Parintele Rafael Corneanu si Manastirea din Cheile Cibului
Parintele Rafael Corneanu si Manastirea
din Cheile Cibului
Manastirea Buna-Vestire din cheile cibului, Muntii Apuseni
Parintele Rafael Corneanu
… langa manastire e o turma de oi
Cheile Cibului, vedere asupra Manastirii Buna-Vestire
cruce rosie cu scris grecesc in Cheile Cibului
Intr-o bara video Vod Pod in dreapta am pus Utrenia Invierii cu Parintele Rafael Corneanu si cu corul de maici de la manastire ca sa o puteti asculta (imediat dupa Pagini).
foto> http://www.karpatenwilli.com/apuseni/cheile07.htm
martie 2, 2008 at 8:55 am
Minunate fotografii. Unde se afla exact aceasta manastire? Cum se ajunge la ea?
martie 3, 2008 at 2:45 pm
Adresa: Cheile Cibului, com. Almaşu Mare, jud. Alba
Acces: Rutier: 1. Sos. Alba-lulia - Orastie pana la ramificaţia dreapta cu Geoagiu (7 km), Bozeş (4 km) - Băcâia (5 km) - Cheile Cibului (3 km). CF: Orăştie. 2. DL Zlatna - ramificaţie la stânga spre Almaşu Mare (10 km) - Cheile Cibului (10 km). CF: Zlatna
Duhovnic: arhim. Rafael Corneanu
martie 15, 2008 at 10:24 am
Stiti cumva ce posibilitati de cazare sunt in zona? Eventual chiar la manastire? M-ar fi interesat pt Paste
mai 9, 2008 at 11:01 pm
Sunt bucuros sa vad poze pe internet cu Manastirea Buna Vestire din Cheile Cibului pt k si eu am lucrat la construirea Acesteia ( binenteles ..la o mica parte) Va multumesc…La revedere
iulie 7, 2008 at 7:28 pm
CHEILE CIBULUI ESTE UNA DIN CELE MAI FRUMOASE ZONE ALE JUDETULUI ALBA.
Cheile Cibului
1. Categoria şi importanţa rezervaţiei
Complexă, reprezintă un peisaj pitoresc, înscris pe calcare, care conservă o vegetaţie specifică domeniului calcaros.
2. Poziţia geografică
În partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, în bazinul Geoagiului, respectiv în cursul mijlociu al Cibului. Altitudine maximă 708 m, altitudine minimă 500 m.
3. Suprafaţa şi limitele
70 ha (din care 30 ha rezervaţia propriu-zisă şi 40 ha zona tampon). Limita rezervaţiei porneşte în nord de la podul ce traversează apa Cibului, urcă spre sud-est pe culmea ce coboară din Piatra Corbului, trece prin spatele acesteia (la 630 m alt.) coboară apoi către sud cuprinzând în perimetru rezervaţiei Piatra Ursului. În continuare limita este trasată spre sud-vest prin pădure şi apoi prin păşunile şi fâneţele localnicilor, trece apa Cibului şi urcă prin sudul stâncăriilor din versantul drept al văii. Urmăreşte apoi spre nord limita calcarului dezgolit de vegetaţie din Piatra Mijlocie (708 m alt.) trece pe la vest de această cotă, face un ocol larg pe la obârşia părăului cu izvoarele sub Piatra Ceretului, ajunge în vârful dintre Pietre şi tot pe marginea abruptului calcaros coboară spre nord-est la apa Cibului. Zona tampon se prezintă asemeni unei fâşii cu lăţimi variabile (75-150 m) ce înconjoară rezervaţia propriu-zisă şi include pădurea limitrofă şi areale de păşune şi fâneaţă.
4. Structura şi evoluţia componentelor naturale
Geologia –Cheile Cibului sunt modelate în calcare jurasice. În jurul acestora sunt prezente conglomerate, gresii şi marne alcătuind flişul cretacic.
Relieful – dominant este cel modelat în calcare. Cheile cu o lungime de 1,4 km sunt situate în estul Pleşei Ardeului. Creste zimţate, ace, abrupturi surplombate ciuruite de guri de peşteră, hornuri, râuri de pietre, mase de grohotişuri alcătuiesc un relief calcaros şi carstic demn de a fi cercetat şi protejat. Pe ansamblul lor cheile au forma unor pâlnii cu deschiderea spre aval. Abrupturilor dinspre Piatra Ceretului, Piatra Mică şi Vânătarea (de pe dreapta văii) li se adaugă cele de sub Dealul (Piatra) Corbului şi Cepturarul (pe stânga văii). Baza abrupturilor este înecată în masa unor grohotişuri dispuse asemeni unor terase. În albie sunt prezente rupturi de pantă de generează cascade şi repezişuri. Formele de amănunt cuprind lapiezuri, nişe, poliţe structurale etc.
Clima – este influenţată de circulaţia maselor oceanice şi este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 8/9° C, temperatura medie a lunii iulie între 19 -21° C, iar cea a lunii ianuarie -3/-4° C. Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 650-700 mm.
Hidrografia – colectorul principal (care străbate rezervaţia), este Cibul, numit în aval Băcâia (afluent pe stânga al Geoagiului). În zona cheilor el primeşte mici afluenţi cu ape temporare şi Valea Presurii. Circulaţia subterană este în cea mai mare orientată spre acelaşi pârâu Cib. În valea acestuia apar şi izvoare mezotermale.
Solurile – predominant sunt cele brune de pădure iar pe calcare, rendzinele.
Vegetaţia –în cea mai mare parte rezervaţia se află în domeniul pădurii de gorun (Quercus petraea). Mai apare cerul (Quercus cerris), cireşul sălbatic (Prunus avium), sorbul (Sorbus torminalis), mojdreanul (Fraxinus ornus). Stratul ierbos este constituit din Poanemoralis, Campanula persicifolia, Oryzopsis virescens, etc. Pe pereţii stâncoşi ai cheilor se află pajişti de stâncărie cu Sesleria rigida, Melica ciliata, Koeleria gracilis, Phleum montanum şi diverse plante pioniere saxicole ca Sedum hispanicum, Teucrium chamaedrys, Asplenium ruta muraria, Asplenium trichomanes, Moehringia muscosa, Cardaminopsis arenosa, Eryssimum pannonicum, Isatis tinctoria. Se remarcă şi prezenţa speciei subtermofile Cleistogenes serotina.
http://www.videoachim.ro/