RSS

Arhivele lunare: septembrie 2007

Filmulet interesant

Intrerupem pentru o zi sirul celor 12 filmulete dedicate poesiilor si cugetarilor parintelui de la Athos (Suspinul unui parinte) pentru a va reda un filmulet interesant. Despre ce e vorba, o sa va las pe voi sa analizati.

Vizionare placuta!

adresa link>http://www.youtube.com/watch?v=9jpCHZ5NHoo

 
Scrie un comentariu

Scris de pe septembrie 27, 2007 în citadela, Videos

 

Suspinul unui Părinte, partea II

Suspinul unui Părinte… II

~poesii din athos~

Poezie alcătuită de un călugăr. Smerită poesie, plină de suspin. Am preluat-o de la o cunoştinţă, de la o bună prietenă, care la rândul ei a făcut rost de ea de la autorul înregistrării audio a acestei poesii. Pentru o mai bună difuzare am introdus-o pe Youtube (evloghia) creând un suport avi cu icoane şi imagini. Cuvintele noastre însă parcă rămân mute ascultând fiecare parte a acestei poesii. În total ea e împărţită în 12 secţiuni. Voi încerca să creez la fiecare secţiune câte un suport avi pentru Youtube, urmând ca la sfârşit să întregesc cele 12 părţi într-una.

Doamne, binecuvintează…

Suspinul… partea a II-a

(24sept~23.09)

Calugar rus

 

 

Youtube link> http://www.youtube.com/watch?v=cGyeHOya0cY

https://tspace.library.utoronto.ca/citd/RussianHeritage/6.PG/SCMEDIA/3.13.2.monks.gif

 

 

Suspinul unui Părinte, partea I

Suspinul unui Părinte…

~poesii din athos~

Poezie alcătuită de un călugăr. Smerită poesie, plină de suspin. Am preluat-o de la o cunoştinţă, de la o bună prietenă, care la rândul ei a făcut rost de ea de la autorul înregistrării audio a acestei poesii. Pentru o mai bună difuzare am introdus-o pe Youtube (evloghia) creând un suport avi cu icoane şi imagini. Cuvintele noastre însă parcă rămân mute ascultând fiecare parte a acestei poesii. În total ea e împărţită în 12 secţiuni. Voi încerca să creez la fiecare secţiune câte un suport avi pentru Youtube, urmând ca la sfârşit să întregesc cele 12 părţi într-una.

Doamne, binecuvintează…

Am creeat de asemenea o pagină specială pe blog pentru cele 12 secţiuni ale poesiei unde puteţi downloada secţiunile în format avi.

 

Suspinul … partea I

 

(24sept2007~00.35)

Suspinul unui Părinte, partea I

link-ul Youtube este> http://www.youtube.com/watch?v=LT4HLZr3PHM

foto>http://numipasa.com/wp-content/uploads/2007/04/img_0291.jpg

 

info>PENSIILE OBLIGATORII ADMINISTRATE PRIVAT

info> PENSIILE OBLIGATORII ADMINISTRATE PRIVAT

Mircea Onacea, şeful Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private

Dragi prieteni,

Din data de 17.septembrie.2007 şi doar până la 17.ianuarie.2008, se desfasoara campania de aderare la fondurile de PENSII PRIVATE OBLIGATORII.

Sper sa NU va lasati inselati de cei care va spun: „NOI SUNTEM CEI MAI BUNI!”. In mediile de specialitate, exista deja estimari financiar-bancare, dar C.S.S.P.P., prin legea 23/2007, nu ne permite sa le facem publice pana la incheierea campaniei de aderare. Intrebarile de genul: „care sunt cei mai tari?”, „ce randamente financiare se obtin?”, „cum pot sa ader la un fond de pensii?”, „la cine sa-mi fac pensie?” etc. au de acum un raspuns.

V-am trimis oferta obiectiva a tuturor marilor companii acreditate pentru a putea face alegerea cea inteleapta asupra unui viitor financiar fara griji!

Econosmisiţi cele mai importante 3 resurse:

Timp+Energie+Bani

(prin oferta obiectiva a tuturor celor 12 mari companii, scutindu-va de zecile de ore epuizante de navigare pe internet, in cautarea „celor mai buni”; nefacandu-va nici o obligatie financiara, nici macar acea taxa de administrare/management, pe care ar trebui sa o platiti lunar companiei alese).

Pensiile obligatorii administrate privat

(legile 411/2004, 204/2006 & 23/2007)

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
(CSSPP):

Indexarea pensiei se va face cu un procent,
pornind de la aceeasi valoare a unitatii de fond de 10 RON,
in functie de randamentul financiar dat de companie

I GENERALI Fond de Pensii

18,5 %

IITERAMERICAN&RAIFFEISEN

18,0 %

III ALLIANZ Ţiriac Pensii Private

15,9 %

IV OTP Prima Pensie Fond de Pensii

12,5 %

V ING Fond de Pensii

9,8 %

VI AIG Fond de Pensii

7,5 %

VII AVIVA Fond de Pensii Privat

6,5 %

VIII OMNIASIG Pensii

6,0 %

IX BRD Fond de Pensii

5,7 %

X BCR Asigurari de Viata

4,5 %

XI BT&Aegon Fond de Pensii

4,0 %

XII BANCPOST Fond de Pensii 3,3%

Tabelul prezinta randamentele financiare aproximative

obtinute in prezent pentru proiectele financiare de protectie,

economisire/creditare si investitie, oferite de fiecare companie.

Un pensionar, la Casa de Pensii

1. Ce sunt pensiile obligatorii private ?

Acest sistem, cunoscut si sub numele de „pilonul II”, consta in redirectionarea contributiei angajatului, de la sistemul public de pensii catre un administrator privat. Din cei 9,5% din salariul brut, cat reprezinta in momentul de fata contributia, 2% se vor aloca catre o companie de pensii private, urmand ca in fiecare an sa se majoreze cu 0,5 puncte procentuale, pana la un maxim de 6%.

2. De ce as face acest lucru?

In primul rand, si cel mai important lucru de mentionat, pensiile sunt obligatorii pentru cei pana in 35 de ani. Aceasta inseamna ca daca nu alegeti o companie, calculatorul va alege pentru dumneavoastra. Persoanele intre 35 si 45 de ani pot si ele sa beneficieze de avantajele aderarii la pensiile obligatorii private.

Pentru cei peste 45 de ani, ramane doar posibilitatea unor programe personalizate, prin intermediul consultantilor financiari (care sunt de altfel, solutia complexa, completa, si cea mai viabila).

Cert este ca orice persoana cu gandire sanatoasa va prefera un sistem privat, care sa asigure un venit suplimentar, celui public actual.

3. Va trebui sa dau bani in plus ?

NU. Aderarea la un fond de pensii privat va redirectiona doar acei bani care oricum sunt dati catre Casa de Pensii. Nu este un efort financiar suplimentar. Banii, in schimb, vor fi fructificati mai bine pe termen lung, generand venituri suplimentare la momentul retragerii din activitate.

4. Care este mecanismul de aderare?

In prima etapa – cea de prevanzare – se completeaza fisa de aderare, plus o copie dupa cartea de identitate, pe care se semneaza cu mentiunea „CONFORM CU ORIGINALUL”. Acest lucru va permite inregistrarea in baza de date a companiei, si emiterea contractului tipizat.

5. Va trebui sa-mi anunt angajatorul despre alegerea facuta?

NU. Angajatorul nu va fi implicat in procesul de alocare a contributiei, ci Casa de Pensii se va ocupa de redirectionarea fondurilor.

Brokerii au obligatia de a va instiinta (conform trendului ultimilor 3 ani), in mod obiectiv si cu totul impartial, faptul ca dintre companiile care au fost acreditate pe piata, GENERALI vine cu renumele castigat in domeniul financiar si al asigurarilor, cat si cu experienta gestionarii acestor fonduri in strainatate (nr. II in lume la gestionarea activelor financiare, pe primul loc fiind trustul Bank of America – acesta insa nu gestioneaza pensii private).

In concluzie, este timpul sa luati o decizie fundamentala si foarte importanta pentru viitorul dumneavoastra financiar, iar increderea aratata in prezent va fi rasplatita pe termen lung.

Bogdan H. G.

Consilier Financiar Profesionist

Sursa> Bogdan H.G.

Fotos> http://old.jurnalul.ro editia 13 mai 2007

www.monitorulneamt.ro/pictures/2005/12/090019.jpg

 
Un comentariu

Scris de pe septembrie 23, 2007 în citadela, Vesti

 

Procesul verbal al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din 1937 privind masoneria

Emblema Francmasoneriei Romane

Procesul verbal al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din 1937 privind masoneria

Temei Nr. 785/1937. Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, da citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod înca din anul 1934.

Sf. Sinod însusindu-si concluziile din referat hotaraste:

 


I. Biserica osândeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si în special pentru urmatoarele motive:


1. Francmasoneria învata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, îndemnându-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta împotriva crestinismului ale carui învataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vânând pe cât mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, Francmasoneria îi rupe de la Biserica, si având în vedere influenta însemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se întinda asupra unor cercuri tot mai largi. În fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu o contrapropaganda.


2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista. reprobând ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi.
3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce în mod consecvent o morala pur laica, un învatamânt laic, reprobând orice principiu moral „heteronom” si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel cras în toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele Francmasoneriei.


4. În lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna în lojile ei cunosc adevarul si se înalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta însemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj în ce priveste cunoasterea adevarului si dobândirea mântuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati într-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai înalte si al mântuirii.


5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii adepti nu dau nici o însemnatate acestui cult se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. În orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea sa se substitue oricarei alte religii, deci si crestinismului. În afara de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are în considerare si motive de ordin social când întreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei.


6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinei sociale prin aceea ca îsi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamântesti decât aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. Îi face unelte în mâna unor factori nestiuti înca nici de ei, având sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista siguranta în viata Statului si în ordinea stabilita. E o lupta ce ia în sprijinul ei minciuna si întunerecul. Împotriva juramântului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramânt pagânesc.


7. Francmasoneria lupta împotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica Ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si dobândeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sânul omenirii.

Insemnul Marii Loje Britanice Unite

Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica împotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunei, sunt urmatoarele:


1. O actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii;
2. Îndemnarea intelectualilor români, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. În caz contrar, «Fratia Ortodoxa Româna» extinsa pe toata tara va fi îndemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramâna în loji.
Biserica le va refuza la moarte slujba înmormântarii, în caz ca pâna atunci nu se caiesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri în corporatiile bisericesti.
3. Preotimea va învata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.
4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase se va stradui sa convinga Guvernul si Corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentnt desfiintarea acestei organizatii oculte. În caz ca Guvernul nu o va face, Sfântul Sinod se va îngriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.»
II. întreg referatul împreuna cu concluziile se va tipari în brosura prin Consiliul Centrat Bisericesc si se va întrebuinta ca mijloc de propaganda împotriva francmasoneriei.

