RSS

Sfântul Sinod solicită alternativă la paşapoartele biometrice

27 Feb

sfantul-sinod-al-bor-fara-ips-bartolomeu

Sfântul Sinod solicită alternativă la paşapoartele biometrice

COMUNICAT DE PRESA

În şedinţa de lucru din ziua de miercuri, 25 februarie 2009, Sfântul Sinod a adoptat, în unanimitate, hotărârea nr. 638/2009 în legătură cu problema noilor paşapoarte electronice care includ date biometrice:

1. Ia act de scrisoarea nr. 638 din 28 ianuarie 2009 a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor prin care se solicită o serie de precizări în legătură cu noile paşapoarte electronice care includ date biometrice. (vezi anexa 1).

De asemenea, ia act de lămuririle aduse prin adresa nr.3622071 din 5 februarie 2009 a Ministerului Administraţiei şi Internelor – Direcţia Generală de Paşapoarte (vezi anexa 2) din care rezultă două asigurări importante:

a. A avea un paşaport este un drept şi nu o obligaţie, paşaportul fiind un document eliberat la cerere pentru cei ce doresc să călătorească în afara spaţiului Uniunii Europene. Astfel, se deduce că cei care invocă obiecţii de conştiinţă sau motive religioase au libertatea să nu solicite acest nou tip de paşaport;
b. Fiecare cetăţean are dreptul de a cunoaşte în mod direct conţinutul datelor personale incluse în noul paşaport electronic care include date biometrice.

2. Constată că însăşi opinia Comisiei Europene exprimată, la 16 martie 2005, prin Grupul European pentru etica în ştiinţă şi noile tehnologii este împotriva implantării în corpul uman a cip-ului electronic: „utilizarea pentru scopuri nemedicale a implanturilor de informare şi comunicare constituie o potenţială ameninţare la demnitatea umană şi societatea democratică” (pct. 6.4), iar „implanturile destinate supravegherii … ar putea fi folosite de către autorităţile statale, indivizi sau grupuri pentru a creşte puterea lor asupra altora” (pct. 6.4.4).

3. Întrucât unele persoane au reticenţe faţă de paşapoartele biometrice, se va interveni pe lângă instituţiile Statului Român (Preşedinţie, Parlament, Guvern) cu solicitarea de a se adopta măsurile necesare pentru modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare prin extinderea prevederilor referitoare la cazuri de urgenţă (paşaport temporar) şi la cazuri când, din motive de conştiinţă sau religioase, persoana nu doreşte paşaport electronic care include date biometrice.

4. În viitor, orice iniţiativă de interes general bisericesc, care provine dintr-o eparhie, trebuie, mai întâi, analizată şi dezbătută la nivelul centrului eparhial şi al sinodului mitropolitan, iar apoi să fie înaintată Sfântului Sinod, spre dezbatere şi hotărâre.

5. Văzând tulburarea provocată de opiniile confuze şi contradictorii cu privire la noile paşapoarte biometrice, Sfântul Sinod îndeamnă clerul, monahii şi credincioşii să rămână statornici în credinţa în Mântuitorul Iisus Hristos, Biruitorul iadului şi al morţii, să sporească în rugăciune şi fapte bune, vieţuind creştineşte în familie, mânăstire şi societate, fără a răspândi panică şi îngrijorare prin preocupare excesivă pentru lucruri trecătoare. Astfel, Dumnezeu ne va lumina, ne va apăra de tot răul şi ne va ajuta să săvârşim binele.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

sursa> http://www.basilica.ro/ro/stiri/sfantul_sinod_solicita_alternativa_la_pasapoartele_biometrice.html

