Parintele Teofil Paraian vs. Canoanele Sfintilor Parinti.
Ecumenismul sibian.
„Parintele Teofil Paraian a acordat un interviu in cursul verii, prin care incearca sa isi lamureasca pozitia sa vis a vis de ecumenism. Puteti asculta acest interviu in sectiunea AUDIO a siteului nostru. Mai jos aveti cateva idei extrase din inregistrare, idei care nu numai ca nu vin sa ne lamureasca, ci dimpotriva, pot, prin excesiva nuantare, sa provoace sminteala intre credinciosi: -Nu sunt nici ecumenist nici antiecumenist! Ideea ca atare imi place – unirea tuturor. Numai ca nu s-a realizat nimic in aceasta directie. -Am dorit un singur lucru de la toti crestinii, sa serbeze pastile in aceeasi zi. -Ecumenismul e mai mult o chestiune sociala decat religioasa, hai sa dam mana cu mana. Poate sa fie rugaciune ecumenica, unora le convine unora nu. -Unde se mareste Hristos, poti sa te duci ca nu gresesti. Am fost in Austria la Viena la o intrunire ecumenica, in care era si o femeie, preot la vechii catolici; intr-o astfel de situatie normal ca nu te poti simti bine. -Daca vrei sa te rogi cu ereticii, poti sa o faci, pentru ca ramai oricum ceea ce esti. -Dumnezeu este Dumnezeul tuturor, si al elinilor si al evreilor, nu numai al celor de la Sfantul Munte!”
sursa>
http://www.lumea-credintei.ro/sct_3/st_271/parintele_teofil_paraian_dumnezeu_este_si_al_elinilor_si
_al_evreilor_nu_numai_al_sfantului_munte.htm
~~~+~~~
„Căci ce însoţire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtăşire are lumina cu întunericul? Şi ce învoire este între Hristos şi Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios?” (II Cor. 6: 14-15).
„Oricine se abate şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos nu are pe Dumnezeu; cel ce rămâne în învăţătura Lui, acela are şi pe Tatăl şi pe Fiul. Dacă cineva vine la voi şi nu aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: Bun venit! Căci cel ce-i zice: Bun venit! se face părtaş la faptele lui cele rele.” (II Ioan 1, 9-11)
Sfintele Canoane opresc rugăciunea în comun cu schismaticii şi ereticii (Can. 10, 11, 32, 45, 47, 48, 65 Apostolice; Can. 6, 9, 32, 33, 34 Laodiceea; Can. 9 al Sf. Timotei al Alexandriei, can. 2, 4 Sin. III Ec.).
Canonul 45 Apostolic porunceşte foarte clar în această privinţă: „Episcopul sau Preotul sau Diaconul care numai s-ar ruga cu ereticii să se afurisească şi dacă l-ar primi să slujească ca preot să se caterisească”.
~~~+~~~
Personal consider că Parintele Teofil Paraian face parte din „gruparea ardeleneasca” ce promoveaza acel ‘nationalism teologic’ cu tenta folclorica, daca-l pot numi asa, in care tot ceea ce este de natura bizantina, athonita sau ruseasca este indepartat pentru simplul motiv de ‘inconsistenta folclorica autentic-romaneasca’.
Un exemplu concret il reprezinta contana, o versiune hibrida pe mai multe glasuri de muzica bisericeasca amestecata cu elemente folclorice, care, dupa marturia doctilor profesori universitari sibieni (pe care personal am auzit-o), reda in chipul cel mai fidel autenticitatea cantarilor bisericesti traditionale *(muzica bizantina fiind inlocuita din cult, deoarece ea nu este expresia autentic-romaneasca a trairii mistice ortodoxe, ci ea e doar a grecilor, precum si rusii isi au cantarile corale). In acest sens, tot ce e importat din alte parti e considerat oarecum impur sau nefolositor; mandria patriotica romaneasca reusind sa acopere orice neajuns ce ar putea apare pe parcursul celor 2 milenii de crestinism.
Ecumenismul promovat cu atata ardoare in partile ardealului este si el un element care caraterizeaza dintr-un alt unghi situatia descrisa in randurile de mai sus. Ecumenismul sibian este de fapt o reactie importiva reactiei athonite in ceea ce priveste ecumenismul global. Astfel, el nu are o consistenta aparte, o trasatura specifica, ci e oarecum ‘orb’ precum se pare ca sunt cei care il si promoveaza. Este ca un feedback, daca pot spune asa, sau ca un reflex. Este totusi promovat de ‘elitele’ noastre teologice, mari dascali in ale teologiei romanesti scolastice, aducandu-i asadar acestei ‘orbiri’ si o nuanta academica sau stiintifica.
Nu vreau sa fiu dur cu cei din Ardeal, insa imi amintesc ca in 2007, cand filialele ASCOR s-au reunit la Man. Brancoveanu de la Sambata de Sus, Parintele Teofil, dupa ce s-a incheiat sedinta consultativa, ne-a marturisit, intrebat fiind de noi, ca el nu crede in niciun ecumenism, nici in cei ce-l promoveaza, ci isi da seama de faptul ca acesta nu poate aduce roade.
De la acea data, cateva conferinte pe care parintele le-a mai sustinut in tara au adeverit de fapt ca el raspunde impotriva athonitilor cu acel ecumenism sibian lipsit de orice valoare teologica.
Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte…
dan.camen.
UPDATE
Pr. Teofil Paraianu despre antiecumenisti
Pr. Teofil Paraianu – Rugaciunea cu cei de alta confesiune
Pentru Canoanele Ortodoxiei consultati>
http://www.canoaneortodoxe.net/pdf/1.Canoanele%20Sfintilor%20Apostoli/Canoane_Apostolice.pdf
http://www.credinta-ortodoxa.ro/spip.php?article431
http://www.credinta-ortodoxa.ro/spip.php?article469
http://apologeticum.wordpress.com/2008/09/03/anexe-2/
foto>
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/525/7731/2706444/1/04-teofil-dn.jpg
http://www.magazinortodox.ro/images/HWScan00560.JPG
Theologhia 
IONUT
decembrie 8, 2008 at 12:51 am
Draga frate Dan,
Trebuie sa te documentezi putin, inainte de a face anumite afirmatii care au o usoara tenta de exagerare in stil balcanic (nu ca as avea ceva cu balcanicii). Am inteles ce inseamna „contana” dupa ce am citit explicatia puerila. De fapt se spune pe scurt cuntana, deci nu cu „o”. E vorba de Dimitrie Cuntan, profesor de muzica bisericeasca asemenea lui N. Lungu, D. Suceveanu, I. Popescu-Pasarea… a caror muzica „psaltica” o cantati voi in Oltenia. Cuntana e tot o muzica bisericeasca psaltica structurata pe 8 glasuri + toate celelalte elemente (toate identice cu celelalte versiuni de psaltica), in care se regaseste autentic influenta cantarii traditionale vechi romanesti din Ardeal. Am o intrebare pentru tine: De unde provine fondul muzical al psalticii de orice gen, sub orice influenta (pentru ca nu e numai o singura „psaltica”…eventual o fi vreuna intrata in uzul „theologhilor” din exteriorul Carpatilor, probabil versiunea lui Lungu)???Pana te gandesti iti spun eu: Din muzica traditionala greceasca, prezenta de exemplu si in manele. E o diferenta sesizabila intre psaltica athonita, cea bizantina, cea ruseasca, cea armeneasca, cea siriaca, cea romaneasca (sub nuantele ei date fie de Pasarea, fie de Lungu, fie de Cuntanu, Suceveanu…), etc. Ce parerea ai de „Tatal nostru” dupa melodia lui Ciprian Porumbescu? E psaltica? Imi vine sa rad cand iti