Î.P.S. Patriarh prezinta declaratia facuta în fata Sa, a delegatilor lojei francmasone nationale în frunte cu d-l Pangal, prin care aduc la cunostinta ca aceste loji se autodizolva, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient si spre a nu se crede ca este împotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale si crestine. El — d. Pangal — în numele delegatilor declara ca toti membrii lojelor francmasone nationale sunt buni fii ai Bisericii Ortodoxe.
Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Ion Pangal si a celorlalti conducatori ai masoneriei nationale române, cetita în ziua de 25 Februarie a.c. în fata Î.P.S. Patriarh Miron prin care anunta ca aceasta organizatie se autodizolva. Este prin urmare de sine înteles ca hotarârea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai exista.
La orele 13 Î.P.S. Patriarh, ridica sedinta, prorogând Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineata.

PRESEDINTE,
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) GALACTION CRAIOVEANU

Cativa masoni, in fruntea judetului Hunedoara

În prezent, în România,

 MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ din ROMÂNIA are 6234 membri activi, reuniţi în 203 de Loji regulare şi active, raspândite pe întreg teritoriul României, în care lucrează 4657 de Maeştri, 690 de Calfe şi 887 Ucenici, iar numărul de candidaţi este de 512.

Marea majoritate a Fraţilor (5849) au studii superioare – 94%.

Există în prezent preoţi masoni precum arată „Spectrul profesiilor practicate de Fraţi”.

Acestea sunt datele OFICIALE ale MLNR.

Date preluate de la http://www.mlnr.ro/frameSetRo.php
 

Declaraţia lui Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului. Cipru, 2 februarie, 1815

Afurisania împotriva francmasoneriei dată de către Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului (1815)

            „Prin urmare, spunem că, oricine fiind îmbrăcat în sfintele veşminte cu epitrahil şi omofor, şi un astfel de om vă va bine vesti vouă o altă Evanghelie afară de ceea ce am bine vestit vouă, măcar de ar fi si Înger din cer, anatema să fie. (Galateni, I, 8-9) Deci, oricâţi se alătură cu grăbire acestei slujbe drăceşti şi nelegiuite a francmasoneriei, şi toţi cei ce îi urmează în mândria şi rătăcirea lor, să fie afurisiţi şi daţi anatemei de către Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. După moarte, ei nu vor avea parte de iertare şi dezlegare. Suspinând şi tremurând, precum Cain, vor fi ei asupra pământului. (Facere IV, 14). Pământul se va deschide şi îi va înghiţi ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI, 31-32). Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, şi partea lor cu Iuda vânzătorul. Îngerul Domnului îi va izgoni cu sabia de foc, şi, până la sfârşitul vieţii lor, nimic nu vor dobândi. Fie ca lucrările şi meşteşugurile lor să fie blestemate şi să se înece într-un nor de praf, ca o arie de treierat în miezul verii. Şi toţi cei ce vor stărui în răutatea lor vor avea parte de o atare răsplată. Dar toţi cei ce vor ieşi din mijlocul lor şi se vor deosebi, şi vor scuipa urâcioasa lor erezie, şi se vor lepăda de blestemata lor mândrie, unii ca aceştia vor primi plata zelotului Fineas; adică vor fi binecuvântaţi şi iertaţi de către Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, Treimea cea singură neamestecată şi nedespărţită, Unul Dumnezeu în fiinţă, şi de către noi, smeriţii Săi slujitori.”

Sursa > http://www.dervent.ro/scrieri.php?cID=scrieri-art-cnfs&rID=scrieri-art-cnfs-B.O.R._si_francmasoneria&show=true

       http://www.forum.santamia.ro/viewtopic.php?t=413

       http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=203220

http://monitorcultural.wordpress.com/arhiva/adrian-botez-masonii-aleg-patriarh-romanilor/

de asemenea citeste si> http://www.evz.ro/article.php?artid=317101

                                          www.replicahd.ro

declaratie> http://ro.wikisource.org/wiki/Declara%C5%A3ia_lui_Ciprian%2C_Arhiepiscopul_Ciprului._Cipru%2C_2_februarie%2C_1815

fotografie> www.replicahd.ro/images/replica163/foto2.jpg

http://www.lodgeofcharity4105.org.uk/images/UGLECHARTMK1.jpg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/f/fb/Emblema_Francmasoneriei_Romane.JPG/180px-Emblema_Francmasoneriei_Romane.JPG

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe septembrie 15, 2007 în articole, citadela, ecclesia, religie, teologie, Vesti

 

NO COMMENT

NO COMMENT

Ips. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucoviei (la vremea aceea) Locţiitor de Patriarh, (acum) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, trimite o scrisoare de mulţumire pentru mesajul de condoleanţe trimis de „marele maestru” al „marii loje naţionale” din România, domnul Eugen Chirovici, la câteva zile de la aflarea veştii că Pfp. Patriarh Teoctist a trecut la cele veşnice.

Daţi CLICK! pe poză pentru a se mări 

Ips. Daniel-scrisoare către Eugen Chirovici, “marele maestru” al “marii loje nationale” din România

sursa: http://www.mlnr.ro/frameSetRo.php

 
4 comentarii

Scris de pe septembrie 13, 2007 în citadela, ecclesia, Ecumenisme, Vesti

 

Soarta Mănăstirii Sfântului Vasile cel Mare (Bodeşti). Biserica vs. gruparea Ioan Preoteasa & Elena Iovu

Soarta Mănăstirii Sfântului Vasile cel Mare (Bodeşti)

 Biserica vs. gruparea Ioan Preoteasa & Elena Iovu

Elena Iovu cu sotul ei de-a dreapta si de-a stanga diaconului Gherasim, ca si ctitori ai schitului

12 ierarhi ai BOR, in frunte cu Mitropolitul Moldovei, i-au gonit cu jandarmii pe impostorii lui Ioan Preoteasa si au resfintit Schitul pangarit de acestia

Printr-o actiune fara precedent, Biserica Ortodoxa Romana (BOR) a dat o replica extrem de dura asa-numitei „Biserici KGB”, infiintata in Romania de preotul caterisit Ioan Preoteasa, ca filiala a „Bisericii Crestinilor Ortodocsi Traditionali a Valahilor de Pretutindeni” cu sediul in Ucraina. Imediat dupa slujba de canonizare a Sf. Varlam, care a avut loc in 29 august, fara tam-tam mediatic, nu mai putin de 12 ierarhi ai BOR, condusi de loctiitorul de Patriarh, IPS Daniel, s-au deplasat la Schitul Sf. „Vasile cel Mare” din comuna Bodesti-Neamt. Cei 12 ierarhi ai BOR au resfintit acel lacas de cult ortodox pe care liderul bisericii paralele Ioan Preoteasa si Elena Iovu, „femeia-preot ortodox” din „Biserica Secreta” a lui Constantin Dogaru, au vrut sa-l transforme in sediu pentru filiala din Romania a BCOTVP din Ucraina.

Adevăraţii înâi-stătători ai Bisericii şi ai schitului, Pf. Teoctist- Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ips. Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, de-a dreapta şi de-a stânga Sfântului Ştefan cel Mare

Resfintirea schitului din Bodesti s-a facut dupa ce a fost stearsa de pe peretii bisericii pictura in care apareau, inconjurati de sfinti, chipurile sotilor Elena Iovu si Vasile Iovu si al asa-zisului „arhidiacon” Gherasim Dumitrache, decedat acum doi ani si considerat de adeptii bisericii paralele drept „reintruparea” lui Iisus Hristos pe pamant. In plus, actiunea celor 12 ierarhi ai BOR confirma realitatea si gravitatea extrema a faptelor dezvaluite de ZIUA din anul 2006, in articolele din serialul „Biserica KGB”. Dezvaluirile si articolele din ZIUA au fost preluate de PS Calinic Botosaneanul in lucrarea „Patimirile Manastirii Sf.Vasile cel Mare – sub imperiul fenomenelor gherasimist, dogarist si KGB-ist”, editata de acest episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, la sfarsitul lunii august a anului acesta.

ZIUA a fost singurul ziar prezent la acest eveniment. Ziarul nostru a mai reusit sa imortalizeze pictura cu „femeia-preot ortodox” Elena Iovu, facuta, in anul 2005, „maica stareta” a schitului Bodesti de catre raspopitul Ioan Preoteasa. In prezenta a peste 400 de credinciosi, inaltii prelati ai BOR au oficiat, la Bodesti, slujbe de resfintire a altarelor schitului, pangarite de caterisitul Ioan Preoteasa si de Constantin Dogaru prin hirotonirea ca „preot ortodox” a Elenei Iovu. Dupa resfintirea celor doua biserici ale schitului, cei 12 ierarhi ai BOR au ridicat la rang de manastire acel lacas de cult ortodox. Staretul Ieronim Andrescu, monahul care i-a infruntat pe viata si pe moarte pe Ioan Preoteasa si pe Elena Iovu, a primit din partea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei titlul de protosinghel.

Chiliile mănăstirii

Elena Iovu: „O sa-i alung pe calugarii BOR din chilii”

In cuvantarea adresata multimii credinciosilor, staretul Ieronim a dezvaluit istoria trista a schitului, construit pe un teren donat in anul 1994 de sateanca Elena Iovu. Credinciosii au ramas stupefiati cand au aflat adevarata istorie a locului pangarit ce tocmai fusese resfintit. Elena Iovu a aderat ulterior la „gruparea gherasimista” (condusa de numitul Gherasim Dumitrache, fost diacon intr-o manastire a BOR, care si-a pierdut mintile si s-a autoproclamat fiul lui Dumnezeu pe pamant!). Apoi, Elena Iovu a intrat in legatura si cu „Biserica Ortodoxa Secreta” a „profesorului de tehnologie cereasca” Constantin Dogaru din Tecuci, care a hirotonisit-o ca „femeie-preot” (ZIUA, in iunie a.c. a prezentat, in serial, fotografii uluitoare cu Elena Iovu, Constantin Dogaru si Ioan Preoteasa slujind si „hirotonisind” preoti in anumite lacase ortodoxe, furate de la BOR).  

            In anul 2005, ca fosta donatoare a terenului pe care BOR a construit schitul din Bodesti, „femeia – preot” Elena Iovu a intrat in legatura si cu liderul „Bisericii KGB”, Ioan Preoteasa. Iovu i-a cerut acestuia sprijinul pentru a ocupa in forta schitul. Targul dintre Iovu si Preoteasa a fost unul simplu. „Eu, Elena Iovu, femeie preot in Biserica lui Dogaru si urmasa spirituala a diaconului Gherasim, fiul lui Dumnezeu pe pamant, deschid in Justitie o actiune pentru anularea actului de donatie catre BOR si ofer lacasul ca sediu in Romania al BCOTVP din Ucraina, iar tu, Ioan Preoteasa, cu oamenii tai din biserica paralela, ma ajuti sa ocup schitul din Bodesti, sa-i alung pe calugarii BOR din chilii si sa ma declari maica stareta”.

Ips Daniel în jurul muţimii

Sentinta de evacuare impotriva lui Iovusi Preoteasa

Targul dintre Iovu si Ioan Preoteasa a fost dat peste cap de Judecatoria Piatra Neamt, care a respins actiunea, deoarece o donatie nu mai poate fi anulata. In timpul solutionarii procesului, Elena Iovu, proclamata „maica stareta” in cadrul „Bisericii KGB”, a populat schitul cu gherasimisti, cu dogaristi si cu oameni de-ai lui Ioan Preoteasa. Insa adevaratul staret al schitului, Ieronim Andrescu, Manastirea Bistrita (de care apartine schitul) si Arhiepiscopia Iasilor au formulat la Judecatoria Piatra Neamt o cerere de evacuare, prin ordonanta presedintiala, a paratilor Elena Iovu si Ioan Preoteasa. Instanta a admis cererea de evacuare a intrusilor, hotarand „interzicerea accesului paratilor si a celor adapostiti cu Ioan Preoteasa in interiorul schitului”. In baza acestei hotarari judecatoresti, Mitropolia Moldovei a trecut la evacuarea Elenei Iovu si a lui Ioan Preoteasa, a gherasimistilor si dogaristilor care ocupasera prin forta schitul manastirii Bistrita. Dezvaluirea unor astfel de fapte, in prezenta celor 12 arhierei ai BOR, i-a socat, realmente, pe cei 400 de credinciosi veniti la o slujba obisnuita de sfintire a unui schit ridicat la rang de manastire.

Nelegiuiri si blasfemii, denuntate de staretul Ieronim

Impresionant a fost momentul in care staretul Ieronim Andrescu a amintit de „nelegiuirile si blasfemiile comise in acel schit”, in perioada cand acest lacas al BOR a fost stapanit abuziv, prin uzurpare de calitati si inselaciune, de „maica stareta” Elena Iovu si de caterisitul Ioan Preoteasa. Acesta s-a declarat membru al PD Bucuresti si se considera „mitropolit al BCOTVP din Ucraina” si „adevaratul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane”. Loctiitorul de Patriarh, IPS Daniel, le-a vorbit oamenilor despre „noua manastire Sf.Vasile cel Mare din Bodesti”, sfintita ca atare de 12 arhierei ai BOR. „Un numar simbolic, care aminteste de cei doisprezece apostoli”, a subliniat loctiitorul de Patriarh al BOR in cuvantul sau adresat sutelor de credinciosi. O misiune aparte a avut-o in aceasta actiune a BOR la Bodesti PS Casian Galateanul, Episcopul Dunarii de Jos, care a sfintit chiar locul in care Elena Iovu, Constantin Dogaru si Ioan Preoteasa au hirotonit preoti in paraclisul schitului Bodesti”. Este un loc pe care staretul adevarat al schitului, Ieronim Andrescu, l-a denuntat public ca fiind spurcat de Elena Iovu, o fosta croitoreasa la o cooperativa de confectii din comuna, femeie casatorita cu Vasile Iovu din Bodesti.

Elena Iovu: „Pot fi casatorita si calugarita”

Slujba de sfintire a fost tulburata tocmai de prezenta in incinta schitului a sotilor Elena si Vasile Iovu. Imbracata in costumatie de calugarita ortodoxa, cu insemne distinctive de „maica stareta” in biserica paralela a lui Ioan Preoteasa, Elena Iovu s-a strecurat printre monahiile venite la slujba arhiereasca si a reusit chiar sa patrunda in biserica-paraclis a schitului, unde, cu ceva timp in urma, isi pictase figura sa si a sotului sau printre chipuri de sfinti.

Reporterul ZIUA a urmarit-o pe Elena Iovu pas cu pas, in biserica paraclis. Ii era cunoscuta de la Curtea de Casatie, cand venise la Bucuresti, in ziua de 1 iunie, tot cu sotul sau, sa ceara o stramutare a procesului pierdut, corect si legal, la Judecatoria Piatra Neamt. Atunci Elena Iovu, imbracata in calugarita ortodoxa, a refuzat sa discute cu un jurnalist, simuland ca striga, in fata Curtii de casatie, dupa politie. Acum insa, la Bodesti, fusese descoperita ca intrus intr-un schit in care nu mai avea voie sa intre din cauza unei hotarari judecatoresti, cu ordonanta presedintiala de evacuare fortata. Reporterul ZIUA a apelat-o pe „femeia-preot ortodox” Elena Iovu, in incinta bisericii-paraclis, cu apelativul „Doamna Elena”.

Ofensata de acest apelativ pe care-l considera incorect cu statutul sau social, Elena Iovu a declarat in fata credinciosilor, ca ea este „maica stareta a schitului” si ca „terenul ii apartine, dar i l-a furat BOR”. „Cum, doamna Iovu, puteti afirma ca sunteti maica stareta in biserica paralela si calugarita ortodoxa facuta de Ioan Preoteasa, atata vreme cat sunteti casatorita cu Vasile Iovu, dar aveti si rangul de femeie-preot in Biserica Secreta a lui Dogaru?”, a fost intrebata aceasta. Iritata la culme, Elena Iovu a spus: „Vezi ca dumneata nu cunosti nimic din Canoanele Bisericii Ortodoxe. Da, sunt casatorita cu Vasile Iovu. E sotul meu. Este venit si el cu mine aici. Dar pot sa fiu si casatorita, si calugarita, si maica stareta, aici, la schitul construit pe pamantul meu.

Canoanele Bisericii Ortodoxe eu nu le-am incalcat deloc, trebuie doar sa ai sufletul curat ca sa fii!”. A urmat circul evacuarii Elenei Iovu din incinta schitului. Jandarmii si staretul Ieronim i-au aratat Elenei Iovu hotararea judecatoreasca prin care i se interzice accesul in schit. Acuzata fiind de nerespectarea unei hotarari judecatoresti, care ii era opozabila, si de uzurpare de calitati si port ilegal de uniforma calugareasca, Elena Iovu s-a cam speriat. Si s-a lasat condusa de jandarmi in afara schitului. Cu ea au parasit schitul si grupul de satence gherasimiste si asa-zisele „calugarite” din biserica paralela a lui Preoteasa.

Urmasii impostorului Gherasim

Prea Sfintitul Calinic Botosaneanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, este ierarhul BOR care in anul 1996 a oficiat slujba de sfintire a locului pe care avea sa se ridice Schitul Sf.Vasile cel Mare din Bodesti, sub patronajul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Ierarhul iesean cunoaste in amanuntime legaturile mai mult decat dubioase ale donatoarei terenului, Elena Iovu din Bodesti, cu personaje din anumite grupari pseudo-ortodoxe: „In calitate autoproclamata de ctitori, sotii Elena si Vasile Iovu si-au construit cavouri in interiorul bisericii, si-au inscris numele in pisaniile bisericii si paraclisului, si-au pictat chipurile in biserica si paraclis, alaturi de ierodiaconul Gherasim Dumitrache de la Manastirea Cocos, o persoana controversata.

Spun controversata deoarece, in anul 1998, la editura Helicon Banat SA din Timisoara, s-a tiparit un „acatist” inchinat acestui diacon in jurul caruia se crease ideea ca ar fi reincarnarea lui Iisus Hristos. Acestui Gherasim Dumitrache i se dadea slava si inchinarea cuvenite numai lui Dumnezeu. Grav este si faptul ca acest ierodiacon Gherasim a locuit perioade indelungate in casa familiei Iovu din Bodesti. Mai tarziu s-a aflat ca intre apropiatii familiei Iovu circula si se citea acest „acatist”, impreuna cu alte trei asemenea „acatiste”, scrise si semnate de un anume autor, intitulat „preot ortodox Emil Pop, urmas spiritual al Sfantului Parinte Gherasim Dumitrache”.

Ps Casian Craciun, episcopul Dunării de Jos

Farsorii „Bisericii Secrete”

Episcopul vicar Calinic Botosaneanul a denuntat si modul in care Elena Iovu a ajuns „calugarita”, dar si „femeie-preot ortodox”. „Dupa moartea ierodiaconului Gherasim, familia Iovu nu a ramas „orfana spiritual”. Pe scena Bodestiului si-au facut aparitia noi personaje „harismatice”, cu dorinte ascunse si neindeplinite de lideri spirituali: Constantin Dogaru din Tecuci si Ioan Preoteasa, presedintele asa-zisei „Asociatii a Credinciosilor Ortodocsi Traditionali Liberi”. Fost preot in BOR, dar caterisit in anul 2005, pentru parasirea familiei, comportament violent si schisma, Ioan Preoteasa a gasit un loc propice in schitul Sf Vasile cel Mare-Bodesti, care apartinea atunci Manastirii Bistrita.

Ioan Preoteasa a „calugarit-o” pe Iovu Elena sub numele Emanuela, desi aceasta este femeie casatorita cu Vasile Iovu, si a numit-o imediat stareta a schitului – schit care era de calugari si apartinea BOR. Dar Ioan Preoteasa nu stia probabil ca Elena Iovu facea parte din „Biserica secreta ortodoxa” a lui Constantin Dogaru, fiind chiar hirotonita de acesta ca arhierita. Sunt dovezi ca la asa-zisul sinod dogarist din orasul Bicaz, Elena Iovu a slujit si hirotonit alaturi de Constantin Dogaru.

Exista si fotografii in acest sens, realizate la fata locului”

Sursa, foto1> http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-09-13&id=226590

 

Foto 2, 3, 4, 5> http://www.crestinortodox.ro/Galerie_imagine_detaliu-Slujba_de_sfintire_la_Manastirea_Sfantul_Vasile_cel_Mare_din_Bodesti-86-0-2505-1-0.html

 

 

 
15 comentarii

Scris de pe septembrie 13, 2007 în ecclesia, Vesti

 

Lista Membrilor Adunarii Nationale Bisericesti

Lista Membrilor Adunarii Nationale Bisericesti


Membrii Adunarii Nationale Bisericesti


Membrii Sfantului Sinod
1. Vacant – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane
2. IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei
3. IPS Laurentiu, Mitropolitul Ardealului
4. IPS Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
5. IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei
6. IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului
7. IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei
8. IPS Serafim, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Germaniei, Europei Centrale si de Nord.
9. IPS Iosif, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
10. IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului
11. IPS Nifon, Arhiepiscopul Targovistei
12. IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor
13. IPS Andrei, Arhiepiscopul Albei Iuliei
14. IPS Nicolae, Arhiepiscopul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane in America si Canada
15. PS Gherasim, Episcopul Ramnicului
16. PS Eftimie, Episcopul Romanului
17. PS Epifanie, Episcopul Buzaului si Vrancei
18. PS Calinic, Episcopul Argesului si Muscelului
19. PS Ioachim, Episcopul Husilor
20. PS Casian, Episcopul Dunarii de Jos
21. PS Timotei, Episcopul Aradului Ienopolei si Halmagiului
22. PS Lucian, Episcopul Caransebesului
23. PS Sofronie, Episcopul Oradiei, Bihorului si Salajului
24. PS Justinian, Episcopul Maramuresului si Satmarului
25. PS Nicodim, Episcopul Severinului si Strehaiei
26. PS Damaschin, Episcopul Sloboziei si Calarasilor
27. PS Ioan, Episcopul Covasnei si Harghitei
28. PS Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului
29. PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului
30. Vacant – Episcop al Slatinei
31. Vacant – Episcol al Tulcei
32. PS Daniil, Episcop-Loctiitor (administrator) al Episcopiei Daciei Felix (Serbia)
33. PS Siluan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane din Ungaria
34. PS Vincentiu Ploiesteanul, Episcop-Vicar Patriarhal
35. PS Ciprian Campineanul, Episcop-Vicar Patriarhal
36. PS Sebastian Ilfoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor
37. PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor
38. PS Calinic Botosaneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iasilor
39. PS Visarion Rasinareanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului
40. PS Irineu Bistriteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Clujului
41. PS Vasile Somesanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Clujului
42. PS Gurie Gorjeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei
43. PS Paisie Lugojanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei
44. PS Sofian Brasoveanul, Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Germaniei, Europei Centrale si de Nord
45. PS Siluan Marsilianul, Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
46. PS Marc Nemteanul, Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Centrale si Meridionale
47. PS Ioan Casian de Vicina, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane in America si Canada
48. PS Irineu Slatineanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ramnului
49. PS Ioachim Bacauanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului
50. PS Corneliu Barladeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Husilor
51. PS Petroniu Salajanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Oradei, Bihorului si Salajului
52. PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Maramuresului si Satmarului

Membrii delegati ai eparhiilor
I. Arhiepiscopia Bucurestilor
53. PC academician Pr. Dumitru Popescu
54. Dl academician Constantin Balaceanu-Stolnici
55. Dl. prof. univ. dr. Ilie Badescu
II. Arhiepiscopia Iasilor
56. PC pr. prof. Ioan Mihoc
57. Dl. economist Viorel Roman
58. Dl. ing. Catalin Mugurel Flutur
III. Arhiepiscopia Sibiului
59. PC arhid. prof. univ. dr. Constantin Voicu
60. Dl. prof. univ. dr. Corneliu Ioan Bucur
61. Dl. prof. Constantin Catrina
IV. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului
62. PC Protopop Ioan Dambu
63. Dl. Constantin Asavoaie
64. Dl. ing. Gheorghe Benea
V. Arhiepiscopia Craiovei
65. PC pr. Ion Raudut
66. Dl. prof. dr. Tudor Nedelcea
67. Dl. arhitect Viorel Voia
VI. Arhiepiscopia Timisoara
68. PC consilier Ionel Popescu
69. Dl. econ. Ion Savu
70. Dl. prof. Dumitru Tomoni
VII. Arhiepiscopioa Tomisului
71. PC pr. Andrei Salomia
72. Dl. ing. Gheorghe Martin
73. Dl. prof. dr. Dorel Onaca
VIII. Arhiepiscopia Targovistei
74. PC consilier Gheorghe Tomescu
75. Dl. jurist Ivan Vasile Ivanoff
76. Dl. prof. univ. dr. Gheorghe Ionita
IX. Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor
77. PC Protopop Aurel Goras
78. Dl. avocat dr. Vasile Lupu
79. Dl. prof. Dumitru Teodorescu
X. Arhiepiscopia Alba Iuliei
80. PC Protopop Gheorghe Nicolae Sincan
81. Dl. ing. Ion Dumitrel
82. Dl. prof. Nicolae Baciut
XI. Episcopia Ramnicului
83. PC consilier Constantin Matei
84. Dl. dr. Dumitru Steflea
85. Dl. prof. ing. dr. Constantin Cimpoaca
XII. Episcopia Romanului
86. PC consilier Vasile Ghinita-Serban
87. Dl. prof. Vasile Ursache
88. Dl prof. Mihai Andone
XIII. Episcopia Buzaului si Vrancei
89. PC Protpop Stefan Visan
90. Dl ing. Grigore Costica
91. Dl. prof. Enache Mandrescu
XIV. Episcopia Argesului si Muscelului
92. PC Vicar Nicolae Branzea
93. Dl diplomat econ. dr. Constantin Niculescu
94. Dl prof. univ. dr. Radu Stancu
XV. Episcopia Husilor
95. PC consilier Isidor Melinte
96. Dl. prof. Gheorghe Hoha
97. Dl. ing. Mihai Mocanu
XVI. Episcopia Dunarii de Jos
98. PC pr. prof. Costel Bulgaru
99. Dl. conf. univ. dr. Ionel Candea
100. Dl prof. univ. dr. Emil Mina Rosu
XVII. Episcopia Aradului, Ienopolei si Halmagiului
101. PC Protopop Alexandru Hotaran
102. Dl. prof. Sergiu-Ioan Cociu
103. Dl. dr. Sorin Costina
XVIII. Episcopia Caransebesului
104. PC Protopop Ion Varan
105. Dl ing. dr. Sorin Frunzaverde
106. Dl. dr. Gheorghe Borcean
XIX. Episcopia Oradei, Bihorului si Salajului
107. PC Vicar Vasile Bota
108. Dl. prof. univ. dr. ing. Teodor Maghiar
109. Dl. prof. Cornel Popa
XX. Episcopia Maramuresului si Satmarului
110. PC Protopop Ioan Socolan
111. Dl. ing. Mircea Letiu
112. Dl. ing. dr. Nicolae Bud
XXI. Episcopia Severinului si Strehaiei
113. PC consilier Mihai Zorila
114. Dl. avocat Vasile Garu
115. Dl Constantin Cerbulescu
XXII. Episcopia Sloboziei si Calarasilor
116. PC Protopop Stelian Baducu
117. Dl Constantin Tudor
118. Dl Petre Marian Milut
XXIII. Episcopia Covasnei si Harghitei
119. PC Protopop Florin Tohaneanu
120. Dl econ. Nicolae Niga
121. Dl. ing. Petron Porumboiu
XXIV. Episcopia Alexandriei si Teleormanului
122. PC pr. prof. dr. Marian Ciulei
123. Dl. prof. univ. dr. ing. Nicolae Noica
124. Dl ing. Victor Dragusin
XXV. Episcopia Giurgiului
125. PC prof. Nedelea Caramizaru
126. Dl. ing. Lucian Iliescu
127. Dl. ing. Victor Boiangiu
XXVI. Episcopia Tulcei
128. PC pr. prof. Nicolae Ionita
129. Dl. ing. Trifon Belacurencu
130. Dl. arhitect Victor Tarhon


Membrii Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucurestilor
I. Membri clerici
131. Pr. prof. univ. dr. Dumitru Pintea
132. Pr. prof. univ. dr. Dumitru Radu
133. Pr. Daniel Oanca
134. Pr. prof. dr. Stefan Buchiu
135. Pr. Constantin Badulescu
136. Pr. Sorin Santion
137. Pr. Laurentiu Verss
138. Pr. Florin Botarca
139. Pr. Vali Neagu

II. Membri mireni
140. Dl. ing. Petre Badea
141. Dl. prof. univ. dr. Alexandru Oproiu
142. Dl. prof. univ. Mihai Teodorescu
143. Dl. dr. George Stan
144. Dl. ing. Gheorghe Grigore
145. Dl. Valentin Delcea
146. Dl. Silviu Gheorghe Constantin
147. Dl. Dumitru Budescu
148. Dl. Liviu Luca
149. Dl. Marian Fatu
150. Dl. Francu Udrea
151. Dl. Gheorghe Petrache
152. Dl. George State
153. Dl. Ion Stoian Albulescu
154. Dl. arh. Gheorghe Goiciu
155. Dl. Ovidiu Arghiroiu
156. Dl. gen. Aurel Udor
157. Dl. prof. Ion Maxim


Membrii de drept ai Adunarii Nationale Bisericesti


I. Decani ai Facultatilor de Teologie Ortodoxa
158. Pr. prof. univ. dr. Vasile Raduca, prodecan – Bucuresti
159. Pr. prof. univ. dr. Viorel Sava, decan – Iasi
160. Pr. prof. univ. dr. Dorin Oancea, decan – Sibiu
161. Pr. prof. univ. dr. Ioan Ghirila, decan – Cluj Napoca
162. Pr. conf. univ. dr. Gheorghe Zamfir, secretar stiintific – Craiova
163. Pr. prof. univ. dr. Constantin Rus, decan – Timisoara

II. Directori ai Seminariilor Teologice Liceale
164. Pr. prof. dr. Mihai Aurel, Seminarul Teologic din Bucuresti
165. Pr. prof. Grigore Diaconu, Seminarul Teologic din Botosani
166. Pr. prof. Vasile Stan, Seminarul Teologic din Fagaras
167. Pr. prof. Mariu Nichita, Seminarul Teologic din Baia Mare
168. Pr. prof. Constantin Popescu, Seminarul Teologic din Craiova
169. Pr. prof. Rusalim Isac, Seminarul Teologic Caransebes

Sursa> http://www.gardianul.ro/2007/09/13/eveniment-c2/daniel_prea_fericit-s100973.html

Foto> http://www.patriarhia.ro/poze2/POZ_6116.JPG

 

 
3 comentarii

Scris de pe septembrie 13, 2007 în citadela, ecclesia, Ecumenicie

 

DESFASURAREA ALEGERII PATRIARHULUI: Atribuţiile Patriarhului

 

DESFASURAREA ALEGERII PATRIARHULUI

Preafericitul Patriarh Daniel, al VI-lea PAtriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Mitropolitul Moldovei si Bucovinei Daniel continua traditia nescrisa si va urca de pe scaunul mitropolitan de la Iasi ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Al saselea.

Desi s-a desfasurat ca la carte, fara dispute sau contestari, prima faza a alegerilor pentru functia de Patriarh a adus o surpriza de proportii in Sfintul Sinod.

IPS Nicolae, mitropolitul Banatului, ierarhul cu cea mai mare vechime in hirotonie, a acceptat sa prezideze sedinta de alegeri – retragindu-se automat din cursa -, dupa care au fost alesi ca adjuncti doi „barbati de incredere“ care sa-l ajute la numararea voturilor, precum si secretarul de sedinta. „Barbatii de incredere“ se desemneaza, potrivit Statutului BOR, primii doi episcopi-vicari cu cea mai mare vechime in aceasta pozitie, iar intimplarea a facut ca aceia care indeplineau aceasta conditie sa fie PS Calinic Botosaneanul, episcop-vicar la Iasi, si PS Irineu Bistriteanul, episcop-vicar la Cluj, adica adjunctii principalilor candidati din cursa de ieri.

PS Ioan Casian de Vicina, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din America si Canada, a fost numit secretar datorita faptului ca avea vechimea cea mai mica in aceasta pozitie.

Primul tur de scrutin din Sfintul Sinod a inceput prin distribuirea buletinelor de vot pe care erau inscrise numele tuturor celor 29 de membri eligibili. Patru dintre ei s-au autoexclus insa din cursa: IPS Nicolae, prin acceptarea presedintiei sedintei, PS Ioachim, episcopul Husilor, si PS Eftimie, episcopul Romanului, prin absenta de la sedinta – fiind foarte bolnavi -, si IPS Laurentiu Streza, mitropolitul Ardealului, care a anuntat inaintea votului ca nu doreste sa intre in cursa.

In primul tur, membrii Sinodului si-au exprimat o singura optiune pentru functia de Patriarh, majoritatea simpla obtinind-o doar IPS Daniel, cu 27 din cele 47 de voturi. Pe locul al doilea s-au situat, la egalitate, IPS Bartolomeu si IPS Teofan, cu cite noua voturi, iar pe locul trei, tot la egalitate, cu cite un vot, s-au situat IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, si PS Ioan, episcopul Covasnei si Harghitei.

Dupa primul tur de scrutin, IPS Teofan a anuntat ca se retrage si el din cursa, iar din cel de-al doilea a fost exclus si IPS Daniel, a carui candidatura era deja validata prin obtinerea majoritatii. Ulterior, IPS Teofan avea sa declare ca a iesit din cursa pentru ca „sint altii mai vrednici“ decit el pentru a ocupa aceasta functie.

In aceste conditii, votantii IPS Teofan l-au votat pe IPS Bartolomeu si acesta a obtinut 19 voturi in total, pe locurile urmatoare clasindu-se PS Ioan si IPS Teofan. Candidatura IPS Bartolomeu a fost validata, desi nu a intrunit majoritatea voturilor celor 47 de membri prezenti, intrucit 12 buletine de vot au fost anulate, pe motiv ca nu aveau bifat nici un candidat. „O parte dintre cei care am votat in primul tur cu IPS Daniel nu am mai vrut sa votam cu nimeni in al doilea si s-a calculat majoritatea simpla din voturile valabil exprimate“, a explicat un episcop.

In cel de-al treilea tur de scrutin, PS Ioan a obtinut, in mod surprinzator, 30 de voturi, cu 11 mai multe decit IPS Bartolomeu, iar IPS Teodosie a iesit in acest fel din cursa. „O surpriza placuta“, a caracterizat diplomat IPS Teodosie candidatura PS Ioan, considerind ca in Sfintul Sinod s-a produs „o lucrare dumnezeiasca si lumeasca in acelasi timp“.

Cu 95 la 66 de voturi, IPS Daniel a fost ales in functia de Patriarh dupa un al doilea tur de scrutin, doar doua voturi lipsindu-i pentru a cistiga batalia inca din primul tur de scrutin in Colegiul Electoral Bisericesc. A obtinut 80 de voturi din cele 160 valabil exprimate, un vot fiind anulat. Desi sustinatorii IPS Teofan si-au transferat sprijinul catre IPS Bartolomeu, acesta a cistigat in primul tur doar 62 de voturi, cu 18 mai putin decit IPS Daniel, iar PS Ioan, cu doar 18, a fost eliminat din cursa.

Sustinatorii candidatului-surpriza s-au repliat in turul doi in favoarea mitropolitului Moldovei, reusind astfel sa incline balanta decisiv. Acest lucru se explica si prin faptul ca PS Ioan este, din punct de vedere administrativ, subordonatul direct al IPS Laurentiu Streza, mitropolitul Ardealului, singurul membru al Sinodului care si-a declarat deschis si cu mult timp inainte sustinerea fata de un candidat, anume fata de IPS Daniel. Dupa cum au sustinut citeva surse din Colegiu, reprezentantii eparhiilor, preoti si mireni, au votat in general la fel ca ierarhul lor, existind insa si citeva exceptii, cum ar fi citiva reprezentanti din Oltenia, ce au votat in favoarea IPS Daniel, si a altora din Moldova, ce au votat cu IPS Bartolomeu. Totalul votantilor prezenti in sedinta Colegiului Electoral Bisericesc a fost de 161, opt dintre ei fiind absenti. De fapt, trei dintre posturile din acest organism sint vacante, si anume functia de Patriarh si functiile de episcopi ai Tulcei si Slatinei, unde s-au infiintat eparhii noi, dar nu s-au ales inca ierarhii. In afara celor doi membri bolnavi din Sinod, episcopii de Roman si Husi, au mai absentat trei alti membri ai Colegiului. Cei trei „barbati de incredere“ din Colegiul Electoral care au supravegheat votul din punct de vedere tehnic au fost alesi cite unul din eparhiile celor trei candidati, respectiv Viorel Roman de la Iasi, Constantin Asavoaie de la Cluj si Nicolae Niga din secuime.

Sursa 1+foto> http://www.cotidianul.ro/index.php?id=13926&art=35589&cHash=34486c9031

Preafericitul Patriarh Daniel, al VI-lea PAtriarh al Bisericii Ortodoxe Române slujind

ATRIBUŢIILE PATRIARHULUI

 

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este şi Arhiepiscopul Bucureştilor şi Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei.
Patriarhul este Întâiul Stătător între Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhul se bucură de toate drepturile stabilite în Sfintele Canoane, în Statutul de faţă şi în regulamentele bisericeşti.
Titulatura sa este: „Prea Fericirea Sa, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”.
Pomenirea numelui său la serviciile religioase se face în conformitate cu Sfintele Canoane şi cu practica Bisericii noastre.
El poartă ca semn distinctiv două engolpioane şi o cruce, culion şi o camilafcă albă cu cruce.


         Patriarhul are următorele atribuţii:

  • Convoacă şi prezidează organele deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Române;
  • Aduce la îndeplinire hotărârile organelor deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Române;
  • Reprezintă Patriarhia Română în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin împuterniciţi legali;
  •  Întreţine raporturi cu celelalte Biserici creştine ortodoxe în chestiunile bisericeşti;
  • Dă pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, cu încuviinţarea Sinodului Permanent sau a Sinodului Plenar;
  • Trimite sfaturi frăţeşti Ierarhilor din ţară şi împacă neînţelegerile personale dintre aceştia;
  • Se îngrijeşte de îndeplinirea la timp a formelor pentru completarea eparhiilor vacante;
  • Vizitează colegial, când va găsi de bine, pe Ierahii Bisericii;
  • Prezidează colegiul electoral pentru alegerea Mitropoliţilor;
  • Hirotoneşte, împreună cu alţi Ierahi, potrivit Sfintelor Canoane, pe Mitropoliţi;
  • Emite gramate pentru instalarea Mitropoliţilor;
  • Acordă concedii Mitropoliţilor până la 30 de zile;
  • Numeşte locţiitori de Mitropoliţi în cazul vacanţelor mitropolitane;
  • Primeşte plângerile aduse împotriva Chiriarhilor şi cu autorizaţia Sinodului Permanent dispune cercetarea lor, iar rezultatul celor constatate îl aduce la cunoştinţa Sfântului Sinod;
  • În conformitate cu dispoziţiile canonului 11 al Sinodului VII Ecumenic, exercită dreptul de devoluţiune;
  • Execută orice alte atribuţii date lui prin canoane, legi şi regulamente.

Sursa 2 > http://www.patriarhia.ro/Site/Stiri%5C2007%5C095.html

Foto 2>http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/2/20/DanielCiobotea1.jpg

 

 

 

 
3 comentarii

Scris de pe septembrie 12, 2007 în citadela, ecclesia, Vesti

 

Mitropolitul Kiril de Smolensk si Kalinigrad – „conceptia crestina asupra pacatului”

Mitropolitul Kiril de Smolensk şi Kalinigrad

 

vorbind despre percepţia creştină asupra păcatului

 

la Adunarea Ecumenistă de la Sibiu

Mitropolitul Kiril de Smolensk si Kalinigrad

Mişcarea ecumenică este afectată de ruptura dintre Biserici referitoare la valorile morale, iar liderii religioşi ar trebui să transmită semnale foarte puternice lumii creştine, şi nu doar mult zgomot, a afirmat săptămâna aceasta, într-o conferinţă de presă, Mitropolitul Kiril de Smolensk şi Kaliningrad, preşedinte al Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei Moscovei. „Aşa cum înţeleg, din adâncul tradiţiei mele şi din adâncul culturii mele, ne apropiem de o criză a fenomenului ecumenic. Bineînţeles, noi încercăm să depăşim divizarea istorică a creştinismului, încercam să continuăm dialogul religios pentru a găsi o cale pentru viitor.


        „Totodată”, a continuat el, „stăm în faţa unei mari rupturi în sânul familiei creştine şi mă refer în special la ruptura din domeniul moralei. Desigur, noi credem într-un singur Dumnezeu şi în Sfânta Treime, dar nu este de ajuns… Cred că trebuie să avem o bază morală comună foarte puternică pentru a continua pelerinajul nostru ecumenic. Pentru mine va fi foarte dificil să accept declaraţia comună despre atitudinea creştinilor faţă de problemele modernităţii, dacă noi, în calitate de creştini, nu avem aceeaşi percepţie asupra valorilor morale”, a subliniat înaltul ierarh.


        „Este timpul pentru o autoexaminare a fenomenului ecumenic”, a invitat el liderii prezenţi. „Desigur, sună frumos să asculţi strălucitoarele declaraţii despre succesul esenţei ecumenismului, dar, în acelaşi timp, trebuie să fim foarte critici”. În opinia sa, delegaţii prezenţi la reuniune evită să pună în discuţie ideea de păcat, deşi credincioşii au ascultat, miercuri dimineaţa, „voci foarte puternice şi strălucite”. „Nimeni nu a vorbit de păcate şi despre percepţia creştină asupra păcatului. Ideea de păcat, improprie pentru o filozofie liberală şi pentru o teorie politică liberală, este crucială pentru creştinism. Aş vrea să sugerez să discutăm în contextul acestei adunări sau să introducem pe agenda reuniunilor ecumenice viitoare discuţii oneste despre valorile morale comune şi despre mesajul ecumenic al creştinătăţii către lumea modernă”.

La un interviu anterior Adunării Ecumeniste de la Sibiu datat la 27.02.2007 (Interfax) – Moscova, Mitropolitul Kiril spunea:

    „Mişcarea ecumenică şi dialogul între creştini poate avea un viitor doar dacă participanţii la acestea vor începe să discute deschis şi sincer problemele existente.

    Acum este timpul unui dialog foarte serios. Pentru a înţelege într-adevăr esenţa problemelor în privinţa relaţiilor interetnice, trebuie să începem, nu corect politic ci mai degrabă deschis şi sincer, acest dialog între credinţe, inclusiv între creştini şi musulmani” – a declarat Î.P.S. Kiril reprezentanţilor Bisericilor Creştine din Europa şi CIS în cadrul întâlnirii de Marţi de la Moscova.

    Aducerea în discuţie a întâlnirilor ecumenice europene ale vremurilor trecute l-a făcut pe mitropolit să relateze faptul că „întotdeauna a fost uimit de lipsa de conflict din cadrul acestor întruniri la care erau ridicate chestiuni foarte critice, probleme ce nu erau susţinute de majoritatea celor prezenţi”.

    Î.P.S. a dezvăluit speranţa că, a treia Adunare Ecumenică ce va avea loc la Sibiu în septembrie şi care întruneşte reprezentanţii tuturor Bisericilor Europene, „va deveni un eveniment cheie pentru Bisericile Creştine” sau „va marca începuturile unei crize extrem de adânci, poate chiar sfârşitul dialogului ecumenic”.

    „Va fi o măreaţă întrunire, ori ultima de acest fel. Dacă încă o dată vom vorbi corect din punct de vedere politic, într-o manieră neinspirată, cu greu vom putea continua dialogul ecumenic”, a adăugat Mitropolitul.

    Mitropolitul şi-a exprimat nădejdea ca organizaţiile politice europene, inclusiv Consiliul Europei, vor deveni forumuri pentru comunităţile şi bisericile creştine ale Europei astfel încât împreună cu fraţii lor laici să poată analiza realitatea cea nouă ce a fost indicată, trasată în Europa. ”

Sursa 1>

www.m-ol.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=2441&Itemid=

            Sursa 2>

www.ortodoxmedia.com/stire.php?n_id=86

Fotografie>

www.moldovanoastra.md/pic_lib/1144315196.jpg

 
Scrie un comentariu

Scris de pe septembrie 7, 2007 în citadela, Ecumenisme, religie, Vesti

 

Bisericã din sec IV descoperitã în Mehedinti (loc. Izvoarele)

Bisericã din sec IV descoperitã în Mehedinti

Ruinele bisericii paleocrestine din staul Izvoarele, com Gruia, jud Mehedinti ce dateaza din secolul IV

În vara anului 2006, dupa revãrsãrile apelor Dunãrii, mai multe localitãti din Mehedinti au fost inundate, printre care si localitatea Izvoarele. Imediat dupã retragerea apelor, politia de frontierã a descoperit aici urme de zidãrie pe malul Dunãrii, printre nisip si stufis. Au fost anuntati imediat specialistii arheologi. Dupã ce s-a primit autorizatia de la Ministerul Cultelor, în august 2007 au început cercetãrile din locul de unde se vedea constructia.