foto> http://www.patriarhia.ro/ro/structura_bor/sfantul_sinod.html

~~~+~~~

ANEXA 1

Nr. 638/ 28 ian.2009

Domniei Sale,

Domnului Liviu DRAGNEA

Ministrul Administraţiei şi Internelor


DOMNULE MINISTRU,

Întrucât în ultimele zile s-au exprimat multe opinii confuze şi contradictorii cu privire la noile paşapoarte electronice care integrează date biometrice, pe fondul lipsei unei reale dezbateri publice anterioare intrării în vigoare a prevederilor legale care reglementează acest domeniu, Ne adresăm Domniei Voastre pentru a solicita o serie de precizări.

Cunoaştem că, urmare aderării României la Uniunea Europeană, reglementările cu caracter normativ existente în spaţiu european au devenit obligatorii şi direct aplicabile în România. Astfel, Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documentele de călătorie emise de statele membre şi Decizia Comisiei nr. C(2005)409 pentru stabilirea specificaţiilor tehnice aferente dispozitivelor de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de state membre sunt parte a dreptului intern, începând cu data de 1 ianuarie 2007, iar statul român are obligaţia să ia măsuri pentru aplicarea dispoziţiilor acestora în termenele stabilite cu acordul Comisiei Europene.

În preambulul Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului este precizat că scopul inserării elementelor de identificare biometrică este acela de a proteja documentele de călătorie împotriva falsificării şi pentru a stabili o corelaţie fiabilă între deţinătorul legal al documentului şi documentul respectiv.

Regulamentul specifică datele biometrice care urmează a fi inserate în noile paşapoarte, iar acestea constau, obligatoriu, în fotografia facială şi amprentele digitale, o eventuală suplimentare a acestora fiind la aprecierea statelor membre.

1. Având în vedere cele de mai sus, considerăm că aceste prevederi au fost implementate în România în mod amplificat şi excesiv care a trezit reacţii în societate, mai ales că nu a existat o dezbatere publică şi nici consultarea instituţiilor cu larg impact social, inclusiv a Bisericii.

Astfel, articolul 1 alin. 3 al Regulamentului precizează că prevederile sale nu se aplică şi cărţilor de identitate emise de statele membre resortisanţilor lor sau paşapoartelor şi documentelor de călătorie temporare cu o valabilitate de 12 luni sau mai puţin. Cu toate acestea, în România se eliberează deja carnete de conducere ce conţin date biometrice şi există indicii despre extinderea acestui sistem şi la cărţile de identitate.

Iar în ceea ce priveşte datele personale care se pot stoca, prevederile legale româneşti sunt mai extinse decât cele europene. Definiţia dată prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2006, modificată şi completată, datelor biometrice (art. 2 lit. b) extinde fără nici un fel de explicaţii sfera informaţiilor care pot fi stocate, făcând referire la: „imaginea facială, impresiunea digitală, precum şi orice alte date ale persoanei care pot fi introduse în mediul de stocare electronică.”

O serie de nelămuriri din punct de vedere legal ridică şi menţionarea CNP-ului pe paşaport, alt element a cărui prezenţă nu este solicitată de către Regulament, ci intră în conflict cu prevederi europene referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.

Considerăm că, în situaţia în care nu există în acest sens o obligaţie expresă decurgând din calitatea de membru al Uniunii Europene, trebuie evitate orice cerinţe suplimentare în domeniul atât de delicat al prelucrării datelor privitoare la persoana umană.

2. Pe de altă parte, Vă solicităm să precizaţi dacă şi în ce măsură următoarele prevederi legale care privesc şi domeniul vieţii religioase vor fi afectate de introducerea noilor paşapoarte electronice.

Astfel, art. 5 alin.5 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor stabileşte că „este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal legate de convingerile religioase sau de apartenenţa la culte, cu excepţia desfăşurării lucrărilor de recensământ naţional aprobat prin lege sau în situaţia în care persoana vizată şi-a dat, în mod expres, consimţământul pentru aceasta”, iar Hotărârea Guvernului nr. 978/2006 asigură celui care solicită eliberarea unui paşaport dreptul ca „fotografia să poată fi realizată cu capul acoperit, din motive religioase.”

3. În momentul de faţă Biserica Ortodoxă Română este preocupată în ce măsură stocarea informaţiilor despre persoană prin intermediul paşapoartelor biometrice aduce atingere libertăţii şi demnităţii persoanei, vieţii intime, familiale şi private. Această îngrijorare se datorează şi lipsei de transparenţă din partea instituţiilor statului român cu privire la categoriile de date stocate şi absenţei unei dezbateri publice prealabile introducerii acestui nou tip de paşapoarte.

Sperăm că lămuririle pe care le veţi da vor asigura clerul, monahii şi credincioşii mireni ai Bisericii Ortodoxe Române că drepturile lor cetăţeneşti, libertatea şi demnitatea persoanei sunt pe deplin respectate.

Cu stimă şi binecuvântare,

† DANIEL

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

sursa: http://www.basilica.ro/_upload/doc/12356439717211575011.pdf

