Hristos a inviat! Hristos S-a inaltat!
Subtilitati teologice.
Discutam de praznicul Inaltarii Domnului cu un parinte apropiat despre salutul ortodocsilor cu ocazia praznuirii acestei sarbatori zicand deja traditionalul salut: „Hristos S-a inaltat!” si raspunzand cu: „Adevarat S-a inaltat!”.
Plecand de la afirmatia parintelui spusa intr-un mod instant, strafulgetor, cum ca aceasta formula de salut are nuante protestante (daca e interpretata intr-un anumit chip), am inceput sa analizez faptul ce l-a determinat sa afirme acest lucru.
M-am gandit ca daca de sarbatoarea Rusaliilor (Pogorarea Sfantului Duh), penticostalii intre ei s-ar intalni, s-ar saluta cu urmatorul salut: „Duhul Sfant S-a pogorat! (peste noi)”, raspunsul ar fi ceva de genul: „Cu adevarat S-a pogorat! (peste noi)”- si asta nu o zic in gluma sau in bascalie.
De asemenea, acelasi rationament extinzandul la salutul rostit la sarbatoarea Inaltarii Domnului, varianta de dialogare ar capata urmatorul inteles in urechile protestantilor: „Hristos S-a inaltat! (de tot/ definitiv)”, iar raspunsul ar fi interpretat astfel: „Cu adevarat S-a inaltat (de tot/definitiv)”, intelegand prin aceasta doctrina lor protestanta care il considera pe Dumnezeu intr-o continua departare (distantare) de om. Dumnezeu e transcendent in chip absolut, creand lumea, El ramane distant, nu mai are grija de ea. Consecinta e ca omul cade prada predestinarii. Nu mai poate face nimic pentru mantuirea sa pentru faptul ca Dumnezeu nu e langa el, nu-i e aproape (macar). Astfel ca acest salut ar capata in urechile lor (a protestantilor) o valoare dogmatica si un crez exprimat in mod vadit, o adevarata (deplina) marturisire de credinta.
Acest salut insa este folosit de ortodocsi, interpretat in mod corect teologic, insa poate capata usor alte nuante dupa cum am spus mai sus, depinde de cine e folosit si de felul cum e inteles. Spun acest lucru pentru ca pot considera foarte usor faptul ca acest salut ar putea avea nuante protestante si ca el ar fi adresat ca o contra-marturie (cum au protestantii obiceiul) impotriva catolicilor, stiind ca teologia catolica abunda de un imanentism excesiv. Pentru catolici Dumnezeu este uneori atat de legat de pamant incat, uneori se confunda cu el, Dumnezeu e intru toate si toti si uneori este confundat cu acestea – lumea devenind astfel realitatea ultima – umanismul – (citeste cuvintele parintelui D. Staniloae ‘Despre Mantuire’ – intrebarea a II-a despre diferentele inter-confesionale AICI). De aici si inevitabilul ecumenism nascut in sanul catolicilor pe fondul teologiei nesacramentale protestante.
Diferenta insa dintre salutul de Inviere „Hristos a inviat!” si cel al Inaltarii „Hristos S-a inaltat!” este facuta de doua elemente: marturia pe care o exprima, dar si de felul alcatuirii lor.
Astfel ca pentru prima deosebire, diferenta consta in faptul ca pentru ortodocsi Invierea Domnului este marturia de capatai, luandu-se dupa cuvantul apostolului Pavel care spune raspicat: „dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră” (1 corinteni 15, 14). Deci aceasta marturie a Invierii lui Hristos este marturia deplina prin care ortodoxul isi defineste si marturiseste crezul. De ce dar atunci putem vorbi doar de o formula deplina de salut? Pentru ca are legatura si cu felul compunerii ei, adica e vorba de a doua diferenta de care vom vorbi mai jos.
In ultimul cuvant al Ips Bartolomeu despre Invierea Domnului, acesta spunea ca „Învierea lui Hristos nu este un scop în sine, ci făgăduinţa şi garanţia propriei noastre învieri”- adica ceea ce ar fi spus Parintele Staniloae despre conceptul de persoana din ortodoxism. Totul are valoare daca e raportat la persoana umana, adica tot ce se petrece in ortodoxism, avand menirea sa lege pe om cu Dumnezeu. Astfel ca se poate vedea usor diferenta la formula de salut de la Inviere ca „Hristos a inviat!”- adica nu S-a Inviat doar pe El Insusi, ci impreuna cu El a inviat si pe cei ce cred in El. La formula de salut de la Inaltare, Hristos este asezat intr-o permanenta pozitie de departare fata de om, caci se spune „Hristos S-a inaltat!”- oamenii ramanand undeva jos, departe.
Astfel ca un salut crestinesc trebuie sa contina cu el si marturia comuniunii omului cu Dumnezeu, nu doar o formula de salut intre doi oameni despre un anumit eveniment oarecare.
Repet insa, aceasta poate fi doar o subtilitate teologica, nu dezmint faptul ca totul poate a pornit dintr-o traditie si un pietism fata de aceasta sarbatoare praznicala a Inaltarii Domnului.
In timpul liturgic avem insa un permanent urcus si coboras, astfel ca Hristos Se Intrupeaza, Se jertfeste, Invie, Se inalta, ca sa vina intru slava coborand iar, insa inaintea de acest ultim act, pogoara pe Duhul Sfant pentru a nu-i lasa singuri pe cei ce cred intru a doua venire a Sa, nedespartindu-Se astfel nicicum de ei.
O cantare bisericeasca care se gaseste in ‘Cantarile sfintei Liturghii’ intitulata ‘Taina Crestinatatii’ spune despre aceste mari acte savarsite de Dumnezeu pentru om prin Fiul zicand: „Cu adevarat mare este Taina Crestinatatii. Dumnezeu S-a aratat in trup, S-a indreptat in Duhul, S-a vestit de ingeri, S-a propovaduit intru neamuri, S-a crezut in lume si S-a inaltat intru slava”. Insa Taina de Capatai a ortodocsilor este insasi Invierea Domnului, pentru care este praznuita in fiecare Duminica a anului ca timp liturgic atemporal (supra-temporal), invietor.
Cu toate aceasta, nu putem trece cu vederea faptul ca aceasta formula de salut folosita la sarbatorirea Inaltarii Domnului, poate fi si o reactie a ortodocsilor fata de cei ce considera si spun ca Hristos nu a inviat, caci daca a inviat, S-a si inaltat; sau ca Trupul Sau a fost unul aparent, sau pur si simplu ca a fost o naluca, cum credeau apostolii pe mare in corabie cand Hristos mergea pe mare. De aceea si in Evanghelia Inaltarii Domnului Hristos se spune ca El a mancat impreuna cu ei (spunandu-le mai apoi ca: „Voi sunteti martorii acestora”), iar pe Muntele Maslinilor ingerii erau cu ei (apostolii) cand El S-a inaltat.
Cu toate acestea, nu pot sa nu bag in seama si faptul ca aparitia acestui salut legat de Inaltarea Domnului in vocabularul ortodcsilor, poate sa nu fi avut niciodata vreun substrat teologic, el venind doar ca un ‘feed-back’ la salutul legat de Invierea Domnului pe care ortodocsii il folosesc timp de patruzeci de zile dupa Inviere; deci o simpla si banala reactie omeneasca si crestineasca fata de aceasta sarbatoare.
Aceste ganduri mi-au trecut prin cap cand parintele a vorbit strafulgetor despre obiceiul salutului de Sfanta Inaltare a Domnului Hristos…
dan.camen.
Theologhia 
Petruse
decembrie 22, 2008 at 4:28 am
Aveti descrierea evenimentelor pe scurt.
Declaratie
Prin prezenta dorim a va aduce la cunostinta un eveniment la care am fost martori ,care s-a petrecut la manastirea Partos,ce adaposteste mormantul Sf Iosif cel Nou,din cadrul Mitropoliei Banatului in data de 11.09.2008,inainte de hramul manastirii.Am luat aceasta decizie pt ca forurile raspunzatoare nu au luat nici o masura si consideram ,ca tineri ortodocsi ca evenimentul nu trebuie trecut cu vederea.
In ziua de joi,11.09.2008 am ajuns la mormantul Sf Iosif din incinta manastirii,am constatat ca mormantul a fost degradat(garduletul de protectie scos,bordura sparta si desprinsa placa funerara ce acoperea mormantul) iar mocheta scoasa afara.Cand am intrebat ce se intampla,staretul manastirii,parintele celib Cristian Almajan,in varsta de 30 ani,ne-a spus ca se reface mormantul,aratandu-ne marmora de afara.
In jurul orei 12 ne aflam in curtea manastirii pt a lua masa cand am vazut multa agitatie langa usa manastirii si in interior.Clopotele bateau.Am intrebat tinerii din Sibiu care erau in tabara la manastire si erau apropiatii parintelui staret ce se intampla si ne-au raspuns ca se ridica placa de pe Sf mormant,fara alte detalii.Multa lume a dat buluc in biserica,unii cu unelte,altii fara,din curiozitate.Cand staretul a vazut atata lume,probabil s-a speriat,s-a sfatuit cu prietenul lui Claudiu Saghin si secretarul lui,coleg cu noi la teologie in anul I,Marcu Lucian,apoi a zis sa ramana numai cativa.S-a asteptat putin.Era clar pt toata lumea ce voiau sa faca cei trei: sa profaneze sfantul mormant,adica sa dea placa de marmora la o parte si sa fie cautate sfintele moaste,despre care staretul era bine informat ca mai sunt.Toate lucrurile acelea era ilegale.Nu era prezent nici unul din ierarhi sau exarhul Stana Simeon,prietenul cel mai bun al staretului,care a venit mai tarziu si ai carui fii duhovnicesti suntem si care ca tainuit toate cele intamplate.
Graba cu care actiona staretul era determinata de faptul ca nu avea decat acea zi la dispozitie sa desfaca mormantul,sa puna marmora,sa faca curatenie si era trecut de miezul zilei,iar urmatoarea zi era hramul.Ce avea de gand sa faca a fost premeditat pt ca nici unui preot cu adevarat slujitor lu Hristos nu poate sa-i vina asemenea ganduri instantaneu.A cules informatii de la martori ai evenimentului din 1956 si ne-a povestit si noua,chiar cantorul batran din Partos,in varsta de 80 ani ,uica Petru Radosav,martor ocular,despre ce s-a intamplat atunci, si ca sigur se aflau moaste in mormant,pt ca o maica a aruncat inapoi cand nu se uita mitropolitul Lazarescu,iar pamantul nu a fost scos tot.
Ani de zile au fost preoti in Partos care n-au indraznit sa se gandeasca la asa ceva.
Cat am stat in tabara, parintele staret ne-a spus foarte multe lucruri,printre care si acelea ca niciodata Mitropolia si Patriarhia nu ajuta,iar moastele sfinte valoreaza multi bani si ca din moastele de la Catedrala din Timisoara nu vor primi niciodata pt manastire.
Colegul nostru care a fost inauntru
A FOST MARTOR OCULAR LA SCOATEREA DIN SF.MORMANT A SFINTELOR MOASTE,o bucata mare si multe bucatele mici,aschiute din moaste,mici si sfaramate,pe care le-a gasit si el in bulgarii de pamant.Lui ii e frica sa-si dea numele.
Tinerii tot intrebau ce se intampla inauntru,iar raspunsul pe care l-a dat staretul e ca se renoveaza.Tinerii au replicat ca ei oricum stiu ca s-a descoperit mormantul. A.S.C.O.R.-istii din Timisoara stiu majoritatea ,dar exarhul Simeon Stana i-a spovedit si le-a spus sa nu spuna nimic si in nici un caz sa nu-l acuze pe staret.
Dupa acest eveniment,un coleg de-al nostru care a participat intr-o seara la vecernie acolo,s-a laudat la toata lumea ca el are moaste de la Sf Iosif cu hartie de autentificare semnata de staret.Concluzia e ca acest staret a inceput sa distribuie moaste ca la supermarket, prin Timisoara,Constanta,prin sate ca un bun personal.
Acum 2 saptamani,duminica, cand am fost la Partos al Sf Liturghie,staretul ne-a spus ca s-au descoperit moaste aici la Partos,fara alte detalii,cine sau cand,si ca sunt la un medic legist(oare mai trebuiau autentificate dupe ce el cu propria mana le-a scos??) sa le curete de pamant si ca va fi confectionata o racla,dar nu e gata pt ca nu are bani.Bani avea destui pt ca numai la hram am numarat noi 3000-4000 RON.Dar probabail trebuiau pt plimbarile prin strainatate si achitarea taxei la 2 facultati a colaboratorului sau,care e frate de manastire si iese cu tinere prin Sibiu prin fata episcopului.
Alte marturii si informatii au demonstrat faptul ca staretul impreuna cu 3 colaboratori au vandut luna trecuta,moastele pe bani grei, in Sf Munte Athos,la manastirea Vatoped.Staretul Efrem al acestei manastiri a facut anul trecut o vizita in Timisoara si a cerut moaste de la Sf Iosif ,dar a fost refuzat categoric.Acum s-a ivit omul care din nebunie a profanat mormantul unui Sfant pt bani.Precizam ca de la Sibiu a fost mutat pe motive disciplinare si are datorii finanaciare la Episcopie.
Sunt martori,poze facute cu mobilul,declaratii si mitropolitul Nicolae Corneanu nu a aplicat nici o sanctiune.Staretul slujeste in continuare,nu respecta regulile ce i s-au impus(printre care fara femei si tinere care dorm cu el prin chilii,fara a face din Sfanta manastire cuib de desfranare…),savarseste slujbe in dezacord cu regulile canonice,liturghia o adapteaza dupa propriile convingeri,la gat nu mai poarta semnul Sf Cruci.Atunci cand e prezent,pt ca mai tot timpul e plecat cu femei prin Grecia sau Italia pe banii crestinilor care fac donatii.
Toate sunt cunoscute la mitropolie si nu s-a luat nici o masura.Pt ca din punctul lor de vedere a tranzactiona moaste e ceva normal?!Si daca vor fi intrebati,cel mult vor declara ca in procesul verbal din 1956 scrie ca s-au scos toate moastele din groapa,dar sunt martori oculari printre care renumitul profesor de la Cluj,martor ocular,Radosav Doru,director al Bibliotecii din Cluj,care sustine ca mai erau.Deci staretul avea ce vinde…
Indiferent de ce va rezerva viitorul, noi ca si tineri ortodocsi ne-am facut datoria de a marturisi adevarul,nu spre razbunare,ci spre aflarea acestuia.
Doamne ajuta, un grup de A.S.C.O.R.-isti TIMISOARA decembrie 2008