Zidurile constructiei s-au arãtat la un metru si cincizeci centimetri adâncime, având o grosime de 60 cm. S-a stabilit cã este vorba de o constructie unicat, o biserica paleocrestinã din mediul roman rural, singura bisericã de acest fel descoperitã în lumea romanã ruralã din Dacia, fiind astfel un document istoric de mare importanţã pentru istoria crestinismului românesc. De asemenea, s-au descoperit monezi, un inel care are satonul în forma de cruce, precum si alte vestigii care dateazã, fãrã nici un dubiu, constructia din sec IV.


Descoperirea este importantã intrucât daca existã o bisericã crestinã în sec. IV la nordul Dunãrii, trebuie sã avem si o asezare importantã în jurul ei formatã mai ales din crestini. Este o dovadã concretã cã dupã retragerea romanã din Dacia, aici a continuat sã trãiascã efectiv o populatie de limbã si culturã latinã, dar ce este mai important, o populatie crestina.

 

Un material TVR despre această descoperire

CLICK!

 

Cercetãrile continuã si vor fi de duratã la site-ul arheologic din satul Izvoarele, comuna Gruia. Aceste informatii, legate de aceastã importantã descoperire au fost oferite si explicate publicului larg si prin postul de radio Lumina, de cãtre domnul conf. univ.dr. Ion Stângã, directorul Muzeului Portile de Fier, din Drobeta Turnu Severin, în cadrul emisiunii ,,Istorie bisericeascã”, ce este realizatã de P.C. Preot Stefan Cameniţã, Protoiereu al Protoieriei Drobeta Turnu Severin Sud (II), protoierie de care aparţine administrativ parohia de la Izvoarele.

A consemnat Pr. Viorel Vlãducu, consilier mass-media. (04 Sep 2007)

Sursa, fotografie> www.episcopiaseverinului.ro/

 

Video> www.tvr.ro/articol.php?id=15519&c=131

 

 

Observaţie:

Această veste ne revelează, cel puţin pentru început, două lucruri importante. Primul e că Dobrogea creştină din secolele primare nu e singura regiune din ţară care a menţinut şi a cultivat credinţa creştinească, după ce Sfântul Apostol Andrei a trecut pe acolo şi a propovăduit credinţa.

Al doilea-pe lângă bisericile din Slăveni – jud Olt – (urmele unui lăcaş de cult creştin din a doua jum. a sec. IV în biserică: placa cu monograma XP şi un mormânt) şi cea din Porolissum (azi Moigrad – Sălaj) – templu păgân refăcut şi refolosit ca lăcaş de cult creştin nu se mai face vreo referire de vreun monument paleocreştin roman de natură religios-creştină, nicio bazilică, nici un cimitir, mormânt… decât de un Cimitir-în comuna Izvoru Frumos, com. Burila Mare- din epoca romana (pag 8 – cod: MH-I-m-B-10080.03 www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf , de asemenea vezi şi celălalte judeţe www.cultura.ro/Documents.aspx?ID=89 ) foarte apropiat de actuala descoperire.

Acest lucru denotă faptul că importanţa acestor locaţii cu monumente religioase de maximă importanţă este şi trebuie mereu pusă în legătură cu castrul din imediata vecinătate, Drobeta-Theodora, situată la nord de Dunăre faţă în faţă cu Pontes-Transdrobeta de pe malul sudic, adică foarte aproape de celebru pod peste Dunăre făcut în timpul războaielor daco-romane de Apolodor din Damasc.

Adică vorbim de o zonă în care mereu trupele romane erau prezente, de la războaiele daco-romane, apoi după retragerea Aureliană, până la distrugerea castrului de la Drobeta de către huni în cele două valuri din anii 441 şi 447 (mijlocul sec. V (vezi- punctul 18 http://apar.archaeology.ro/rja.htm ). Tot aici este şi scaunul episcopal din Ratiaria, care s-a evidenţiat de la sinodul de la niceea până la al III-lea ecumenic.

Cu alte cuvinte, apariţia acestei biserici, în principal a creştinismului în această zonă este rodul prezenţei continue a romanilor aici, nu putem vorbi de ce s-a întâmplat în Sciţia Minor şi cum a fost încreştinată de Sfântul Apostol Andrei ci de o încreştinare prin romanii ce erau în castrele romane de lângă Dunăre, încă de la începutul venirii romanilor, mai cu seamă războaiele daco-romane de la încep sec. II, în cazul de faţă Drobeta-Theodora,-fiind unul dintre cele mai importante castre romane de la N de Dunăre.

Campaniile hunice din anii 441 şi 447 au dus la scoaterea din funcţiune în totalitate a limesului Dunării de Jos. Mai mult Imperiul este constrâns pentru o perioadă scurtă de timp să evacueze o fâşie de teritoriu sud-dunărean până la Naissus. Destrămarea coaliţiei hunice i-a propulsat pe gepizi ca principali beneficiari ai acestui fapt: ei vor deveni foederati ai Imperiului şi stăpâni ai Pannoniei. Ulterior în Peninsula Balcanică au fost colonizaţi ostrogoţi tot cu titlul de foederati; în 488 aceştia pleacă spre Italia.
Pe termen lung noua situaţie politică a avut efecte benefice pentru Imperiul Roman care, la sfârşitul sec. al V-lea – începutul sec. al VI-lea, revine lent pe linia Dunării. Acum se iau măsuri de refortificare a limesului dunărean prin refacerea fortăreţelor distruse de huni .. Ca şi mai devreme, s-a procedat la reconstruirea unor fortificaţii la nordul Dunării, care constituiau veritabile capete de pod în condiţiile în care Imperiul nu mai are forţa necesară şi nici interesul teritorial de a reanexa o regiune din fosta Dacie. În contradicţie cu propaganda imperială (Ioannes Lydos, II, 28) care acreditează ideea reluării unor teritorii nord-dunărene, cercetările au demonstrat că avem de-a face doar cu un control asupra malului nordic al Dunării, exercitat prin intermediul fortificaţiilor refăcute. Dintre acestea sunt cunoscute foarte puţine..
” (http://apar.archaeology.ro/rja.htm )

Astfel putem afirma că această biserică a dispărut înainte de invazia hună sau chiar din pricina acestei invazii, fapt ce arată că e singurul monument creştin din primele veacuri în această regiune a ţării.

Scaunul episcopal de la Ratiaria a fost foarte activ până la invazia hună participând la mai multe sinoade în legătură cu arianismul, deşi mereu a oscilat între arianism şi ortodoxie: episcopul Paladie de Ratiaria a fost arian, episcopul Silvestru a luptat împotriva arianismului. Distanţa apropiata dintre Ratiaria şi locaţia bisericii din com. Izvoarele de azi dă probabilitate mare ca această zonă să fii fost sub jurisdicţia acestui scaun episcopal primar, din Ratiaria.

Celebra teorie a lui Robert Roesler cum că “Dacia a fost complet evacuată de locuitori în anul 271- 275 (n.a.-retragerea Aureliană), iar poporul român s-a format undeva în sudul Dunării, de unde ar fi imigrat (sau “reimigrat” ) în teritoriul de azi al României” este din nou, şi de data asta mult mai puternic, desfiinţată.

Această biserică de sec. IV este o mărturie apropiată retragerii Aureliane, a faptului că poporul român a rămas la N de Dunăre, şi asta înaintea imigraţiei hune. Această imigraţie îşi are rolul important în istoria creştinismului român primar, prin faptul că a luat pulsul credinţei poporului român la N de Dunăre, înainte şi după invazie, când deja imperiul roman prin împăratul Justinian începe o perioadă de extindere şi încreştinare, culminând cu încreştinarea Bulgarilor pe la anul 900.

Importanţa acestei biserici este prea mare pentru Istoria Bisericească, pentru că se face ca o zală dintr-un lanţ ce leagă focarele de credinţă autentică strămoşească şi apostolească de pe cuprinsul patriei noastre.

Dan Camen

 

 
2 comentarii

Scris de pe septembrie 5, 2007 în citadela, Vesti

 

ECUMENISMUL VAZUT PRIN OCHII IPS. LAURENTIU,

ECUMENISMUL VAZUT PRIN OCHII IPS. LAURENTIU,

 MITROPOLITUL ARDEALULUI

Ips. Laurentiu, Mitropolitul Ardealului

04 Septembrie 2007
„Adunarea Ecumenica de la Sibiu reprezinta o premiera pentru
Romania” — interviu acordat de IPS Dr. Laurentiu Streza, Arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului

 

ÎPS Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a acordat un interviu Agenţiei Rompres în care a vorbit despre cea de-a III-a Mare Adunare Ecumenică care debutează marţi la Sibiu, atât din punct de vedere al însemnătăţii evenimentului, cât şi al detaliilor organizatorice, interviu pe care vi-l prezentăm mai jos.

– Cât de importantă este pentru România Marea Adunare Ecumenică ce va avea loc la Sibiu?

Este un mare eveniment, este un eveniment istoric, un asemenea eveniment nu a mai avut loc în România. Toate Bisericile din Europa îşi trimit reprezentanţi la Sibiu ca să participe întâi de toate la o adunare de rugăciune, pentru că este o adunare a creştinilor, care va fi prefaţată de o rugăciune de deschidere şi în fiecare dimineaţă şi fiecare seară, fiecare delegaţie a Bisericilor va avea un spaţiu rezervat pentru cult. Participanţii pot să aleagă să meargă la ortodocşi, la catolici, la protestanţi, la anglicani. Vor fi rugăciuni comune. Uvertura şi încheierea se vor face în Piaţa Mare, iar dacă plouă, în cort. Noi dorim ca toţi să participe la o rugăciune comună. Avem dreptul să ne rugăm toţi împreună.

– Credincioşii se vor putea ruga împreună cu preoţii lor în orice biserică, indiferent de cult?

Da, toată lumea este invitată la rugăciunea comună. Sunt trei etape pe care noi vrem să le urmărim în evoluţia apropierii dintre Biserici. A fost etapa conflictuală, chiar de conflict, unul împotriva altuia. Am ajuns acum la o etapă a dialogului, unul lângă altul. Dialogul este temelia apropierii. Începutul dialogului îl face rugăciunea. Dialogul implică şi probleme contradictorii care trebuie rezolvate. În momentul în care îl pui pe Dumnezeu în faţă şi începi o rugăciune cât de simplă comună, în care fiecare îşi exprimă dorinţa de unitate, fiecare este conştient că nu poate face singur ceva. Slujbele se vor oficia în limbile engleză, germană, franceză, rusă, română.

– Adunarea Ecumenică are o temă care marchează o premieră în domeniu?

Rugăciunea comună este o temelie, un început. Se trece apoi la tratarea unei teme. Pentru prima dată, Bisericile din Europa şi-au ales o temă teologică de tratare. În 1989 a fost o temă legată de pace, la a doua reuniune a fost o temă de reconciliere, acum este o temă pur teologică: „Lumina lui Hristos luminează tuturor”. Se poate observa deja o evoluţie. Noi ortodocşii am propus o temă pe care au acceptat-o toţi. Această temă mai are zece subteme, ce vor fi tratate pe rând la Sibiu, cu contribuţia fiecărei confesiuni creştine din Europa.

– Adunarea Ecumenică şi-a propus semnarea unei înţelegeri între toate Bisericile creştine din Europa?

Toate subtemele care vor fi dezbătute sunt preluate de comitetul de organizare. Toate vor apărea într-un volum. Ce este cel mai important este declaraţia comună a reprezentanţilor Bisericii, care se va consemna într-un act comun şi se va semna, prin dorinţa lor de unitate. Este foarte important că s-a trecut de la faza de conflict, la faza de dialog. Dar faza finală este unul pentru altul, aceasta este comuniunea. Eu aş fi bucuros să pot să sper că ajungem să mai facem măcar încă un pas, să facem inter-comuniunea măcar cu Bisericile care sunt foarte apropiate de noi din punct de vedere doctrinar şi al practicii bisericeşti.

– Credeţi că este posibil să ajungem la o singură Biserică unită?

Dumnezeu va putea rândui toate lucrurile acestea. Nu suntem nici pesimişti, nu excludem, dar nu suntem nici naivi sau idealişti fără nici un fel de motivaţie, ştiind că între unele Biserici există unele diferenţe imense. Ştim că există unele Biserici foarte apropiate şi Bisericile acestea trebuie să facă ele întâi un pas. Unitatea la care noi năzuim, la care visăm, nu va fi o uniformitate, ci o unitate în diversitate. Dacă se păstrează sau se redescoperă filoanele de bază ale credinţei creştine, dacă noi ajungem la credinţa primară, vedem dezvoltarea noastră pe parcurs, care a ajuns la o extremă sau la alta.

– Cum credeţi că va recepta credinciosul de rând această Mare Adunare Ecumenică, indiferent de etnie sau religie?

Eu cred că alegerea Sibiului a fost făcută pe o realitate. Sibienii au ştiut să convieţuiască de secole împreună. Credincioşii noştri vor recepta această Adunare ca pe un eveniment spiritual, de mare bucurie, de mare prestigiu pentru Ortodoxie, pentru că avem ocazia să le prezentăm tuturor imensul tezaur al Ortodoxiei. Valorile noastre, slujbele noastre nu sunt închise de restul lumii. Noi am programat două slujbe speciale, în data de 8 septembrie, de sărbătoarea Maicii Domnului, în toate bisericile ortodoxe se va face liturghie de dimineaţă de la 08.00 şi până la 11.00. După 11.00 se va continua cu celelalte manifestări. Liturghia ortodoxă o vom face şi în Catedrală şi în cortul cultural. Iar duminică, pe 9 septembrie, vom face şi în Catedrală şi în Sala Transilvania. Mai avem o Vecernie ortodoxă în Catedrală, cu o deschidere spre ceilalţi, o Vecernie mai redusă, făcută după o schemă anume. La ea vom adăuga şi rânduiala Litiei, vom împărţi nişte chifle speciale şi celor care participă. Dacă nu avem posibilitatea să îi primim la împărtăşanie, cel puţin facem o comuniune prin pâinea pe care o mâncăm cu toţii împreună din dorinţa de unitate.

– Adunarea Ecumenică va fi influenţată de evenimentul ce va urma, alegerea noului Patriarh al României?

Mitropolitul Daniel este cel care a fost delegat pentru acest eveniment important de la Sibiu, el fiind Patriarhul nostru interimar. Ne-am fi bucurat dacă la Sibiu ar mai fi putut fi prezent şi Patriarhul Teoctist, care a fost o mare personalitate a Bisericii noastre. La Sibiu se va păstra un moment de reculegere şi de cinstire pentru Patriarhul Teoctist. Am trecut perioada de 40 de zile, care este perioada de doliu pentru Patriarhul Teoctist. Alegerea noului Patriarh nu va influenţa Adunarea Ecumenică. Această alegere e mult mai uşoară acum, decât atunci când m-au ales pe mine. Pentru că de la nominalizare şi până la alegere a durat două sau trei săptămâni în cazul meu. Am fost în focuri şi batjocuri. Dimineaţa va fi nominalizat sau vor fi nominalizaţi, după-amiază se votează noul Patriarh.

– De ce credeţi că vin oamenii politici la Adunarea Ecumenică Europeană?

În primul rând organizatorii au vrut să îi cinstească pe cei care i-au ajutat, acesta fiind primul motiv. Politicienii participând sporesc prestigiul, sporesc aria la una socială. Ei nu intervin însă politic. Va veni preşedintele ţării, nu vine politic, şi premierul vine, dar nu vine politic. În Sibiu, sub înaltul patronaj al preşedinţiei se desfăşoară toate manifestările mari din Capitala Culturală Europeană. Premierul vine pentru că el a ajutat direct, a contribuit financiar, este şeful guvernului. Cei doi sunt cele două personalităţi cele mai importante din România. Sunt două laturi: cea a recunoştinţei şi cea a prestigiului pe care îl oferă. Nu sunt doar probleme teologice, ci şi probleme sociale care sunt dezbătute în subtemele acestei conferinţe.

– De câţi bani a fost nevoie pentru organizarea acestei Mari Adunări Ecumenice?

Vor fi peste 3.000 de participanţi, iar Bisericile au contribuit cu câte 80 de euro pentru fiecare delegat. Organizatorii au un buget general de la Geneva. Statul român ne-a acordat 200.000 de euro pentru ortodocşi şi alţi 200.000 de euro pentru catolici, aceşti 400.000 de euro s-au cheltuit doar pentru cazare. Toate celelalte cheltuieli vor fi suportate de către Geneva.

 

Sursa

 www.mitropolia-ardealului.ro/actualitati/act.php?id=417

Fotografie

 www.ziua.net/pics/2006/06/16/1150398709.jpg

 
4 comentarii

Scris de pe septembrie 4, 2007 în citadela, Ecumenisme, Vesti

 

Adunarea ecumenista de la Sibiu- programul

Sigla Adunarii Ecumeniste

A III-a ADUNARE ECUMENISTĂ

SIBIU, 4-9 SEPTEMBRIE 2007

Fotografie de la o adunarea ecumenista

Desfăşurarea programului

MARŢI, 4 SEPTEMBRIE

Ceremonia de deschidere(19.00-20.00) Piaţa Mare

19.00-20.00. Întâmpinare şi rugăciune (moment prezidat de doamna Paula Rusu şi domnul Cristian Tabără din România)

Cuvântul de bun-venit adresat de reprezentanţii Conferinţei Catolice a Episcopilor din Europa (CCEE) şi ai preşedinţiei Conferinţei Bisericilor Europene (CBE)

Cuvântul de bun-venit din partea edililor locali şi a conducerii Bisericilor

20.00-21.00 Spectacol de deschidere: Muzică şi dans cu grupuri artistice locale

Începând cu ora 18.00, se va servi cina festivă în Piaţa Huet din Sibiu

MIERCURI, 5 SEPTEMBRIE

Lumina lui Hristos şi a Bisericii. Unitate, Spiritualitate şi Mărturie

1. Rugăciunea de deschidere (Cort)

9.00-10.00 Rugăciunea va fi condusă de Excelenţa Sa Cardinalul Josip Bozanic, Preşedintele Episcopilor din Croaţia şi Vice-Preşedinte al Conferinţei Episcopilor Catolici din Europa

Predică: Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Text biblic: II Cor. 4, 6-7.

Gânduri pentru Adunare.Mărturii: Rev. Anthony Peck, Marea Britanie; D-na Martelli Evelina, Italia

2. Deschiderea Plenarei: (Cort)

10.15-13.00Moderatori: D-na Francine Wild, Conferinţa Episcopilor din Franţa şi D-na Alison Elliot, Biserica Scoţiei

Salutul Excelenţei Sale, D-nul Traian Băsescu, Preşedintele României

Din Basel la Sibiu

Prezentare de imagini şi mărturii: D-na Sarah Numico, Italia; D-na Monika Heitz (vechi catolici), Austria

Deschiderea celei de a III-a Adunări Ecumenice Europene

Excelenţa Sa Cardinalul Péter Erdö, preşedinte al Conferinţei Episcopilor Catolici din Europa

Rev. Jean-Arnold de Clermont, preşedinte al Conferinţei Bisericilor Europene

Cuvinte de salut

– ÎPS Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, locţiitor de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

– Excelenţa Sa Ioan Robu, arhiepiscop de Bucureşti şi preşedinte al Conferinţei Episcopilor Romano-Catolici din România

Moment artistic: Corul Ecumenic EEA 3

Lumina lui Hristos şi a Bisericii

Conferinţe:

– Excelenţa Sa cardinalul Walter Kasper, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştine

– Î.P.S. mitropolitul Kirill de Smolensk şi Kaliningrad, preşedinte al Departamentului pentru Relaţiile Externe al Patriarhiei Moscovei şi a Întregii Rusii

– Episcop Dr. Wolfgang Huber, preşedinte al Consiliului Bisericii Evanghelice din Germania

Discuţii Plenare

Cuvânt de salut din partea Rev. Dr. Samuel Kobia, Secretar General al Consiliului Ecumenic al Bisericilor

Mesaje şi Saluturi

– Excelenţa Sa Papa Benedict al XVI-lea, mesaj citit de Episcopul Jean-Claude Périsset, nunţiul papal din România

– Rev. Rowan Williams, arhiepiscop de Canterbury, mesaj citit de Rev. Dr. Richard Chartres, episcop de Londra, Biserica Anglicană, Marea Britanie

Prezentarea şi aprobarea grupului de redactare a Mesajului Adunării

Rugăciunea de prânz

3. Prânz (13.00 – 15.30)/ Întruniri şi Agorà

13.00 – 15.30 Şedinţe (Delegaţii oficiali vor organiza mai multe întruniri pe teme ecumenice, ce vor avea loc la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu).

Agorà. „Agora” este locul în care delegaţii oficiali vor avea posibilitatea de a expune şi de a împărţi documente privitoare la întâlnirile ecumenice (Casa Sindicatelor).

4. Forum asupra sub-temelor zilei

15.30 – 18.30

Forumul 1 – Unitate

Forumul 2 – Spiritualitate (Casa Sindicatelor şi Universitatea „Lucian Blaga”, Aula „Avram Iancu”)

Forumul 3 – Mărturii (Catedrala Evanghelică Luterană şi Liceul Brukenthal)

5. Rugăciuni de seară

18.30 –19.00 (Rugăciunile de seară se vor ţine în diverse biserici locale, alături de comunităţile locale)

6. Cina (19.00 – 20.30)

7. Evenimente culturale

20.30 – 22.00 (Evenimentele culturale se vor desfăşura în diverse locaţii din oraş)

JOI, 6 SEPTEMBRIE

Lumina lui Hristos şi Europa. Europa, Religii şi Migraţii

1. Rugăciunea de dimineaţă şi meditaţii pe marginea Bibliei (conform tradiţiei Romano-Catolică)

9.00-10.00 Rugăciune prezidată de Excelenţa Sa cardinalul Jean-Pierre Ricard, preşedinte al Conferinţei Episcopilor din Franţa şi Vice-Preşedinte al CCEE (Conferinţei Episcopilor Catolici din Europa).

Reflecţii pe marginea Bibliei: Excelenţa Sa cardinalul Dionigi Tettamanzi, arhiepiscop de Milano: text biblic: Luca 9, 28-36

Scrisori de suflet: Doamna Simone Poortman (protestantă), Olanda; Doamna Ekaterina Paştukova (ortodoxă), Rusia

2. Sesiuni plenare:

10.30 – 13.00. Moderatori: Dr. Mary Tanner, Biserica Angliei şi Dr. Agata Skowron-Nalborczyk, Conferinţa Episcopilor din Polonia

Europa şi procesul de unificare

Introducere: Excelenţa Sa Călin Popescu Tăriceanu, Primul Ministru al României

Tratare temă: Excelenţa Sa Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene

Lumina lui Hristos şi Europa

Conferenţiază:

– Rev. Dr. Richard Chartres, episcop de Londra, Biserica Anglicană, Marea Britanie

– Prea Fericirea Sa Anastasios, arhiepiscop al Tiranei şi al Întregii Albanii, Albania

Moment artistic

Discuţii plenare

Masă Rotundă. Mărturii.

Europa: Comisarul Leonard Orban, membru al Comisiei Europene, România

Religii: Sora Katrin Amell OP, Conferinţa Episcopilor din Ţările Nordice

Migraţia: Sora Joan Roddy, Conferinţa Episcopilor din Irlanda

Conferinţe/ Cuvinte de Salut

– Excelenţa Sa René van der Linden, preşedinte al Adunării Parlamentare al Consiliului Europei

– Rev. Thomas Wipf, preşedinte al Consiliului Bisericilor Protestante din Europa

– Un reprezentant al comunităţii evreieşti

– Un reprezentant al comunităţii musulmane

Prezentarea rezumatului Mesajului Adunării

Rugăciunea de prânz

8. Prânz (13.00 – 15.30)/ Întruniri şi Agorà

13.00 – 15.30 Sedinţe (Delegaţii oficiali vor organiza mai multe întruniri pe teme ecumenice, ce vor avea loc la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu).

Agorà. „Agora” este locul în care delegaţii oficiali vor avea posibilitatea de a expune şi de a împărţi documente privitoare la întâlnirile ecumenice (Casa Sindicatelor).

9. Forum asupra temelor suplimentare ale zilei

15.30 – 18.30

Forumul 1 – Europa (Cort)

Forumul 2 – Religii (Casa Sindicatelor şi Universitatea „Lucian Blaga”, Aula „Avram Iancu”)

Forumul 3 – Migraţia – Catedrala Evanghelică Luterană şi Liceul Brukenthal)

10. Rugăciuni de seară

18.30 –19.00 Rugăciunile de seară se vor ţine în diverse biserici locale, alături de comunităţile locale

11. Cina (19.00 – 20.30)

12. Evenimente culturale

20.30–22.00 Evenimentele culturale se vor desfăşura în diverse locaţii din oraş

13. Rugăciuni de seară

18.30 –19.00 Rugăciunile de seară se vor ţine în diverse biserici locale, alături de comunităţile locale

14. Cina (19.00 – 20.30)

15. Evenimente culturale

20.30 – 22.00 Evenimentele culturale se vor desfăşura în diverse locaţii din oraş

VINERI, 7 SEPTEMBRIE

Lumina lui Hristos şi Lumea. Creaţie, Dreptate şi Pace

1. Rugăciunea de dimineaţă şi meditaţii pe marginea Bibliei (conform tradiţiei Bisericilor Reformate)

9.00- 10.00 Rugăciune prezidată de Episcopul Fernando Soares, Portugalia, sau un episcop din Finlanda sau Suedia

Reflecţii pe marginea Bibliei: Conferinţa Bisericilor Europene: text biblic: Efes. 5, 8-14

Scrisori de suflet: Rev. Fr. Mesrop Parsamyan, (Armean Ortodox); Doamna Hilary Wilson, Comunitatea L’Arche

2. Sesiuni plenare: Cort

10.30 – 13.00 Moderatori: Episcop Dr. Margot Kässmann (Luterană), Germania şi Sora Ines Kezic, Conferinţa Internaţională a Episcopilor Sfinţii Chiril şi Metodie

Cuvântări de salut

– Î. P. S. Sa Arhiepiscop „Major” Lucian Mureşan, arhiepiscop de Făgăraş şi Alba Iulia

– Reprezentantul Alianţei Mondiale a Bisericilor Reformate

– Excelenţa Sa Episcop Dr. Pap Géza, episcop al diocezelor reformate din Transilvania

Lumina lui Hristos şi Lumea

Introducere:

Proiecţie imagini pe tema Păcii şi a Justiţiei din Sierra Leone

Tratare a temei: Prof. Andrea Riccardi, Fondatorul Comunităţii St. Egidio

Masă Rotundă – Mărturii

Creaţie: Lic. Elias Crisostomo Abramides, Patriarhia Ecumenică, Argentina

Dreptate: Rev. Guirguis Ibrahim Saleh, Secretar General al Consiliului Bisericilor din Orientul Mijlociu

Pace: Doamna Ingrid Naess Holm, Changemaker, Norvegia

Reflecţii: Rev. Dr. Ishmael Noko, secretar general al Federaţie Luterane Mondiale

Moment artistic

Dialog

Prezentarea rezumatului Mesajului Adunării

Rugăciunea de prânz

3. Prânz (13.00 – 15.30)/ Întruniri şi Agorà

13.00 – 15.30 Sedinţe (Delegaţii oficiali vor organiza mai multe întruniri pe teme ecumenice, ce vor avea loc la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu).

Agorà. „Agora” este locul în care delegaţii oficiali vor avea posibilitatea de a expune şi de a împărţi documente privitoare la întâlnirile ecumenice (Casa Sindicatelor).

4. Forum asupra temelor suplimentare ale zilei

15.30 – 18.30

Forumul 1 – Creaţia (Catedrala Evanghelică Luterană şi Liceul Brukenthal)

Forumul 2 – Dreptate (Casa Sindicatelor şi Universitatea „Lucian Blaga”, Aula „Avram Iancu”)

Forumul 3 – Pace (Cort)

5. Vecernia ortodoxă

18.30 –19.00 Vecernia va avea loc în Catedrala ortodoxă, alături de comunităţile locale

6. Cina (19.00 – 20.30)

7. Evenimente culturale

20.30 – 22.00 Evenimentele culturale se vor desfăşura în diverse locaţii din oraş

SÂMBĂTĂ, 8 SEPTEMBRIE

1. Sărbătoarea Naşterii Sfintei Fecioare Maria

08.00 – 10.30 Diversele slujbe religioase vor avea loc în mai multe biserici locale, alături de membrii comunităţilor locale

2. Sesiuni plenare:

10.30 – 13.00. Moderatori: Dr. Katja Elisabeth Heidemanns, Conferinţa Episcopilor din Germania şi Diac. Emilianos Begiannou (Ortodox), Turcia

Cuvinte de salut

– Excelenţa Sa Dr. Dezsó Zoltán Adorjáni, episcop al Bisericii Evanghelice Luterane din România

– Excelenţa Sa László Tökes, Biserica Reformată, România

Raport asupra rezultatelor Forei

Lumina lui Hristos şi Biserica: Unitate, Spiritualitate şi Mărturie

Lumina lui Hristos şi Europa: Europa, Religiile şi Migraţia

Lumina lui Hristos şi Lumea: Creaţie, Justiţie şi Pace

Moment artistic

Corul Ecumenic al celei de-a Treia Conferinţe Ecumenice Europene

Moderatori: Excelenţa Sa Episcopul Vicenzo Paglia şi Excelenţa Sa Mitropolitul Gennadios de Sassima,

Co-moderatori: Comitetul de Planificare a celei de-a Treia Conferinţe Ecumenice Europene

Prezentarea celui de-al doilea plan al Mesajului Adunării

Rugăciunea de prânz

3. Prânz (13.00 – 15.30). Întruniri şi Agorà

13.00 – 15.30 Şedinţe. Delegaţii oficiali vor organiza mai multe întruniri pe teme ecumenice, ce vor avea loc la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu

Agorà. „Agora” este locul în care delegaţii oficiali vor avea posibilitatea de a expune şi de a împărţi documente privitoare la întâlnirile ecumenice (Casa Sindicatelor).

4. Sesiuni Plenare

17.00 – 18.30, Cort

Moderatori: Excelenţa sa Episcopul Vicenzo Paglia şi Excelenţa Sa Mitropolitul Gennadios de Sassima, Co-Moderatori: Comitetul de Planificare a celei de-a Treia Conferinţe Ecumenice Europene

Evaluarea lucrărilor Întâlnirii

– Annie Marcelo, Reprezentantă a Bisericii Emigranţilor, Italia

– Vikarin Almut Bretschneider Felzman, Germania

– Arhimandrit Ierom. Gabriel Papanicolau, Grecia

– Doamna Mary Judkin, Marea Britanie

– Dr. Stefan Vesper, Germania

– Prof. Brendan Leahy, Irlanda

– Doamna Oana Tuduce, România

– J. Barry Hickey, Australia

Moment artistic

Prezentarea mesajului Adunării

Concluzii

– Episcopul Vicenzo Paglia şi Mitropolitul Gennadios de Sassima, co-moderatori: Comitetul de Planificare a celei de-a Treia Conferinţe Ecumenice Europene

– Rev. Jean-Arnold de Clermont, preşedinte al Conferinţei Bisericilor şi Excelenţa Sa cardinal Péter Erdö, preşedinte al Conferinţei Catolice a Episcopilor din Europa (CCEE)

Rugăciune

5.Cina (19.00 – 20.30)

6. Sărbătoarea Luminii

20.00 – 22.00 (Piaţa Mare)

DUMINICĂ, 9 SEPTEMBRIE

1. Slujbe la bisericile locale

08.00 – 10.00 (Diversele slujbe religioase vor avea loc în diverse biserici locale, alături de comunităţile locale)

2. Rugăciunea de final

11.00-12.00: Piaţa Mare

Preşedinţi: Excelenţa Sa Cardinal Péter Erdö, preşedinte al Conferinţei Catolice a Episcopilor din Europa (CCEE); Rev. Jean-Arnold de Clermont, preşedinte al Conferinţei Bisericilor.

Mărturii:

Conferinţa Bisericilor Europene: o femeie din România

Un bărbat din Europa

Doamna Silvia Toma, România

Rev. Dr. Attila Puskas, Ungaria

 

Sursa:

www.mitropolia-ardealului.ro/actualitati/act.php?id=403

 

Fotografii :

1. www.elizagipuzkoa.org/…/OIKOUMENEweb.gif

2. www.dervent.ro/…/confesiuni/02_ecumenisti.jpg

 

 
Un comentariu

Scris de pe septembrie 2, 2007 în citadela, ecclesia, Ecumenisme, religie, Vesti