~~~+~~~

ANEXA 2

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

DIRECŢIA GENERALĂ DE PAŞAPOARTE


Exemplar nr. 1, Nr. 3522071, Bucureşti, 05.02,2009

Către

PATRIARHIA ROMÂNĂ

Preafericitului Părinte Patriarh Daniel


chestor-sime-aurel-vasileUrmare memoriului Dvs. nr. 638/28.01.2009 adresat Direcţiei Generale de Paşapoarte şi Ministerului Administraţiei şi Internelor referitor la opiniile confuze şi contradictorii cu privire la noile paşapoarte care integrează date biometrice, conform competenţelor specifice, am onoare să vă comunic următoarele:

Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au atras consecinţe politice şi economice nebănuite, iar în acest context, necesitatea introducerii documentelor de călătorie cu date biometrice, privite ca modalitate de a eficientiza şi întări combaterea eficientă a crimei organizate şi a imigraţiei ilegale, a cunoscut o evoluţie rapidă.

În anul 2002, în cadrul programului US-VISIT, S.U.A. a promulgat documentul de securizare a frontierelor „Enganced Border Security Act”, prin care cele 27 de naţiuni incluse în programul Visa Waiver erau obligate ca, până la data de 26.10.2004 (ulterior amânat pentru 2006), să introducă paşapoarte ce vor permite stocarea de date biometrice conform standardelor ICAO (International Civil Aviation Organisation), organizaţia desemnată să elaboreze în acest sens documentele de referinţă (ICAO Document 9303). Instrucţiunile elaborate în acest sens impun introducerea în paşaport a unui microprocesor (cip RFID) care să permită stocarea şi comunicarea de date, până în prezent, acest document reprezentând standardul în domeniu.

La Reuniunea Consiliului European din 19 şi 20 iunie 2003 de la Salonic, a fost întărită necesitatea unei abordări coerente în cadrul Uniunii Europene privind elementele de identificare biometrice pentru documentele emise resortisanţilor din ţări terţe, pentru paşapoartelor cetăţenilor Uniunii Europene şi sistemele de informaţii (VIS şi SIS II). În plus, prin introducerea datelor biometrice în paşapoarte, statele participante la Programul Visa Waiver se aliniază la solicitările SUA în domeniu, pentru ca cetăţenii lor să aibă dreptul să intre pe teritoriul SUA fără viză.

La nivel european a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 385/29.12.2004, act ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi care este obligatoriu în toate elementele sale, aplicându-se direct în toate statele membre în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.

Totodată, la capitolul IV, secţiunea a 2-a, punctul 67 din H.G. nr. 1540/25.11.2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011, este prevăzut faptul că „În ceea ce priveşte documentele de călătorie şi autorizaţiile de intrare/şedere, se impune luarea măsurilor necesare asigurării celor mai înalte standarde stabilite la nivel comunitar”, acestea vizând „armonizarea actualelor elemente de siguranţă din documentele emise de autorităţile române cu cele folosite de statele Schengen, inclusiv integrarea elementelor de identificare biometrice care determină o conexiune mai sigură între posesori şi aceste documente şi, totodată, o mai bună protecţie împotriva folosiriiîn mod fraudulos a acestora”.

În conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţia României, revizuită, Parlamentul, Preşedintele Românei, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu.

Astfel, punerea în circulaţie a paşaportului electronic constituie o obligaţie asumată de România potrivit calităţii sale de stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu dispoziţiile

Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documentele de călătorie emise de statele membre, şi ale Deciziei Comisiei nr. C(2005)409 pentru stabilirea specificaţiilor tehnice aferente dispozitivelor de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documentele de călătorie emise de statele membre, completată de Decizia Comisiei nr. C(2006)2909.

În acest sens, prin H.G. 557/26.04.2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 376/02.05.2006, s-au definit paşaportul electronic şi datele biometrice ce urmează a fi introduse în cuprinsul acestuia şi s-au stabilit forma şi conţinutul paşaportului electronic şi data de 1 ianuarie 2007 ca dată de punere în circulaţie a acestui document de călătorie în România. Însă, din considerente obiective, determinate de necesitatea respectării procedurilor legale privind achiziţiile publice, această dată a fost prorogată prin acte normative succesive, cel din urmă – H.G. 571/28.05.2008 – stabilind ca aceasta să fie 31 decembrie 2008. Acesta a constituit termenul limită de punere în circulaţie a documentelor de călătorie electronice, întrucât România fusese notificată cu privire la declanşarea procedurii necontencioase, premergătoare acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene.

Prin urmare, noţiunea de „paşaport electronic” a fost definită printr-un act normativ publicat în Monitorul oficial încă din cursul anului 2006, context în care apreciem că s-a asigurat accesul cetăţenilor la acest act normativ, pentru a lua cunoştinţă despre forma, conţinutul şi data punerii în circulaţie a paşaportului electronic.

Precizăm că în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) din Regulamentul (CE) 2252/2004, datele biometrice ale persoanei pot fi utilizate doar pentru verificarea autenticităţii documentului şi a identităţii titularului pe baza elementelor compatibile direct. Acest lucru reiese explicit şi din cuprinsul Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţiei a cetăţenilor români în străinătate, astfel cum a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr. 207/04.12.2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 831/10.12.2008, care în Secţiunea 11 denumită „Stocarea datelor persoanei” stabileşte fără echivoc datele biometrice care se includ în paşapoartele electronice: „imaginea facială şi impresiunea digitală a două degete” (art. 7). Aceste prevederi reprezintă garanţii legale pentru cei vizaţi, cu privire la prelucrarea datelor personale – prin stabilirea clară a unui scop şi a datelor biometrice incluse – astfel ca prelucrarea să nu se realizeze în mod arbitrar.

Menţionăm, de asemenea, că, alături de elementele biometrice sus-menţionate, în cip-ul electronic sunt incluse (ca măsură de siguranţă suplimentară), datele de identificare a persoanei, aceleaşi cu cele stocate în banda de citire optică vizibilă, în clar, pe fila informatizată din policarbonat. Totodată, este de reţinut că tocmai respectarea specificaţiilor tehnice cuprinse în deciziile comunitare, referitoare la realizarea cipului electronic, face ca datele incluse în acesta să nu poată fi citite decât la foarte mică distanţă, situaţie care exclude posibilitatea unei accesări neautorizate.

De altfel, ca o garanţie suplimentară faţă de cele enumerate mai sus, în proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 94/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aflat în curs de elaborare, postat spre dezbatere publică pe pagina de internet a Ministerului Administraţiei şi Internelor, la secţiunea „Transparenţă decizională”, este prevăzută posibilitatea ca, la ridicarea paşaportului simplu electronic de la sediul serviciului public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, titularul să poată solicita verificarea datelor înscrise în mediul de stocare electronică.

Totodată, trebuie să se ţină cont şi de faptul că H.G. nr. 557/2006 este actul normativ care stabileşte condiţiile de prelucrare a datelor incluse în paşapoarte, această operaţiune putând fi realizată doar cu respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

În ceea ce priveşte menţionarea codului numeric personal în paşaport, precizăm că în conformitate cu dispoziţiile art. 6 din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, acesta „reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter personal privind persoana fizică”. Prin urmare, introducerea codului numeric personal în pagina cu date de identificare a titularului este necesară pentru identificarea acestuia şi evitarea folosirii frauduloase a documentului de călătorie.

În acest sens, precizăm că Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 stabileşte doar standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoartele şi în documentele de călătorie emise de statele membre, şi nu categoriile de date de identificare a titularului care pot fi introduse în paşapoarte.

Având în vedere aceste aspecte, considerăm că nu se aduce atingere în vreun fel libertăţii şi demnităţii persoanei, vieţii intime, familiale şi private sau dispoziţiilor legale care reglementează libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. În acest sens, precizăm şi faptul că, în cuprinsul proiectului hotărârii Guvernului pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 94/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străini în străinătate, este prevăzută posibilitatea de preluare a imaginii faciale „cu capul acoperit, din motive religioase”.

Este de menţionat şi faptul că solicitarea eliberării unui paşaport simplu electronic este un drept, şi nu o obligaţie, eliberându-se la cerere; totodată, în cuprinsul Legii nr. 248/2005 este prevăzută şi posibilitatea eliberării, în anumite situaţii, a unui paşaport simplu temporar care nu conţine date biometrice, paşaportul simplu electronic nefiind singurul document de călătorie care va putea fi eliberat cetăţenilor români.

Mai mult, după aderarea României la Uniunea Europeană, dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 248/2005 stabilesc că „Pentru scopurile prezentei legi, cartea de identitate valabilă constituie document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene”. Prin urmare, paşaportul simplu electronic nu este singurul document de călătorie în baza căruia cetăţenii români pot călători în străinătate, nefiind obligatorie eliberarea acestuia.

În concluzie, precizăm că, potrivit preambulului Regulamentului (CE) nr. 2252/2004, armonizarea elementelor de securitate şi integrarea elementelor de identificare biometrică reprezintă un pas important către utilizarea unor noi elemente în perspectiva evoluţiilor ulterioare la nivel european care să facă elementul de călătorie mai sigur şi să stabilească o corelaţie mai fiabilă între deţinătorul legal al documentului şi documentul respectiv, cu scopul de a contribui, în mod semnificativ, la asigurarea protecţiei împotriva folosirii frauduloase a acestuia.

Cu deosebită stimă,

DIRECTOR GENERAL

Chestor de Poliţie Sime Aurel – Vasile

pasaport

sursa> http://www.basilica.ro/_upload/doc/12356439717219438566.pdf

foto> http://www.newsin.ro/aurel-vasile-sime.php?cid=view&nid=57238661-83bd-48a1-8eae-01aa3a517119&hid=foto&FotoTaskId=c2d91b40-849e-407e-9600-3c81188176dd

http://cubreacov.files.wordpress.com/2008/12/pasaport.jpg

Anunțuri
 
2 comentarii

Scris de pe Februarie 27, 2009 în articole, citadela, ecclesia, Ecumenicie, teologie, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

2 răspunsuri la „Sfântul Sinod solicită alternativă la paşapoartele biometrice

  1. cris

    Februarie 28, 2009 at 12:32 am

    Tradare!parca Patriarhul trebuia sa apere interesele enoriasilor nu ale statului.au cedat prea repede,dezamagire totala,OILE s-au dat cu LUPII

     
  2. mircea

    Martie 3, 2009 at 8:15 pm

    PREOTI CU HAINE DUVHONICESTI IMBRACATI VOR VINDE CRESTINI CA IUDA PE IISUS SI VOR LASA PE SATANA SA PUNA PECETEA PE EI PRECUM A PUS PE ORICE ALIMENTE PE CARE LE CUMPARAM

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: