RSS

Este vremea cernerii: cazul Ips. Nicolae Corneanu si al Ps. Sofronie Drincec

11 Iun

bartolomeu-anania-nicolae-corneanu

Este vremea cernerii:

cazul Ips. Nicolae Corneanu si al Ps. Sofronie Drincec.

Redau aici, integral, articolul din Evenimentul Zilei intitulat impropriu „Razboiul mitropolitilor”, deoarece asa cum si articolul mentioneaza mai jos, singurii cu care se razboiesc Ips. Nicolae Corneanu si Ps. Sofronie Drincec sunt ei insisi. Articolul este scris de Mihai Soica si Georgeta Petrovici.

ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, vrea ca omologul său din Banat, ÎPS Nicolae Corneanu, să fie exclus din BOR.

Mitropolitul Clujului, Albei, Oradei şi Maramureşului, Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania, a anunţat ieri că i-a solicitat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să ia în discuţie, în premieră postdecembristă, caterisirea Mitropolitului Banatului ÎPS Nicolae Corneanu şi retragerea Episcopului de Oradea, Prea Sfinţitul Sofronie Drincec.

„Ei nu sunt pedepsiţi de noi, ci s-au autopedepsit”

Mitropolitul Banatului este acuzat de ÎPS Bartolomeu că s-a împărtăşit în timpul unei slujbe greco-catolice, în timp ce PS Sofronie a slujit sfinţirea Agheasmei Mari, de Bobotează, împreună cu episcopul greco-catolic de Oradea. „Este adevărat că am cerut caterisirea Mitropolitului Corneanu şi retragerea Episcopului Sofronie. Motivele şi le-au creat singuri. Ei nu sunt pedepsiţi de noi, ci s-au autopedepsit. Prin ce a făcut Mitropolitul Corneanu s-a exclus singur din comunitatea bisericească, a Bisericii Ortodoxe Române şi a Bisericii Ortodoxe Universale”, a spus ÎPS Bartolomeu.

„Nu l-am pus pe Mitropolitul Corneanu la stâlpul infamiei şi nu l-am judecat pentru fapta lui pentru că s-a judecat singur”, a mai spus Mitropolitul Clujului.

Potrivit teologului Radu Preda, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, caterisirea este singura formă de pedeapsă supremă pentru un cleric al BOR. „Retragerea înseamnă renunţarea de bună voie la scaunul episcopal a respectivului episcop. Dacă se face ca urmare a unei judecăţi bisericeşti, înseamnă depunerea din treaptă”, a explicat acesta.

„Sfântul Sinod este suveran”

Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a precizat că Sfântul Sinod Plenar va discuta cazul în întrunirea din 8-9 iulie. „Categoric sunt atâtea detalii cu această situaţie şi normal că în cadrul şedinţei Sfântului Sinod se va lua o decizie în legătură cu situaţia Mitropolitului Nicolae. Nu ştim care va fi această decizie deoarece Sfântul Sinod este suveran”, a spus părintele Stoica.

Teologul Radu Preda afirmă că cei doi prelaţi în cauză au comis cel mai grav delict al clericilor, anume încălcarea jurământului hirotoniei. „Principiul fundamental care guvernează Biserica este să nu iertăm oamenii de dragul funcţiilor”, a conchis Preda.

PS MESIAN

„Vreau să mă împărtăşesc la ortodocşi”

alexandru mesianPS Mesian, omologul greco-catolic al Mitropolitului Banatului, doreşte să întoarcă gestul, împărtăşindu-se într-o biserică ortodoxă. „Doresc foarte mult lucrul acesta, dar trebuie aşteptat momentul potrivit. Dacă aş face gestul acesta acum aş fi acuzat de ipocrizie. În plus, mi-e teamă că dacă am grăbi lucrurile, toate s-ar sparge în capul dânsului”, a declarat episcopul greco-catolic din Lugoj. Acesta îl consideră pe omologul său ortodox un om al ecumenismului, al unităţii şi al lui Dumnezeu, nu numai pentru români, ci pentru lumea întreagă. „Lumea este ignorantă, de aici şi flama iscată în jurul subiectului. Lumea e needucată, atâta vreme cât poate să-l acuze pe ÎPS Corneanu că s-a împărtăşit şi să spună astfel că e o crimă să-l primeşti pe Hristos. Istoria ne spune că atunci când ne vom împărtăşi din acelaşi vin şi din aceeaşi pâine, vom ajunge la unitatea deplină creştină”, a explicat PS Mesian.

Mitropolitul Banatului, ÎPS Nicolae Corneanu, rămâne vertical. „A fost un gest simbolic. Voiam să le arăt credincioşilor din Biserica Greco- Catolică faptul că formăm în fapt o singură Biserică şi că aparţinem aceluiaşi Hristos. Şi reprezentanţilor SfântuluI Sinod le spun acelaşi lucru, că suntem cu toţii creştini, că ne iubim unii pe alţii. Avem acelaşi Hristos pe care-l iubim şi-l respectăm”, ne-a declarat ÎPS Nicolae.

(Georgeta Petrovici)

foto> http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/4/48/AlexandruMesian.jpg

––––––––––-

Memoriu al preotilor din Oradea

Este un memoriu preluat de blogul ziaristului Victor Roncea. In ciuda faptului ca acest memoriu aduce foarte multe acuze la adresa PS Sofronie – care acum trebuie dovedite, as fii fost bucuros daca cei care l-au scris aveau curajul sa se si semneze (dupa cum e normal), mai ales cand aceste vremuri sunt vremuri de marturisire. Am preluat totusi acest memoriu, considerand ca exista cateva acuze care au fost prezentate si prin intermediul media acum ceva vreme si care nu au fost nici pana acum solutionate… asteptandu-se, poate, vremea aceasta, a cernerii.

Memoriu

Stimate Domnule Redactor, [Victor Roncea]