scriu acest mesaj…Care-i diferenta intre cantarea liniara si cealalta (cu semne grecesti…ni, pa (pa-pa:))? Nici una! Sunt aceleasi sunete notatea altfel. Cantarea corala (pe voci) este de factura occidentala, dar a fost pentru noi (pentru Biserica noastra Ortodoxa) nuantata psaltic, tot de Suceveanu, etc. Si ma rog, psaltica de strana nu e pe voci? Nu mormaie cativa basi si tenorii „o rup” pe note? E adevarat, psaltica bizantina care exprima ceva din trairea de atunci e deosebita, dar de exemplu pe mine lalaiala (teririm si tralala) psalticii mohorate athonite nu suna a ceva inaltator, ci a ceva…trantit acolo (doar cei de la Simono-Petras canta cu viata autentica…din ce am auzit eu). De exemplu asculta Oratoriul Bizantin de Craciun cantat de Madrigal. Apropo, sunt anumite linii melodice pe „contana” care sunt superbe, miscatoare, comparativ cu cele pe „psaltica” si anume cele din saptamanile Postului Mare, in special la Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, precum si cantarile de la pomeniri. Te invit la Sibiu in audienta…Apoi faza cu „mandria patriotica romaneasca…” e dintre cele mai penibile, ma scuzi, da iti spun direct si in public asta…Macar de-am fi noi asa! Apoi din nou, faza cu ecumenismul sibian e lata, lesini de ras cand o citesti…De unde stii tu cum e la Sibiu? Tu ai terminat la Craiova…Si o veste pentru tine: la Sibiu sunt studenti calugari sau frati athoniti. „Dumnezeu este Dumnezeul tuturor, si al elinilor si al evreilor, nu numai al celor de la Sfantul Munte!”-ti se pare eronata fraza asta? E UN ADEVAR ABSOLUT, INDISCUTABIL luat in sine, restul cuvintelor Pr. Teofil sunt discutabile. Vrei sa-ti trimit un fragment audio in care Pr. Arsenie Papacioc aminteste de discutiile in contradictoriu purtata de dansul cu athonitii in privinta femeii? Si desigur, indiscutabil Pr. Arsenie Papacioc avea dreptate. Vrei sa faci din Athos un papa infailibil al Ortodoxiei? Eu cred ca ei nu pretind asta. Ai citit vreuna din marturiile despre Pr. Arsenie Boca – ardelean scolit la Sibiu…despre care athonitii spun ca e atat de mare incat nu e nevoie sa vii sa cauti unul asemenea in Athos? Repet Pr. Arsenie este ARDELEAN trait acolo in zona Sibiului la Sambata…In fine sfatul meu este sa-ti revizuiesti o tzara textele date publicului ca sa nu te faci de rusine…
dancamen
decembrie 8, 2008 at 9:49 am
Draga Ionut, stiu destul de binisor istoricul muzicii contante (nu cuntane, in Oltenia sapte e de fapt septe), daca as fi vrut in mod special sa povestesc despre nasterea muzicii contane in spatiul romanesc, as fi adus diverse surse pe care le-as fi pus la dispozitia cititorilor. Am vorbit insa de contana ca o expresie anti-bizantina in spatiul ardelenesc. Muzica psaltica are intr-adevar particularitati speciale in fiecare tara ortodoxa in care s-a dezvoltat, dar are si un fond universal, general-valabil, pe care nicio influnenta regionala sau nationala nu l-ar putea schimba. Muzica contanta nu are acest elemnt universal-valabil, ci ea vine ca o expresie contra elementului grecesc si nu numai din muzica psaltica.
Diferenta dintre liniara si psaltica, pe care vad ca inca nu ai remarcat-o, este precum cea intre ortodocsi si catolici, intre orientali si occidentali, intre rasariteni si apuseni.
Am fost in Sibiu de mai multe ori, cu mai multe ocazii, insa ascultand contanta mi-am dat seama cat de straina este de cantarea autentic-bisericeasca. Eu as incadra-o chiar alaturi de muzica folclorica sau populara, cu toate ca muzica populara nu are atatea glasuri precum contana si in niciun caz nu as accepta-o in spatiul bisericesc. Iarasi, daca ar fi fost sa ma refer la spatiul banatean as fi adus aminte si de ‘banateana’- o cantare folosita in spatiul bisericesc banatean cu accente folclorice si mai evidente decat contana. Oare biserica noastra nu e universala si soborniceasca? Pleci dintr-un oras si ajungi in altul si nu iti mai recunosti cultul si cantarile ortodoxe. Nu te simti strain? sau facem din Biserica un fel de unitate in diversitate precum europenii?… cand de fapt e vorba mai degraba de diversitate in unitate, daca imi pot permite un joc de cuvinte.
Unitatea in diversitate – scoate in relief elementele comune a doua parti contrare (ceea ce in Ortodoxie e de neconceput), pe cand o diversitate in unitate arata fondul comun al partilor, dar si elemnetele distincte, personale, ale partilor (modelul treimic al Ortodoxiei, ipostasurile). De ce nu e contana sau banateana un element bisericesc… pentru ca nu au fondul comun, universal, al expresiei liturgice mistice (mistica este de fapt una din trasaturile dominante ale Ortodoxiei). Psaltica insa se regaseste si in rusia si in romania si in serbia si in georgia etc pe cand celalate doua au ca spatiu de manifestare 2 regiuni romanesti.
Eu stiu ca tu esti mai apropiat de Sibiu decat de Craiova, doar ai urmat facultatea de teologie acolo, insa daca nu putem vorbi nici macar de ecumenismul de acolo, pe motiv ca acela nu ar exista (cum spui tu mai sus) inseamna ca desi ai stat acolo ceva timp, nu ai avut ochi pe care sa-i deschizi si sa vezi ce e de fapt in jurul tau.
Am fost la Sibiu de multe ori, mai multe decat iti poti inchipui. Am fost si la cateva cursuri de la facultatea de teologie de acolo (unde am avut ‘binecuvantata’ placere sa-l audiez pe un pastor evanghelic predand ortodocsilor… cred ca sti despre cine vorbesc). Am fost cazat de cateva ori chiar si in caminul teologilor din incinta facultatii de teologie si am vazut cum gandesc. Am audiat mai multi profesori de teologie de acolo, decani, prodecani, si alte personaliti si crede-ma, stiu cat de cat realitatea de acolo.
Cu toate acestea, o buna parte din studentii de acolo sunt anti-ecumenisti convinsi. Da, ai dreptate, sunt si frati athoniti acolo la fcultatea din Sibiu, unul dintre ei, antiecumenist convins, a murit anul trecut cand se ducea spre o manastire moldava, batut fiind pe un camp atat de crunt incat si coloana vertebrala i-a fost rupta si bineinteles ca autoritatile nu au gasit pana acum vinovati, nici macar motivul uciderii. Stiu ca si tu sti de el.
Pr. Arsenie Boca a fost intr-adevar un mare parinte al nostru, a fost ardelean si ma bucura acest lucru. Daca ai impresia ca i-am pus intr-o oala pe toti ardelenii te-ai inselat. Si iarasi, daca crezi ca Ardelul de ieri este la fel cu cel de azi te inseli.
De rusine m-am facut de multe ori, insa in ochii ecumenistilor si in general a celor ce privesc Ortodoxia superficial. Mai rau era insa sa ma rusinez de Hristos si sa nu amintesc de bubele pe care teologii sibienii nu si le-au vazut.
Daca am fi sa ii punem fata in fata pe Pr Arsenie Boca si Pr Teofil Paraian, cred ca obtinem in contrast evident imaginea Ardealului de ieri fata de cea de azi. Perspectivele sunt insa sumbre….
dan.camen.
cosmin
decembrie 8, 2008 at 2:48 pm
Doamne ajuta, Dan!
Nu intru in polemica legata de muzica, nu sunt bun cunoscator, dar legat de parintele Teofil vreau sa adaug cateva ganduri.
„PE CINE CAUTI DE BUN, BUN IL GASESTI, PE CINE CAUTI DE RAU, RAU IL GASESTI”
Am auzit/citit in ultima vreme cateva comentarii legate de ecumenismul/neecumenismul pr Teofil. Am observat ca antiecumenistii il considera ca facand parte din tabara opusa, insa ecumenistii nu-l numara printre ei.
Pr Teofil nu face parte din randul telogilor si credinciosilor care vor si asteapta cu nerabdare unirea cu orice pret, care o propovaduiesc prin orice mijloc si in orice actiune vorbesc de Noua Europa, noul mileniu crestin etc. De asemenea, datorita echilibrului sau si firii sale mai degraba rationale, nu se inflameaza la manifestarile, e adevarat, tot mai dese si evidente, ale ecumenistilor.
Deci poate fi crezut cand zice :”ca el nu crede in nici un ecumenism, nici in cei ce-l promoveaza, ci isi da seama de faptul ca acesta nu poate aduce roade” sau „Ecumenismul e mai mult o chestiune sociala decat religioasa”.
Cei care il cunosc de ceva vreme (eu il stiu cam de 6 ani) stiu ca asa e, cei care nu-l cunosc n-au decat sa-si dea cu parerea.
Biserica a selectat in mai multe randuri doar o parte din scrierile unor vechi parinti, unii chiar sfinti. A luat doar ce era bun. Deci, daca sunt lucruri discutabile in ceea ce zice pr Teofil, cu siguranta Biserica se va pronunta si va selecta.
Sunt de acord cu faptul ca Athosul nu trebuie considerat neaparat, oricand si oricum, indiferent de cine il alcatuieste, punctul de referinta in toate problemele aparute in Biserica Ortodoxa. Duhovniceste nu-mi tine de cald trecutul minunat al Athosului, ci ma intereseaza prezentul celor de acolo, a celor care dau sfaturi.
Sunt de acord iarasi cu faptul – eu zic ca-i evident- ca orice popor se manifesta in felul sau in cadrul Ortodoxiei. Uneori diferentele sunt de la o zona la alta in aceeasi tara, asa cum e la noi.
Cosmin. Din Fagaras
PS : poti sa faci o comparatie de genul pr Teofil-pr Arsenie pt Oltenia?
Anca
decembrie 9, 2008 at 3:43 pm
As vrea sa reamintesc celor care au uitat ca, intr-o conferinta ASCOR, pr. Teofil a avut o reactie destul de „neortodoxa” in ceea ce priveste antiecumenismul. N-am nimic personal cu sf. sa, chiar l-am apreciat foarte mult, dar…lumina duhovniceasca a pr Teofil a cam palit in ochii multora de cand cu pozitia sa neclara(sau mai rau, sustinatoare) vis-a-vis de ecumenism. Referitor la muzica psaltica si cea contana, nu sunt experta in muzica religioasa, dar sa fim realisti, nu stiu daca pot face comparatie intre ele. Important este efectul pe care-l are cantarea asupra sufletului, daca te poti ruga ascultand-o, iar muzica contana lasa de dorit. Am participat si eu la cateva slube in catedrala din Sibiu si parca nu eram in biserica ortodoxa(ce-i drept, eram invatata cu cantarile baietilor de la Sf. Trei Ierarhi din Iasi care te impresioneaza de fiecare data). am si cativa prieteni care au terminat teologia la Sibiu, dar n-au renuntat la psaltica in favoarea contanei.
Doamne ajuta!
Anca, din Moldova Sf. Voievod Stefan si a parintelui Cleopa.:)
dancamen
decembrie 10, 2008 at 9:19 am
Pt Cosmin>
Pr. Lavrentie de la Frasinei, Ghelasie Gheorghe de la Frasinei (pentru unii putin contestat, pentru mine nu), Pr. Adrian Fagetelu care se nevoieste de atat timp la Locurele (de curand s-a intors de la Putna inapoi la Locurele), Maica Siluana a stat 7 ani in Craiova cu Ips Teofan, si ar mai fi ramas daca IPS Teofan nu ar fi plecat la Iasi, si ar mai fi cativa, care poate nu sunt asa de cunoscuti sau poate i-am omis fara sa-mi dau seama. Nu as putea insa sa fac vreo comparatie de genul celei amintite mai sus, deoarece nu vad pe cel care ar tine ‘contra’ in aceasta ecuatie.
dan.camen.
Socrate
decembrie 11, 2008 at 11:17 pm
Frate Dan, te rog ,daca exista posibilitatea tehnica, sa postezi(macar link-ul)secventa audio in care pr Teofil afima ca a slujit cu catolicii, o sa mai slujeasca, iar pe cei care sunt impotriva apropierii liturgice de acestia ii numeste duhovniceste ……..,,prosti”
dancamen
decembrie 13, 2008 at 9:38 pm
Pt. Socrate>
am inserat la sfarsitul postarii 2 interviuri cu Pr. Teofil Paraianu.
dan.camen.
cosmin
decembrie 15, 2008 at 11:33 am
Multumesc pt exemple. Dan, eu n-am contestat existenta traitorilor in Oltenia, vroiam doar o comparatie ieri versus azi la fel ca si cea facuta pt Ardeal. Pt a vedea evolutia, doar atat
Cosmin
melania
mai 19, 2009 at 12:11 am
Noi in Transilvania ne-am nascut si am trait impreuna cu ungurii, sasii, secui, svabi, evrei,sarbi. Noi suntem bine merci aci, cu toate neamurile astea si sa stii ca oamenii buni se inteleg intre ei si chiar se pot si iubi in Hristos si daca unul e ortodox, altul catolic altul reformat. Sunt de neconceput multe. Eu ma intreb asa: la ce foloseste? Mandria, pofta de arginti, lipsa de dragoste si de smerenie, oprirea de la fapte bune/caritate, ne-angajarea, improscarea cu noroi, judecatile inalte astea sigur nu folosesc la nimic bun. Si ele aduc raul, indepartarea de Dumnezeu in randul oamenilor/enoriasilor sau chiar preotilor/calugarilor. Biserica ramane Sfanta tocmai pentru ca numai Hristos stie din cine e ea formata cu adevarat, cine sunt cei cu adevarat traitori si credinciosi. Cei care se numesc crestini nu inseamna ca si sunt. Iubirea de aproape, blandetea, neinversunarea, angajarea in ajutorarea celuilalt, smerenia care te face sa il vezi pe un criminal mai presus decat tine , astea iti folosesc si te arata crestin. Pe cuvantul meu ca nu mi-a adus rau in viata mea nici un catolic, nici un reformat nici un ortodox. Numai eu insumi. Din vina mea, din vina mea, din prea mare vina mea, cum se rosteste la catolici, si poate ar trebui repetat mai des, pana nu se gasesc oameni mai corecti si mai „in adevar” si decat teofil paraianu, care e ca si o lumina de sus, curat si bun ca painea calda. Se vorbeste de rau, de rau, de rau. E o realitate, pe orice site romanesc ai intra, 80-90% e de rau, de critica, de „pareri” Parerile nu conteaza deloc, conteaza faptele si viata.
De oamenii instruiti si culti, se zice ca sunt filfizoni si cu nasul pe sus. De oamenii buni, se zice ca sunt naivi si folcloristi.De diversitate, de rau bineinteles. De noi numai de bine : fie prostu cat de prost suie in car ca esti de’a nost.E, nu e chiar asa. EU INSUMI , CHIAR DACA AS FI CEL MAI GROZAV DIN LUME, CHIAR DACA DEJA AS RESPECTA TOATE INTOCMAI SI NU M-AS ABATE DE LA NICI O DOGMA, EU INSUMI SINGURA SINGURICA VOI STA IN FATA SCAUNULUI JUDECATII.ASTA E SINGURUL GAND CE MA STRESEAZA, NU CA TEOFIL PARAIANU A SLUJIT CU CATOLICII. SINCER ACUM.
Uite la Craiova eu am vazut cel mai mult folclorism posibil in lume. Mergeam la catedrala.Eu sunt indragostita de ritul bizantin, si intr-adevarse mi s-a parut mult mai „curat” decat aici, unde fiecare a mai taiat/adaugat cate ceva. Dar oamenii care veneau erau total neinstruiti si se vedea ca nu inteleg mai nimic din ce se intampla acolo. Intrau,in timpul Sfintei Liturghii inconjurau biserica la pupat icoane, ieseau afara in curte la povesti, mai vindeau mai cumparau niste iconite,mai vorbeau intre ei, in spate slujba se auzea asa in fundal.Femeile se intindeau pe jos sa treaca preotul cu darurile cu toate ca am inteles ca li s-a spus de multe ori ca nu mai e cazul, ca e un obicei la care s-a renuntat. Acasa, aceiasi oameni pun mancare in geam/langa soba pentru mort si cred ca e mai mare pacat sa mergi la Biserica in timpul ciclului menstrual sau sa te epilezi decat sa traiesti cu cineva necununat sau sa fii alcoolic. Aici la noi in Ardeal sunt alte probleme. Aici nu sunt asa de speriati, aici merg coafate doamnele da nu au nici o treaba cu ce predica preotul si confunda prescura cu impartasania/cuminicatura. Trebuie eliberati oamenii astia, trebuie cateheza, trebuie insttruiti , trebuie cultura, trebuie sa li se vorbeasca , sa li se deschida ochii dupa atata comunism si consumism in care au trait. Trebuie preoti implicati trup si suflet care sa nu poata dormi noaptea din cauza problemelor enoriasilor sai, care sa ii indrume. Trebuie duhovnici, trebuie PREDICA, trebuie iubire trebuie curatenie inauntrul institutiilor bisericesti, trebuie transparenta, trebuie deschidere. Pierim, ne smintim si ramanem orbi daca Hristos nu mai are unelte umane prin care sa actioneze. Va rog, implicati-va in ceva bun, lasati blogurile astea, faceti ceva pentru oamenii aia sarmani din jur , a caror spirite sunt insetate si obosite de atata bajabaiala.
simona
noiembrie 3, 2014 at 5:32 pm
@melania
Cata dreptate ai! Si eu tot asa vad lucrurile.
Sfantul Ioan Gura de Aur, spunea in scrierile sale, ca daca un credinios incearca sa converteasca un pagan , iar acela nu se lasa convins, macar sa-i castige dragostea, iar in felul acesta paganul va deveni ucenic, alaturi de credinciosul crestin.Dragostea dintre oameni este ceea ce ne invata Hristos, este duhul lui Dumnezeu, pe care Biserica este datoare sa-L transmita in lume.Duhul lui Dumnezeu si indumnezeirea omului, sunt ceea ce trebuie sa invatam, atat noi, cat si pe ceilalti din lume, necredinciosi, sau eretici, pagani, etc.Sau mai bine zis, nu neaparat invatati, caci acest lucru nu se invata, ci se tranzmite de catre cel care are acest duh.
Iubirea a fost singurul lucru pe care Sfantul Ioan Evanghelistul il propovaduia la sfarsitul vietii sale , el nu mai spunea decat:”Iubiti-va unul pe altul”.
Are cineva naivitatea sa creada ca toti cei care vin in biserica cunosc canoanele, dogmele si scrierile Sfintilor Parinti, sau Sfintele Scripturi ? Niciodata acest lucru nu va fi posibil.Dar cu toate astea, una ca Maria Egipteanca, sau Antonie cel Mare, s-au mantuit pentru ca au fost invatati de Duhul Sfant.De unde stim noi cine este invatat de Duhul Sfant si cine nu? Cine are smerenie si cine nu ? Credeti ca la judecata vom da un test din canoane si dogme ?
Cititi Teologia Dogmatica Ortodoxa a parintelui Dumitru Staniloae, o teologie vie, nu invatatura moarta in care se razboiesc azi toti aceia care-si cauta indreptatire prin tot felul de expuneri dogmatice si canonice.Sigurul lucru pe care trebuie sa-l castige un credincios este duhul lui Dumnezeu si prin asta, indumnezeirea.Toata lupta dintre noi, sau dintre noi si ceilalti, este pierdere de timp.
Iubire, rugaciune, post, semerenie si jertfa.Sa le facem si sa le castigam pe acestea si vom vedea sa scoatem paiul si din ochiul aproapelui.De restul, se ingrijeste Dumnezeu.Mai bine sa nu judecam pe nimeni.
toader
august 11, 2010 at 12:40 pm
Doamne ajuta!
Inca de la inceput trebuie sa specific faptul ca m-am nascut la Sibiu dar de un an locuiesc la Bucuresti.Sunt deacord ca multe lucruri la noi in Transilvania trebuiesc corectate dar nu intr-o mai mica masur si la Bucuresti s-au in oltenia.Haideti sa va spun ce am gasit eu la Bucuresti si sa nu mai fiti atat de mari comentatori in cea ce priveste Transilvania.In primul rand am gasit o DEZORDINE de nedescris, am impresia ca o mare parte dintre cei care frecventeaza Sf. Biserica uita scopul pentru care au venit.Pe TOATA durata Sf. Liturghi pomelnice peste pomelnine,inchinari de multe ori teatrale pe la iconostas si pe la aproape toate icoanele din Sf.Biserica.Se creaza o forfota foarte mare deoarece oamenii se perinda cum am mai spus.Acum ma intreb starea de rugaciune nu se diminueaza?.Sfintii toti au avut cate o harisma diferita unul fata de celalalt, dar au avut toti ceva in comun si anume smerenia.Nu stiu cat de bine este ca preotul sa slujeasca epicleza euharistica si noi sa nu avem treaba cu acel moment sacru,dar ne perindam pe la Sf. Icoane si nu mai zic de pomelnice care curg si curg chiar si dupa Tatal Nostru.Dragi mei un Sfant nicio data nu va fii cuprins de mare bucurie atunci cand oamenii nu sunt sensibili la Sf.Jertfa si i se inchina icoanei lui, voi ce credeti?Va asigur ca in Ardeal lucrurile stau cu totul altfel din acest punct de vedere.Poate ca ar fi mai bine sa vedem in primul rand aceste lucruri, dupa care sa ne ocupam de farfuri,de mancare lasata pe gem pentru cei adormiti etc.Sa nu uitati ca Ardealul a fost sub dominatie 300 de ani si nu ati vrea sa stiti prin ce au trecut cei de acolo.Rascoala de la Bobalna la inceput a avut un caracter religios si anume/oameni erau obligati sa treaca la catolicism dar nu au trecut,au refuzat sa-si ingroape mortii cu preot catolic si nu putini au fost omorati aparand astfel Ff. Biserica.In vreme de persecutie nu mai puteau oamenii sa faca coliva le rea imposibil si inlocuiau coliva cu o paine si multe altele.Muzica psaltica este inaltatoare si ne reprezinta ca Biserica Ortodoxa dar sa spui ca ce se canta in Ardeal nu are nimic in legatura cu muzica bisericeasca e mult spus.Un Bucurestean poate ca nu v-a simti mai nimic la auzul cuntanei dar va ASIGUR ca cei din Ardeal simt cea ce simte un Bucurestean cand aude muzica psaltica.A, nu sunt sustinator al ecumenismului,se stie ca la Sibiu ecumenismul este sustinut la nivel inalt mai putin la nivelul preotilor si al mirenilor daca ma intelegeti.Totusi ma frapeaza un lucru nimeni nu zice nimic despre faptul ca acest ecumenism este puternic sustinut de Patriarhie care surpriza este la BUCURESTI daca ma intelegeti ce vreau sa spun