Suntem un însemnat grup de preoți din Protopopiatul Marghita, Episcopia Oradiei care, ca ultim gest de profunda ingrijorare si disperare, ne adresam Domniei Voastre cu urmatoarele lucruri cat se poate de grave, pe care trebuie sa le stiti pana nu este prea tarziu si pe care va rugam sa le verificati.
Nu stim cine si de ce ne-a pedepsit cu aceast pseudo -episcop Sofronie care de cand a venit la Oradea ne face sa ne fie rusine ca suntem preoti ortodocsi. L-am primit cu dragoste, cu speranta, dar dupa discursul de la intronizare foarte repede ne-am lamurit ca acest ins n-are nimic cu arhieria, cu Biserica, cu omenia romaneasca, el nu e nici macar om, e un IMPOSTOR.
Stie toata tara cum l-a expulzat pe smeritul episcop Ioan! Ce rusine pe obrazul Bisericii! Ce raspuns avem in fata crestinilor, a neoprotestantilor, a catolicilor? N-a fost suficient, nu s-a oprit aici: ne trimite ordin circular in care minte cu nerusinare ca P.S.Ioan si-a dorit sa fie prohodit in satul natal si am crezut, pana cand la inmormantare am auzit testamentul in care Episcopul Ioan a dorit sa fie prohodit la Oradea si privegheat o noapte, sa-i fie citit testamentul dupa slujba si abia apoi sa fie ingropat in Ohaba! Ura si rautatea merg mai departe si ne pune sa-i facem slujba parastasului la 6 saptamani, peste saptamana, in miercurea mare??!! Nici paganii nu-si batjocoresc asa memoria inaintasilor!
L-a alungat pe parintele nostru protopop Gheorghe Ciobai, dupa ce l-a schimbat din functie, din catedrala pe care a construit-o si a acoperit-o in Marghita, iar pe parintele Razvan Rogoz din Satulbarba, ginerele parintelui protopop Ciobai, l-a oprit de la cele sfinte fara nici o ancheta?! S-a interesat macar sa afle cata truda a depus acest parinte protopop ca sa ridice o catedrala si cum a aparat ortodoxia in toate conflictele cu greco-catolicii? Nici macar n-a calcat in Marghita pana ce a luat aceste masuri diabolice!
L-a numit in Parohia Voivozi Simian pe un preot de la Cluj, Calinescu Catalin fara a anunta vacantarea parohiei, iar peste o saptamana (?), la numit consilier la episcopie cu probleme de constructii – biserici si case parohiale. Ce activitate a avut intr-o saptamana? Sau poate la Cluj a ridicat… Catedrala!
Am aflat ca a numit preot greco-catolic in una din cele mai bune parohii de la Tinca, Girisul Negru, fara a anunta parohia vacanta si fara concurs?! Ce dispret fata de preotii ortodocsi din eparhie! Dar nu ne mai miram de nimic cata vreme vicarul episcopiei e un preot divortat! Ni-l da model pentru preoti sau calugari? Ce rusine pe capul nostru! Ne umileste pe toti preotii prin aroganta sa! Noi traim cu salarii modeste, cu salarii restanta, iar episcopul nostru, cu votul saraciei pe capul lui, poarta engolpioane de peste un miliard de lei ( 30 000 €) si ii face daruri PF Patriarh, tot engolpioane, de inca 750 000 de milioane ( 20 000 €)!
Stam zile intregi pentru audienta si ne primeste prin sali de sedinta pentru ca in palat, soptesc pe la Secretariat, intra numai vicarul Mihail care si doarme acolo!
Tradeaza si vinde interesele Bisericii Ortodoxe! Am aparat impreuna cu credinciosii bisericile din 1990 pana astazi, iar cel care ar trebui sa ne sprijine ii obliga pe preotii Puscas sa cedeze pamantul parohiei reformatilori iar cei care suntem in litigiu cu greco-catolicii suntem somati sa nu ne opunem retrocedarilor si sa slujim alternativ! Rad preotii si credinciosii greco-catolici de noi amintindu-ne mereu ca „episcopul vostru ne va da si bisericile si pamanturile”. Ne intrebam cat se poate de serios pentru ce am luptat, pentru cine ? Nici intr-un caz pentru Episcopul Sofronie! Nu cumva este un alt Atanasie Anghel?
Sfinteste Aghiasma Mare cu episcopul unit in ziua Bobotezei la raul Cris!!?? Este singurul episcop din Mitropolia Clujului care nu participa la canonizarea sfintilor mucenici ce si-au jertfit viata pentru credinta ortodoxa de la Bistrita, participand la o slujba obisnuita in protopopiatul nostru, la Porumblaca! Nimeni nu vede ca acest om nu are nimic cu Biserica Ortodoxa, ca o batjocoreste?Are o mandrie luciferica! Ne cere prin ordin circular sa-i punem tablourile chiar si pe Scaunul de Sus? Ne intrebam ingroziti catre Cine „ne plecam zicand; binecuvantat esti Cel ce stai pe scaunul Slavei Tale, Cel ce sezi pe heruvimi”, catre episcopul Sofronie sau catre Arhiereul Hristos?
Pe Sfantul Antimis pe care l-am primit scrie urmatoarele: S-a sfintit acest antimis prin rugaciunile „Smereniei Sale, Domnul Domn, Sofronie… Si dictatorul Ceausescu era mai disctret cu cultul personalitatii…Toate acestea si mai mari decat acestea se intampla la Oradea!
Va rugam sa le verificati pe toate si veti vedea ca sunt adevarate!
Va rugam sa interveniti pentru ca deja e prea tarziu, iar ruptura sufleteasca dintre noi, preotii si cel care spune, pentru ca el nu mai este episcopul nostru, sa nu fie oficiala!
Noi nu ne organizam in sindicat preotesc, dar vrem sa avem episcop ortodox, cu frica de Dumnezeu si cu dragoste fata de preoti si credinciosi!
Daca Sfantul Sinod nu se sesizeaza fata de cele de mai sus, la Oradea, Biserica Ortodoxa va ramane doar cu… Sofronie!
Dumnezeu sa ne ajute!

Anunțuri
 
 

Etichete: , , , , , , , , , ,

6 răspunsuri la „Este vremea cernerii: cazul Ips. Nicolae Corneanu si al Ps. Sofronie Drincec

  1. Scardanelli

    Iunie 12, 2008 at 1:00 pm

    Se spune şi numărul ziarului, sau ziua în care a apărut, cruciatule !

    Episcopul Şofronie deranjează partida Anania din aceleaşi motive ca şi Mitropolitul Nicolae sau Patriarhul Daniel : sunt oameni cinstiţi, creştini autentici, care vor să scoată BOR de sub tutela mafiei securiste. Asta-i tot.

     
  2. dancamen

    Iunie 12, 2008 at 1:44 pm

    pai am pus link, macar atata osteneala sa ai, sa dai un click pe link, daca tot te intereseaza lucrurile astea…

    Nu pot sa nu observ ca esti total pe langa subiect, lucrurile intamplate cu PS Sofronie si Ips Nicolae s-au intampat acum ceva vreme si daca acestea il deranjau pe Ips Bartolomeu (in sensul in care tu ai spus), nu ar fi ezitat inca de atunci sa ceara caterisirea celor doi. A iertat, increzandu-se in pronia lui Dumnezeu. Vazand apoi ca nu se opresc, iar Ips Nicolae s-a impartasit cu catolicii, nu a mai putut suporta, si precum e normal, a cerut caterisirea lor.

    Tu insa esti preocupat de o asa numita „politichie bisericeasca” pe care o confunzi cu politichia dintre Tariceanu si Basescu via Iliescu. Astfel ca pentru tine ‘totul’ se rezuma la telenovele politice, pentru noi insa are o semnificatie aparte toate cele intamplate.
    Astfel ca acesti oameni cinstiti si crestini autentici care „vor sa scoata BOR de sub tutela mafiei securiste”, pe care tu ii admiri, nu par sa concorde cu realitatea faptelor savarsite de ei, care nu sunt tocmai crestinesti, nici cinstite, nici impotriva coruptiei sau securitatii. Ci dimpotriva, nu sunt crestinesti deoarece se abat de la canoanele Ortodoxiei (nu ca de la niste legi bisericesti, ci ca de la niste porunci divine lasate spre urmat), cinstiti nu se pot numi – stiind trecutul Ips Nicolae in slujba securitatii (fapt recunoscut si de el), dar nici din partea Ps Sofronie, dupa cum arata memoriul depus de acei preoti. De securitate nu mai vorbim ca lungim vorba degeaba in cazul Ips Nicolae, iar despre coruptie nu este vorba aici pentru ca nu exista vreo ‘mafie’ in Biserica. Daca tu stii, arata-mi ca sa ma dumiresc.

    dan.camen.

     
  3. Cristi

    Iunie 23, 2008 at 10:39 am

    LOCVACITATEA GRECO-CATOLICĂ A VATICANULUI TĂCUT

    Unirea cu catolicii nu poate fi anticipată emblematic
    prin exhibiţionismul unui mitropolit ortodox,
    care, la adânci bătrâneţi, a ajuns să creadă că
    Euharistia este egală, primăvara, cu borşul de urzici.
    (Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei şi Maramureşului – „Adevarul” 16/06/2008)

    Îmi propusesem, din mai multe motive, să nu scriu nimic despre evenimentul petrecut spre sfârşitul lunii trecute la Timişoara când, cu prilejul sfinţirii bisericii greco-catolice cu hramul „Sf. Maria – Regina Păcii şi a Unităţii”, la momentul împărtăşaniei, Mitropolitul ortodox al Banatului, Nicolae Corneanu a plecat din mijlocul credincioşilor şi a intrat în altar, unde a cerut permisiunea de a se împărtăşi. „Ca răspuns, Excelenţa Sa Mons. Francisco Javier Lozano, Nunţiul Papal în Romania, conform tradiţiei, i-a dat în mâna Înalt Preasfinţiei Sale Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului din care Înalt Preasfinţia Sa Nicolae s-a împărtăşit singur”(cf. comunicatului Bisericii Greco-Catolice redactat de preotul Cristian Terheş, Purtător de cuvânt, sprijinit de d-l Bouleanu Vasile, asistent al Purtătorului de cuvânt). Nu am vrut să scriu nimic, în primul rând fiindcă respectivul „eveniment” stârnise destule comentarii şi analize la vremea respectivă, unele aspre, dar indiscutabil competente, altele intelectuale şi blond-rubicond-gongorice în bretele, cele mai multe lăutăreşti şi sentimentale după modelul-princeps al euforiei euharistice care i-a dat ghes mierosului Întâi Stătător din Banat să dea buzna la mâna permisivă a Nunţiului Papal. În al doilea rând pentru că apartenenţa fondatorului Gazetei de Transilvania, George Bariţiu (al cărui bunic şi tată au fost preoţi greco-catolici), el însuşi fiind format la Facultatea de Teologie din Blaj, mă invita – gândeam în sinea mea – la o minimă decenţă, dincolo de credinţa, de opiniile mele şi de memoria dureroasă a pământenilor din aceste locuri, despre care Nicolae Iorga spunea că „împotrivirea cea mai mare care se sfârşi cu biruinţă” faţă de unirea cu Roma de la 1701, „veni din partea braşovenilor” (vezi N. Iorga, „Sate şi preoţi din Ardeal”); după cum tot acestor locuri aparţine şi faimoasa polemică dintre Andrei Şaguna şi (din nou) „Gazeta de Transilvania” pe care, viitorul Mitropolit al Transilvaniei, o acuza pe la 1855 că slujeşte interesele greco-catolice în tendinţa manifestă de extindere a unirii cu Roma în Banat (vezi A. Şaguna, vol. I „Corespondenţa”, Cluj, 2005). Aşadar, acestea ar fi în scurt, motivele pentru care mi-am zis că ar fi mai nimerit în această problemă, să aştept cuviincios, până la pronunţarea Sinodului Bisericii Ortodoxe. N-au izbutit să-mi clintească această hotârâre nici măcar piţigăiala unor prieteni care îşi asumă competenţe dintre cele mai diverse (de la scrierile Sfinţilor Părinţi până la fotbalul euro-judeţean trecând frond şi pofticios printre telemea şi mici, taman la „doctrina” împărtăşaniei devălmaşe, ce şi-o justifică stuchindu-ne în faţă conceptul de „eclesiologie euharistică” de pe la începutul anilor ’60, concept aparţinând lui Nicolai Afanasiev, dar care, în epocă, a ajutat numai la deblocarea dialogului ecumenic între romano-catolici şi ortodocşi, nu şi la comuniunea euharistică) sau europenele mirări cotidiene ale unui fost ambasador la Vatican (vorba lui Caragiale, „nu că e frizer, da e galant”) cu mari lacune teologice în chestiuni de autocefalie. Până deunăzi când, hodoronc-tronc, mă trezesc cu un e-mail venit din partea „greco-catolica org.” prin care sunt înştiinţat că „aproximativ 500 de persoane – ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, protestanţi şi neoprotestanţi – au participat sâmbătă seara, 14 iunie 2008, la un miting în Piaţa Operei din Timişoara pentru susţinerea IPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Ortodox al Banatului, acuzat de mulţi din Biserica Ortodoxa Română că a săvârşit o „crimă” cerând să primească Trupul şi Sângele Domnului Cristos în cadrul unei Liturghii greco-catolice”. Recunosc că nu am avut până deunăzi nici un fel de contacte cu „greco-catolica org.” şi am fost curios să aflu mai multe. Astfel am putut constata o efervescentă şi neobosită lucrare desfăşurată pe un evantai policrom, de la sprijinirea relativismului doctrinar până la grija faţă de limba şi literatura română. În legătură cu gestul Mitropolitului Banatului suntem înştiinţaţi bunăoară că, „pentru cazuri particulare, motivate de întemeiate dispoziţii sufleteşti Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolica, respectă libertatea fraţilor ortodocşi de a se împărtăşi la Sfintele Liturghii greco-catolice”. Am fi curioşi totuşi, să aflăm pasajul vreunui tratat doctrinar-teologic romano-catolic, greco-catolic etc. care să facă vorbire în mod aplicat despre aceste „întemeiate dispoziţii sufleteşti”, eventual să le enumere şi să facă trimiterile scripturistice necesare! După câte ştie orice elev de seminar, Sfânta Împărtăşanie presupune în prealalbil, împărtăşirea în credinţă, adică mai pe limba tuturor, rostirea şi asumarea aceluiaş Crez. Or, după câte ştim, există încă unele deosebiri fundamentale ce duc, din perspectiva creştin-ortodocşilor (securişti, fireşte), până la avarierea raporturilor dintre persoanele Sfintei Treimi, ca să nu mai vorbim aici despre Împărtăşania propriu-zisă şi, vai, oroare! – din ce în ce mai uitata ei dimensiune mistică. Pentru creştinul-ortodox, Sfânta Taină a Împărtăşaniei este expresia cea mai înaltă a unităţii eclesiale deja existente, nu o etapă, un mijloc, un exerciţiu ori vreun tratament naturist spre împlinirea acestui deziderat. A ne împărtăşi liturgic din acelaşi Potir, dar a rămâne în continuare Biserici separate dogmatic şi canonic reprezintă o absurditate din punct de vedere teologic! Dar ce mai contează toate astea azi când, nu-i aşa, lumea a evoluat! Totuşi, cu smerită încăpăţânare credem în continuare că, în cazul de la Timişoara, avem de-a face cu o încălcare a AMBELOR norme doctrinar-canonice, atât ortodoxe cât şi romano-catolice. Mai mult decât atât, există încă din 1993, dacă nu mă înşel, nişte recomandări clare ale Vaticanului care interzic o aşa-numită „provocare la euharistie”, tocmai pentru a nu pune într-o situaţie delicată dialogul ecumenic între aşa-numitele „biserici surori”. Cu toate acestea, iată, de aproape o lună Vaticanul tace. Ar mai putea fi adus aici în discuţie şi un detaliu al gestului Mitropolitului Corneanu, cu implicaţii de natură să stupefieze odată în plus. Comunicatul greco-catolic ţine să sublinieze că: „Nunţiul Papal în Romania, conform tradiţiei, i-a dat în mâna Înalt Preasfinţiei Sale Nicolae Sfântul Trup”! Despre ce fel de tradiţie este vorba aici? Arhiereul îşi ia singur Sfânta Împărtăşanie arătând prin aceasta deplinătatea Harurilor din el, „darul cel mai mare şi mai desăvârşit din câte Haruri avem de la care ni se dă toată dăruirea şi luminarea şi aceasta este temelia, începătura, izvorul şi rădăcina bunei-cinstiri, şi pe Însuşi Hristos închipuieşte”(Sf. Simeon al Tesalonicului), dar şi autoritatea sa deplină în Biserica al cărei cap este Iisus Hristos. Or, luând Mitropolitul Corneanu din mâna Nunţiului Papal, „Sfântul Trup”, putem spune la rigoare că Vaticanul s-a pomenit hodoronc-tronc cu Mitropolia Banatului ca dioceză extinsă! În ciuda acestei „donaţii” sui-generis, Vaticanul continuă să tacă, neaducând la cunoştinţa credincioşilor săi din lumea largă, „minunea” ce s-a petrecut la Timişoara. Paradoxal, cu cât tăcerea Vaticanului se adânceşte, cu atât creşte disponibilitatea la comunicare a „greco-catolica org.”. Astfel, de pe acest site, mai putem lua cunoştinţă şi de profunda nemulţumire ce a stârnit-o reverenţa făcută de preşedintele ţării către Varlaam şi Dosoftei („ctititori ai limbii şi literaturii române moderne”) cu prilejul instalării la Iaşi a Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, Teofan, nesocotindu-se astfel meritele „continuatoare” în domeniu ale Şcolii Ardelene, în favoarea slavofililor kaghebişti B.O.R. Slavă Domnului, bieţii moldoveni recuperează astăzi eroic, dragii de ei, cu vârf şi îndesat, prin reprezentanţii lor cu studii la Sorbona, nemerniciile de ieri şi de azi ale „drept-credincioşilor-ortodocşi, vajnici apărători ai unei TTTTTradiţii clăpăuge” cum ţine să ne atragă atenţia un astfel de gălăgios truditor. Surprinzător însă, „greco-catolica org.” nu manifestă aceeaşi vigilenţă faţă de limba română atunci când d-l Paul Costin bunăoară, preşedintele Comunităţii Evreilor din Timişoara, susţinătoare a Mitropolitului Corneanu la mitingul din Piaţa Operei, declară despre acesta că „de mulţi ani a practicat ecumenismul în Banat, nu doar pe hârtie, ci şi în practică”… În sfârşit, să trecem. În general, modalităţile de interpretare ale limbii reprezintă o preocupare, ce-i drept nu mereu încununată de succes, pentru „greco.catolica org.”, care postează ambiţios pe prima pagină a site-ul său faimosul pasaj de la Matei 16, 18-19: „Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi ţie îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor, şi orice vei lega pe pământ legat va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ dezlegat va fi şi în ceruri”. În temeiul acestui fragment îşi întemeiază, desigur, pretenţia de a fi „Biserica lui Petru”, scăpând din vedere „minorul detaliu lingvistic” că Mântuitorul în pasajul de mai sus a spus, totuşi, Biserica mea şi nu Biserica ta!
    Din legitime convingeri Biserica Greco-Catolică devine foarte locvace atunci când are prilejul să amintească despre istoria ei de la anul 1948, sărind graţios peste începuturi. Deşi este evident o Biserică tânără, onestitatea te îndeamnă să începi istoria ei cu anul 1701 şi perioada premergătoare. Atunci, aproape fără voie istoria Transilvaniei te obligă să rememorezi abuzuri, şantaj, umilinţe, fals în documente, crime, prigoană, Bukow, peste 100 de locaşuri dărâmate cu tunul şi aşa mai departe. Desigur, acele vremuri nu se mai pot întoarce şi n-ar trebui să ne lăsăm copleşiţi astăzi de tristeţea lor. Dar, când în cazul Mitropolitului Nicolae Corneanu eşti nevoit să constaţi nu numai spiritul juvenil legitim ci şi ipocrizia şi locvacitatea greco-catolică a Vaticanului tăcut, îţi dai seama că spiritul de acum 300 de ani a rămas, din păcate, intact. Este şi motivul pentru care am „retrocedat” site-ului „greco-catolica org.” mesajul trimis deunăzi, cu rugămintea de a face uitată, cel puţin deocamdată, adresa electronică a subsemnatului.

    Răzvan Ionescu
    Gazeta de Transilvania (www.gtbv.ro)
    21-22 iunie 2008

     
  4. pct

    Iulie 2, 2008 at 3:21 am

    O analiza profesionista si obiectiva facuta de jurnalista Ramona Balutescu asupra acuzelor aduse Mitropolitului Nicolae Corneanu ca s-ar fi impartasit cu ereticii o gasiti la adresa:

    http://www.greco-catolica.org/a386-Cine-sunt-ierarhii-eretici-din-Romania-anului-2008.aspx

     
  5. crestin

    Iulie 4, 2008 at 12:54 pm

     
  6. Nicu D.

    Decembrie 10, 2014 at 11:13 pm

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: