RSS

Arhivele lunare: aprilie 2009

Moastele din Veria ale Sfantului Grigorie Palama aduse in tara noastra

gregory-palamas

Moastele din Veria ale Sfantului Grigorie Palama

aduse in tara noastra – 29 aprilie 2009

~~~+~~~

grigorie palama

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a întâmpinat

moaştele Sfântului Grigorie Palama la

Catedrala patriarhală din Bucureşti

Moaştele Sfântului Grigorie Palama, aduse de către Înaltpreasfinţitul Panteleimon, Mitropolit de Veria, Naussa și Kampania, au sosit aseară, 29 aprilie 2009, la ora 20:00, la Catedrala patriarhală din Bucureşti, fiind întâmpinate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, alături de Preafericirea Sa aflându-se Preasfinţitul Vincenţiu Ploieşteanul, Episcop-Vicar patriarhal. Sfintele Moaşte au fost întâmpinate la aeroportul „Henri Coandă” de Înaltpreasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei şi de către Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului. La Catedrala patriarhală Moaştele Sfântului Grigorie Palama au fost aşteptate de peste 500 de credincioşi, prezenţi la acest moment important.

După ce au fost aduse în catedrală, s-a săvârşit o slujbă de primire a acestor Sfinte Moaşte, la sfârşitul căreia Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură, în cadrul căruia a evidenţiat importanţa sosirii Moaştelor Sfântului Grigorie Palama, la împlinirea a 650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti şi la 650 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Ierarh. Apoi a urmat cuvântul Înaltpreasfințitului Mitropolit Panteleimon, care a subliniat importanţa acestui moment pentru Mitropolia de Veria, Naussa și Kampania. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună împreună cu ierarhii prezenţi s-au închinat la racla cu Moaştele Sfântului Grigorie Palama, după care au urmat membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Arhiepiscopiei Bucureştilor şi credincioşii din Caterdrala patriarhală.

Preafericirea Sa a anunţat că Sfintele Moaşte vor sta în catedrală, până pe data de 1 mai a.c., iar vineri, între orele 9:00 – 14:00, vor fi în paraclisul „Sfântul Grigorie Palama ” din incinta Universităţii „Politehnica” din Bucureşti. De aici Sfintele Moaşte vor fi duse în Episcopia Dunării de Jos, unde vor fi aşzate spre închinare în faţa Catedralei Episcopale din Galaţi. Moaştele Sfântului Grigorie Palama au fost aduse în ţara noastră la invitaţia Preasfinţitului Părinte Casian, Episcopul Dunării de Jos, cu prilejul proclamării cinstirii în Biserica Ortodoxă Română a Sfântului Atanasie, Patriarhul Constantinopolului.

CUVANTAREA PF DANIEL VIDEO

sursa:

http://www.basilica.ro/ro/stiri/preafericitul_parinte_patriarh_daniel_a_intampinat_moastele_sfantului_grigorie_palama

_la_catedrala_patriarhala_din_bucureti.html

foto>

http://vatopaidi.files.wordpress.com/2009/03/palamas.jpg

http://fastingforlent.blogspot.com/2009/02/st-gregory-palamas-on-prayer-of.html

~~~+~~~

gregory-palamas-aghioritis

Sfantul Grigorie Palama Aghioritul

„Numeroşi părinţi cu darul discernământului duhovnicesc au descoperit că învăţăturile Sfântului Grigorie Palama sunt la fel de valabile şi astăzi. Omul contemporan, caracterizat prin egocentrism şi nestatornicie, ar trebui să studieze şi să pună în aplicare învăţăturile Sfântului Grigorie, apărătorul teologiei şi trâmbiţa Harului divin, un om care L-a cunoscut pe Dumnezeu.

Sfântul Grigorie este teologul Luminii necreate. Învăţăturile lui sunt actuale, deoarece Varlaamismul este prezent în multe aspecte ale vieţii noastre.

Isihasmul, sau viaţa isihastă, care este în întregime legat de tradiţie şi formează coloana vertebrală a vieţii ortodoxe, este oarecum subevaluat, ca să nu spunem de-a dreptul contestat. Este adevărat că din multe puncte de vedere se observă un progres faţă de epocile istorice trecute, dar încă se pune problema antiisihasmului. Se fac auzite multe ipoteze contra şi o anumită dialectică subiectivă.

Totuşi, am observat că, printre atâtea analize legate de învăţăturile sfinţilor, un anume aspect important nu a căpătat atenţia cuvenită: faptul că Sfântul Grigorie a trăit în Sfântul Munte şi că în învăţăturile sale el a descris viaţa pe care a cunoscut-o la vremea sa în Sfântul Munte. Nu cred că Sfântul Munte este diferit de Biserică, şi sunt ferm convins că în Sfântul Munte , la fel ca în orice altă mănăstire în care se practică Tradiţia Ortodoxă, modul de viaţă terapeutic tradiţional al Bisericii este încă funcţional. In Sfântul Munte vedem cum trăiau primii creştini şi cum erau organizate Bisericile apostolice.

Sfântul Grigorie îşi trăia deja existenţa din Sfântul Munte încă din copilăria sa, fiind crescut în evlavie de către sfinţii săi părinţi şi aflându-se într-o legătură strânsă cu profesorii şi părinţii spirituali care veneau din Sfântul Munte.

Mai apoi a continuat să trăiască în Sfântul Munte timp de mâi mulţi ani şi a ajuns la o mare înălţime duhovnicească. în calitate de trăitor în Sfântul Munte el a luptat împotriva ereziei lui Varlaam şi Achindin.

El şi-a ocrotit turma duhovnicească încredinţată lui în calitate de mitropolit la Tesalonic ca un adevărat monah atonit. Moartea sa a fost în plină slavă. Ca mulţi alţi părinţi atoniţi, şi-a cunoscut dinainte momentul plecării sufletului din trup. Dar semnele prin care îi recunoaştem îndumnezeirea sunt cele pe care le găsim, de asemenea, şi la mulţi alţi părinţi atoniţi. De aceea, consider că această temă – „Sfântul Grigorie Palama -aghioritul” – merită o atenţie specială.

Şi ar mai trebui observat în special modul de viaţă păstrat şi ocrotit în Sfântul Munte. Acest mod de viaţă reprezintă esenţa cea mai profundă a tradiţiei noastre. Această carte este rodul unor studii care au durat aproximativ 25 de ani. încă din studenţie am citit aproape toate operele Sfântului Grigorie Palama, precum şi diferite cărţi care analizează viaţa şi învăţăturile sale. Îi sunt recunoscător domnului prof. Panagiotis Hristou de la Seminarul teologic de pe lângă Universitatea din Tesalonic, deoarece dânsul este cel care mi-a făcut cunoscută teologia Sfântului Grigore Palama şi mi-a îndrumat paşii in studierea operelor acestui mare sfânt isihast atonit.

Îi sunt recunoscător pentru a mă fi integrat în cadrul unui mic grup de studenţi care, datorită faptului că audiasem cursuri speciale de paleografie, am lucrat sub grija sa ocrotitoare o vară întreagă în bibliotecile mănăstirilor din Sfântul Munte , făcând liste şi descrieri ale manuscriselor existente acolo. Astfel, pe lângă faptul că acest profesor este un eminent patrolog, este în acelaşi timp şi un mare profesor care ne-a iniţiat în gândirea şi viaţa Părinţilor noştri.

Într-adevăr, datorăm mulţumiri pline de recunoştinţă acestui profesor pentru că a făcut cunoscută lumii această mare personalitate, deoarece împreună cu colaboratorii săi el şi-a dedicat întreaga energie publicării lucrărilor Sfântului Grigorie Palama, încă necunoscute publicului larg şi prin aceasta şi-a adus o mare contribuţie la reînnoirea scrierilor teologice, precum şi a vieţii ortodoxe.

Când şi-a aplecat atenţia asupra mea, pe atunci student în anul al treilea, munca de analiză a citatelor din opera Sfântului Grigorie Teologul utilizate de Sfântul Grigorie Palama în textele sale, ca parte integrantă a pregătirii celui de-al doilea volum al operei sale complete, ne-a condus încă de la acea vârstă fragedă spre studierea operelor acestor doi mari Părinţi.

Îmi amintesc cu fiori de teamă de încercările şi pericolele prin care am trecut călătorind, în plină furtună pe mare, în iarna lui 1966, împreună cu un teolog, azi profesor universitar, spre Sfântul Munte pentru a descoperi un manuscris aparţinând Sfântului Grigorie. Privesc acum acest lucru ca pe o mare binecuvântare şi ca pe un fapt simbolic pentru consecinţele ulterioare din viaţa sa reflectate în textele şi lucrările sale.

Trebuie să menţionez în continuare importanţa şi valoarea recomandărilor prof. loannis Romanidis pentru înţelegerea în duhul Ortodoxiei a învăţăturilor Sfântului Grigorie Palama.

În studiul său publicat drept introducere la cartea sa Grecii şi Părinţii greci ai Bisericii”, voi. 1, el analizează în profunzime premisele învăţăturilor ortodoxe necesare abordării lucrărilor Sfântului Grigorie Palama, criticând, de asemenea, interpretările contemporane care au fost avansate în ceea ce priveşte dialogul dintre Sfântul Grigorie şi Varlaam.

Cele 13 capitole tratează numeroase trăsături ale vieţii şi învăţăturilor Sfântului Grigorie Palama. îl putem admira astfel pe sfânt ca isihast, teolog, preot, luptător împotriva ereziilor, sociolog – un mare trăitor atonit care teologhiseşte, învaţă şi îşi călăuzeşte turma duhovnicească, opunându-se ferm tuturor ereziilor. Anumite repetări de cuvinte din câteva capitole n-au putut fi evitate şi au fost chiar necesare din cauza conexiunilor dintre subiectele tratate în carte.

Simt nevoia de a primi binecuvântare de la Sfântul Grigorie Palama. Îl simt că-mi este călăuză şi ocrotitor al vieţii mele. îl implor să se roage Bunului Dumnezeu pentru mine şi toţi fraţii mei.

Să facă Bunul Dumnezeu, pentru rugăciunile sfântului, ca să putem merge din nou pe calea tradiţiei, care este unicul drum către mântuire şi îndumnezeire. Să ne ajute Dumnezeu să mergem pe această cale şi să ne depărtăm de „drumurile ” largi deschise de „maşinile” contemporane, care alienează şi îngrijorează fiinţa umană, din cauza faptului că întreaga societate se află în derivă morală şi spirituală.

Scrisă la Atena, la data de 29 august 1991, la praznicul Tăierii Capului Sfântului loan Botezătorul, înaintemergătorul Domnului şi al monahilor.”

† Arhim. Hierotheos S. Vlachos

Cititi cartea | Descarcati cartea

palamas

sursa>

http://logos.md/2007/11/02/sfantul-grigorie-palama-aghioritul/

foto>

http://www.ort.fi/fi/kirkko_palvelee/srk/kajaani/kuvat/Kajaanin_kirkko/palamas.jpg

http://www.flickr.com/photos/97213807@N00/554724349

http://trelogiannis.blogspot.com/2009/03/blog-post_14.html

http://vatopaidi.files.wordpress.com/2009/03/picture-088.jpg

~~~+~~~

ioan-hrisostom-si-grigorie-palama

Un dar pentru toti iubitorii de isihasm..

Fotografii realizate cu prilejul sosirii la Bucuresti a

moastelor Sfantului Grigorie Palama aduse din Veria

29 aprilie 2009

41

51

6-a

7-a

8-a

9-a

10-a

11-a

12-a

13-a

14-a

15-a

16-a

17-a

18-a

19-a

20-a

21-a

22-a

24-a

25-a

26-a

27-a

28-a

29-a

30-a

31-a

32-a

33-a

34-a

35-a

36-a

37-a

38-a

39-a

40-a

41-a

554724349_3e1555b1ce_o

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Manifestări ecumenice la Timişoara

7a8627237e75ea6b130bf873cb706cae

Manifestări ecumenice la Timişoara

A doua zi de Paşti, luni 20 aprilie s-a desfăşurat la Timişoara tradiţionalul „Marş al Învierii”, la care au participat numeroşi aparţinători ai cultelor locale. Aceasta a început în faţa catedralei mitropolitane prin rostirea unor rugăciuni şi printr-o serie de cuvântări. Din partea eparhiei noastre a fost prezent P.On. Părinte Eugen Murgu, administrator al catedralei, însoţit de corul condus de P.On. Părinte Dan Dragomir. Manifestarea a continuat în parcul Rozelor, până unde s-a mers în procesiune.

„Paştele orfanilor” este o altă manifestare religioasă care a devenit tradiţie şi care s-a desfăşurat tot a doua zi de Paşti la biserica baptistă „Ecclesia” din Timişoara. La manifestare a participat ca delegat al Centrului eparhial, P.On. Părinte Aurel Miculescu, vicar administrativ.

„Paştele – o sărbătoare pentru fiecare” s-a derulat în aceeaşi zi la biserica baptistă „Betel” din Timişoara, eveniment la care a participat ca delegat al Centrului eparhial, P.On. Părinte redactor Marius Florescu.

sursa>

http://www.mitropolia-banatului.ro/noutati.php?readmore=225

foto>

http://www.evzvest.ro/index.php?zone=articole&task=detalii-articol&item=847981&page=Marsul-Invierii-la-Timisoara&current_date=2009-04-12

~~~+~~~

Patorul Petru Dugulescu

Patorul Petru Dugulesc

Marşul Învierii şi Paştele Orfanilor în Timişoara

Ziua de Vest |  15 Aprilie 2009

Luni, 20 aprilie, a doua zi de Paşte

Asociaţia Evanghelistică şi de Caritate „Isus Speranţa României” Timişoara, în colaborare cu bisericile creştine din Timişoara şi Consiliul Local Timişoara, organizează luni, 20 aprilie, de la ora 15, cea de-a XVII-a ediţie a manifestării creştine „Marşul Învierii” şi cea de-a doua ediţie a „Marşului Învierii” organizată după plecarea în veşnicie a pastorului Petru Dugulescu, cel care a avut iniţitiva de a organiza această acţiune în cadrul căreia sunt reuniţi toţi creştinii din România şi Timişoara, indiferent de confesiunea religioasă. „Marşul Învierii este o acţiune cu caracter interconfesional fiind recunoscută atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional şi are drept scop proclamarea în mod public a Învierii Domnului nostru Isus Cristos„, a declarat Ligia Dugulescu, preşedintele asociaţiei.

Procesiunea va începe în faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara, unde după o scurtă introducere, se va rosti o rugăciune, apoi toţi cei prezenţi se vor deplasa pe traseul tradiţional: Primăria Timişoara – Consiliul Judeţean Timiş – Parcul Rozelor unde este programat un serviciu de evanghelizare susţinut de pastorii Viorel Iuga si Valeriu Brancovan.

La fiecare instituţie se vor face opriri şi se va citi un text biblic, iar unul dintre liderii bisericilor creştine din Timişoara va înălţa o rugăciune de mulţumire şi binecuvântare. Pe traseul amintit, fanfarele reunite ale mai multor biserici vor intona imnuri dedicate acestui eveniment.

De asemenea, Asociaţia Evanghelistică şi de Caritate „Isus Speranţa României”, împreună cu Biserica Creştină Baptistă „Eclesia” din Timişoara, organizează în a doua zi a Praznicului Învierii Domnului Isus Hristos, 20 aprilie, de la ora 10, o sărbătoare la care au fost invitaţi 170 de copii orfani, din Centrul „Fraţii lui Onisim” din Timişoara, Centrele de plasament din Gavojdia, Periam şi alte centre pentru orfani din Timişoara.

Cu acest prilej va fi organizat un serviciu religios special în cadrul căruia copiii orfani îşi vor aduce contribuţia prin cântece creştine, poezii, pantomime.

Sărbătoarea se va încheia cu un prânz oferit copiilor prezenţi, de la care nu vor lipsi bucatele tradiţionale de Paşti: ouăle roşii, carnea de miel şi cozonacii.

Gheorghe Miron

sursa>

http://www.ziuadevest.ro/actualitate/704-marul-invierii-i-patele-orfanilor-in-timioara.html

foto>

http://www.isussperantaromaniei.ro/?&categ=21


~~~+~~~

marsul-invierii-timisoara-11

marsul-invierii-timisoara-2

dsc_6321

dsc_6402

dsc_6456

dsc_6822

foto>

http://timisoaraevanghelica.wordpress.com/2009/04/21/marsul-invierii-la-timisoara-a-ajuns-la-editia-a-xvii-a/

refereri>

http://www.banateanul.ro/banatul/marsul-invierii-2573991

http://www.tion.ro/stiri/IM:tion:news_special-timis/articol/marsul-Invierii-pe-strazile-orasului/cn/news-20080428-05492988

 
2 comentarii

Scris de pe aprilie 28, 2009 în articole, citadela, diverse, Ecumenisme, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , ,

Marea Britanie: Homosexualitatea si lesbianismul, materii obligatorii in scoala generala

516mm3q2d9l_ss500_

Marea Britanie: Homosexualitatea si lesbianismul,

materii obligatorii in scoala generala

Ziua on line| Nr. 4522 | 28 aprilie 2009

Elevii de 11 ani din Marea Britanie vor invata la scoala despre homosexualitate si lesbianism, scrie, marti, dailymail.co.uk. Educatia sexuala va fi introdusa ca materie obligatorie in toate scolile primare si secundare din Marea Britanie, incepand din septembrie 2011. Inca din primul an in scoala primara, copiii de patru si cinci ani vor invata despre zonele genitale, iar incepand cu varsta de noua ani, vor avea lectii de educatie sexuala.

Cand vor avea intre 11 si 14 ani, copiii vor invata despre contraceptie, sarcina, raporturi sexuale si bolile cu transmitere sexuala ca HIV. Profesorii vor fi obligati sa tina lectii copiilor despre diferitele tipuri de relatii, despre cele de concubinaj, cele in care diferenta de varsta intre parteneri este foarte mare sau despre relatiile dintre lesbiene si homosexuali.

Subiectul nu a intarziat sa starneasca controverse. Cei care au venit cu ideea introducerii educatiei sexuale ca materie obligatorie sustin ca elevii nu vor avea decat beneficii in ceea ce priveste stabilirea relatiilor si viata familiala. Pe de alta parte, unii profesori nu sunt de acord. Simon Calvert, profesor la Institutul Crestin din Marea Britanie, este de parere ca elevii vor fi curiosi sa experimenteze relatiile homosexuale, daca se vor face presiuni din partea scolilor. „Ceea ce noi nu vedem este faptul ca tinerii sunt vulnerabili si pot fi exploatati de grupurile care vor sa normalizeze relatiile homosexuale”, a spus Calvert.

Alti profesori sunt de parere ca nu toti parintii vor fi de acord cu impunerea lectiilor de educatie sexuala de la varste atat de fragede si ca ar trebui ca ei sa poata opta daca vor sau nu ca pruncii lor sa faca aceste lectii.

La ora actuala, elevii invata despre reproducere si organele sexuala la orele de stiinte. Guvernul din Marea Britanie a cerut inca din octombrie, anul trecut, ca lectiile de educatie sexuala sa fie introduse in curriculum, cu statutul de obligatorii.

R.P.

sursa>
http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-04-28&id=26615

foto>

http://www.amazon.co.uk/Understanding-Gay-Lesbian-Youth-Administrators/dp/1578862671

 
Scrie un comentariu

Scris de pe aprilie 28, 2009 în articole, citadela, diverse, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , ,

O parte din moaştele Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, vor fi aduse miercuri la Bucureşti

saint-gregory-palamas-holy-relics

O parte din moaştele Sfântului Grigorie Palama,

Arhiepiscopul Tesalonicului,

vor fi aduse miercuri la Bucureşti

În seara zilei de 29 aprilie 2009, vor fi aduse din Grecia la Bucureşti, spre închinare, moaştele Sfântului Grigorie Palama, teolog al Luminii harului ceresc [necreat sau increat – n.m.], de la a cărui trecere la Domnul se împlinesc anul acesta 650 de ani.

Cinstitele moaşte vor putea fi venerate la Catedrala Patriarhală în zilele de 29 şi 30 aprilie şi în biserica-paraclis studenţesc „Sfântul Grigorie Palama” din incinta Universităţii Politehnice Bucureşti în dimineaţa zilei de 1 mai, iar apoi se vor afla la Galaţi, în perioada 1-4 mai 2009.

BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI BUCUREŞTILOR

saint-grogory-palamas-icon

UPDATE

La 650 de ani de la trecerea la Domnul a

Sfântului Grigorie Palama,

moaştele sale vor fi aduse în Capitală

Miercuri, 29 aprilie 2009, orele 18:30, o delegaţie a Mitropoliei de Veria, Kampania şi Nausa (Grecia) va aduce la Bucureşti, spre închinare, moaştele Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscop al Tesalonicului, de la a cărui trecere la Domnul se împlinesc anul acesta 650 de ani.

Reprezentanţii Bisericii din Grecia vor fi întâmpinaţi la Aeroportul Internaţional Henry Coandă de către o delegaţie a Patriarhiei Române.

La Catedrala Patriarhală din Bucureşti, racla cu cinstitele moaşte va fi întâmpinată în jurul orelor 19:30 de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de membri ai Sfântului Sinod. Vor fi prezenţi membri ai Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, preoţi protopopi din Capitală, preoţi şi credincioşi din Bucureşti şi din alte localităţi, monahi şi monahii, elevi de la Seminarul Teologic Ortodox din Bucureşti. După slujba oficiată în Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va rosti un cuvânt de întâmpinare.

Cinstitele moaşte vor rămâne spre închinare la Catedrala Patriarhală din seara zilei de 29 aprilie şi până în dimineaţa zilei de 1 mai, orele 9:00, iar în biserica-paraclis studenţesc „Sfântul Grigorie Palama” din incinta Universităţii Politehnice Bucureşti (Splaiul Independenţei nr. 313, în apropierea staţiei de metrou Grozăveşti), în ziua de vineri, 1 mai, între orele 9:00 – 14:00.

În după-amiaza zilei de 1 mai, delegaţia din Grecia va pleca la Galaţi, în Episcopia Dunării de Jos, unde cinstitele moaşte ale Sfântului Grigorie Palama vor fi aşezate spre închinare până în ziua de 4 mai a.c.

BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI BUCUREŞTILOR

saint-greogry-palams-fresco

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/moastele_sfantului_grigorie_palama_arhiepiscopul_tesalonicului_vor_fi_aduse_miercuri_la_bucuresti.html

http://www.basilica.ro/ro/stiri/la_650_de_ani_de_la_trecerea_la_domnul_a_sfantului_grigorie_palama_

moastele_sale_vor_fi_aduse_in_capitala.html

foto>

http://www.flickr.com/photos/phool4xc/4134003/sizes/o/

http://www.flickr.com/photos/thesundheims/3360800057/sizes/o/in/set-72157615341694627/

http://www.flickr.com/photos/a_whistling_train/2625948290/sizes/o/

 
2 comentarii

Scris de pe aprilie 28, 2009 în citadela, diverse, ecclesia, Pelerinaje, sfinti, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

Mircea Geoana: Nu avem nevoie de un stat Big Brother

umbra-lui-mircea-geoana-la-parlament

Mircea Geoana: Nu avem nevoie de un stat Big Brother

[Este o ‘diversiune electorala’, menita sa asigure numarul necesar de electori pentru importantul vot din 7 iunie, in vederea alegerii europarlamentarilor. Este inspirata din recenta teama a romanilor fata de  cipuri, pasapoartele cu date biometrice si supravegherea video si audio,  a internetului, dar si a telefoanelor – dan.camen.]

Ziare.com|26 Aprilie 2009

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a asigurat electoratul ca europarlamentarii social-democrati romani vor pleda la Bruxelles pentru un stat in care sa se apere viata cetatenilor si nu pentru un stat Big Brother.

Acesta a indemnat ca pe 7 aprilie romanii sa mearga cu incredere la vot, deoarece de modul in care vom fi reprezentati in Parlamentul European va depinde viitorul economic si social al tarii noastre.

„Nu un stat opresiv, nu un stat care isi baga ochii si puterea in viata cetateanului ne trebuie, ci un stat care sa apere viata cetatenilor. Nu de un stat Big Brother, asa cum se intampla din pacate in Romania, avem acum nevoie. Miza este colosala, iar romanii trebuie sa inteleaga asta acum. Cei care voteaza acum pentru prima data, tinerii, trebuie sa inteleaga acest lucru”, a declarat liderul PSD, la Sinaia.

Presedintele Senatului se arata ingrijorat de modul in care se situeaza tara noastra pe harta europeana si doreste ca reprezentantii PSD sa asigure recuperarea decalajului pe care Romania il are intra si interregional.

„Nu se poate ca Moldova sa fie ultima ca dezovoltare din Europa, ca in sud sa fie zone intregi afectate de saracie. Se spune ca Transilvania sta mai bine economic, dar nimeni nu se uita ca si orasele mici de aici sunt afectate de saracie. Suntem azi izolazi, la est este vrajmasie si la vest indiferenta„, a mai spus Geoana.

Din punctul sau de vedere, miza alegerilor europarlamentare pentru Romania este ca, din fonduri europene in tara noastra, sa se realizeze obiective mult dorite, precum centura ocolitoare a Capitalei, groapa de gunoi, dar si pastrarea subventiilor pentru agricultori.

Putini stiu ca legile aduse de la Bruxelles se transpun in sistemul legislativ romanesc, pentru ca asta este logica europeana. Este o lupta imensa in interiorul Europei pentru bani si resurse pentru agricultori, pentru pastrarea subventiilor”, a argumentat Mircea Geoana necesitatea prezentei la vot.

O alta motivatie adusa de liderul PSD este aceea ca in cei cinci ani de mandat se vor rescrie axele de transport europene si ca trenul de mare viteza ar putea fi adus si in Romania, nu doar in Polonia si Ungaria.

Totodata, Geoana a asigurat ca PSD va apara intersele romanilor de pretudindeni, nu doar pe cele din inetriorul tarii noastre.

” Stanga europeana isi vor face in continuare datoria. Vom apara inetersele romanilor de pretudindeni. Sa nu uitam ca Adrian Severin si colegii sai au au fost primii care au actionat si au ridicat vocea pentru romanii din Italia”, mai spus Geoana, care l-a felicitat pe Adrian Severin pentru ca a fost declarat cel mai bun europarlamentar de la Bruxelles.

Ocaziile PSD-ului

Mircea Geoana sustine ca alegerile europarlamentare aduc dupa sine trei ocazii pentru PSD, atat de inters politic, cat si social.

„In primul rand alegrile trebuie sa arate ca PSD ramane principala forta politica. In al doilea rand, acestea reprezinta turul zero pentru alegerile prezidetiale, pentru ca multa lume va interpreta raportul de forte de pe scena politica romaneasca.

Cel mai important este insa ca stanga trebuia sa arate cum trece criza. Sa aratam ceea ce capitalismul neoliberal de dreapata nu a facut de 20 de ani„, a adaugat Geoana.

Acesta este de parere ca din confruntarea intre stanga si dreapta trebuie sa reiasa de fapt modul in care criza este solutionata in Europa.

„Pentru oamenii de stanga sunt importanate si bancile si situatia economica, dar mai importanta este viata pensionarilor, a tinerilor si a agricultorilor”, a conchis Geoana.

Alina Bardas

sursa>

http://www.ziare.com/Mircea_Geoana_Nu_avem_nevoie_de_un_stat_Big_Brother-731307.html

foto>

http://www.cotidianul.ro/mircea_geoana_lupta_cu_statul_big_brother-82119.html

~~~+~~~

Mircea Geoană luptă cu statul – Big Brother

Liderul PSD susţine că „piaţa este Dumnezeu” e un concept depăşit.

Preşedintele PSD consideră că este nevoie de regândirea rolului statului după actuala criză economică, de care vinovate se fac ideile „ultraliberale”, informează NewsIn. „Lupta ideilor în Occident a fost mai ales în zona ideilor ultraliberale, că piaţa este Dumnezeu, că doar ea asigură belşug şi bunăstare. Această teză a murit. Ce punem în loc? Nu un stat opresiv, ci un echilibru între piaţă şi reglementare, un stat respectuos faţă de cetăţeni, nu autoritar, nu un stat care devine un fel de Big Brother, cum vedem că se întâmplă şi în România, din păcate”, a declarat duminică Mircea Geoană, prezent la trainingul echipelor de campanie ale PSD, desfăşurat la Sinaia.

I.N.

sursa>
http://www.cotidianul.ro/mircea_geoana_lupta_cu_statul_big_brother-82119.html

 
Un comentariu

Scris de pe aprilie 26, 2009 în articole, citadela, diverse, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

Prima biserică ortodoxă românească din Italia se va construi la Bari

bari_basilica_san_nicola

Prima biserică ortodoxă românească

din Italia se va construi la Bari

Adevarul.ro| 26 apr 2009

Consiliul primăriei din Bari, oraş-port istoric din sud-estul Italiei, în care se află şi moaştele Sfântului Nicolae, a aprobat săptămână trecută emiterea autorizaţiei de construcţie pentru o biserică ortodoxă românească.

Aceasta va fi primul lăcaş de cult românesc ortodox construit în Peninsulă în condiţiile în care în toate cele 116 parohii ale Episcopiei Ortodoxe Române din Italia se slujeşte în spaţii puse la dispoziţie de Biserica Catolică.

Preotul ortodox din Bari, părintele Mihai Driga, unul dintre cei mai vechi parohi români din Italia, povesteşte că obţinerea acestei autorizaţii s-a făcut după mai mulţi ani de eforturi atât în vederea îndeplinirii cerinţelor birocratice, cât şi pentru obţinerea sprijinului autorităţilor locale.

„Comunitatea noastră din Bari nu este una foarte mare, avem peste 10.000 de suflete în toată provincia, din care câteva sute se adună în fiecare duminică la slujbă. De aceea, am solicitat iniţial aprobarea pentru construirea unei biserici tipic româneşti din lemn, mai uşor de ridicat, însă responsabilii pompierilor nu şi-au dat acordul pentru acest proiect, aşa că a trebuit să facem altul pentru o biserică zidită”, spune părintele Driga, citat de Agerpres.

Proiectul acestei biserici este de asemenea unul inedit, din cauza suprafeţei mici a terenului urmând să fie construite şi două niveluri subterane în care vor fi amenajate o bibliotecă şi o sală de întrunire pentru comunitate.

sursa>

http://www.adevarul.ro/articole/prima-biserica-ortodoxa-romaneasca-din-italia-se-va-construi-la-bari.html

~~~+~~~

Prima biserica ortodoxa romaneasca

din Italia se va construi la Bari

Ziua on line| Nr. 4521 | 27 aprilie 2009

Consiliul primariei din Bari, oras-port istoric din sud-estul Italiei, in care se afla si moastele Sfantului Nicolae, a aprobat saptamana trecuta emiterea autorizatiei de constructie pentru o biserica ortodoxa romaneasca.

Aceasta va fi primul lacas de cult romanesc ortodox construit in Peninsula in conditiile in care in toate cele 116 parohii ale Episcopiei Ortodoxe Romane din Italia se slujeste in spatii puse la dispozitie de Biserica Catolica, relateaza Agerpres.

Preotul ortodox din Bari, parintele Mihai Driga, unul dintre cei mai vechi parohi romani din Italia, aflat in Peninsula de mai bine de 20 de ani, povesteste ca obtinerea acestei autorizatii s-a facut dupa mai multi ani de eforturi atat in vederea indeplinirii cerintelor birocratice, cat si pentru obtinerea sprijinului autoritatilor locale, care au concesionat inca de la inceputul lui 2007 un teren de 1.000 metri patrati in vederea constructiei lacasului.

„Comunitatea noastra din Bari nu este una foarte mare, avem peste 10.000 de suflete in toata provincia, din care cateva sute se aduna in fiecare duminica la slujba. De aceea, am solicitat initial aprobarea pentru construirea unei biserici tipic romanesti din lemn, mai usor de ridicat, insa responsabilii pompierilor nu si-au dat acordul pentru acest proiect, asa ca a trebuit sa facem altul pentru o biserica zidita”, spune parintele Driga.

Proiectul acestei biserici este de asemenea unul inedit, din cauza suprafetei mici a terenului urmand sa fie construite si doua niveluri subterane in care vor fi amenajate o biblioteca si o sala de intrunire pentru comunitate. „Parohia noastra are biblioteca donata de familia profesorului Demetrio Marin, un eminent profesor de la Universitatea din Bari, dar care din lipsa de spatiu nu poate fi pusa la dispozitia enoriasilor ori a publicului italian”, mai explica parintele Driga.

Episcopul romanilor ortodocsi din Italia PS Siluan Span a declarat ca si in alte comunitati s-a initiat acest demers in vederea obtinerii de la autoritatile italiene a constructiei de biserici romanesti, insa acestea nu sunt la fel de avansate ca in Bari. Cereri de autorizatie de constructie s-au mai depus si la Civita Vecchia, langa Roma, la Verona, Torino si Bergamo, iar in Roma de 9 ani a fost reluata periodic cererea pentru alocarea unui teren pe care sa se construiasca sau a unui edificiu care sa fie transformat ulterior in biserica romaneasca, insa deocamdata nu a fost primit un raspuns afirmativ.

Episcopia Ortodoxa Romana din Italia doreste ca toate bisericile care vor incepe a fi construite pe viitor sa includa si un spatiu social, unde sa poata fi organizata o scoala de duminica pentru copiii romani sau sa serveasca drept loc de intrunire.

„Aceste proiecte, toate obligatoriu vor avea acest spatiu. De fapt, cu acesta vom incepe, vom ridica mai intai, vom pune la punct spatiile care vor deveni spatii de intalnire pentru copii, biblioteci sau sali de intruniri unde sa se faca nunti si botezuri. Dimineata se va sluji, iar dupa-masa se vor intalni copii acolo. Comunitatea primara de acum doua mii de ani, inainte sa aiba biserici construite, cu arhitectura frumoasa, a mancat, a trait in acelasi spatiu unde s-a slujit”, arata Episcopul Siluan.

Episcopia Ortodoxa din Italia numara in prezent 96 de preoti care slujesc in 116 biserici catolice puse la dispozitie pentru parohiile romanesti. Institutia a fost infiintata relativ recent, in 2007, iar in toamna lui 2008 a fost inaugurat sediul construit pe un teren de trei hectare, in zona Ardeatina de la periferia Romei.

Z.O.

sursa>

http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-04-27&id=26443

 
5 comentarii

Scris de pe aprilie 26, 2009 în articole, citadela, diverse, ecclesia

 

Etichete: , , , , , ,

Imn despre necredinta lui Toma – de Sfantul Roman Melodul

toma-a

Imn despre necredinta lui Toma

de Sfantul Roman Melodul

Proimion I

Toma, cu dreapta sa cea iubitoare de incredintare,
A cercetat coasta cea de viata datatoare, Hristoase Dumnezeule;
Caci usile fiind incuiate cand ai intrat,
Impreuna cu ceilalti apostoli a strigat:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

Proimion II

Indoiala lui Toma credinta neindoita a randuit,
Mantuitorule, prin voia Ta,
ca nimeni vreodata Invierea sa puna la-ndoiala:
Caci nu Fiinta Insasi S-a aratat aceluia,
ci urmele cuielor din palma si-mpunsatura lancii:
Pentru aceea a si marturisit:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul Meu.”

Proimion III

Necrezand Invierii Tale din morti
Si cercetand coasta Ta cea dumnezeieasca
Cu credinta a strigat Toma Geamanul:
„Stapane, iarta-ma pe mine, cel ce cu indrazneala am atins coasta Ta
Si primeste-ma, Iubitorule de oameni,
Pe mine, cel ce nu ma indoiesc nicicum,
Ci strig cu credinta: „Tu esti Domnul si Dumnezeul meu!”

1. Cine a pazit nearsa palma mucenicului,
De coasta cea arzatoare a Domnului apropiindu-se?
Cine i-a dat ei aceasta tarie, de osul cel de foc putandu-se atinge?
Cu-adevarat, coasta cea pipaita.
Caci daca nu ea l-ar fi intarit, cum ar fi pipait dreapta cea de lut
cutremuratoarele patimi cele de sub cer si cele de sub pamant?
Acest har i s-a dat lui Toma:
Ca sa se atinga de coasta, iar lui Hristos sa-I strige:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

2. Cu-adevarat, rugul cel purtator de foc ardea si nu se mistuia.
Si cred celor scrise de Moise pentru mana lui Toma.
Caci stricacioasa fiind si plina de spini, nu s-a ars
Cand s-a atins de coasta ca de o flacar-aprinsa
Si, precum oarecand focul s-a pogorat in rugul de spini,
Acum a alergat catre foc mana in chip de rug.
Si Insusi Dumnezeu S-a fost aratat pe-amandoua pazind.
Astfel cred s i astfel Il slavesc pe acest Dumnezeu si om, zicand:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

3. Caci pentru mine a fost scris dreptarul acestei credinte
Prin mana lui Toma; caci aceasta, atingandu-se de Hristos,
Trestie de scriitor s-a facut ce scrie cu iscusinta,
Scriind credinciosilor: de aici izvoraste credinta.
De aici a baut si talharul si s-a indreptat.
De aici si ucenicii si-au adapat inimile,
De aici, din izvor a scos Toma cunostinta celor pe care le cauta:
Bau cel dintai si apoi pe multi adapa,
Necrezand putin, dar pe multi convingandu-i a zice:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

4. Pentru care pricina, de ce sau cum de nu a crezut apostolul?
Sa intrebam, de va pare, pe fiul lui Zevedeu,
Caci limpede-i ca Ioan, in cartea Evangheliei,
Cuvintele Geamanului a scris.
Caci zice inteleptul: Dupa invierea lui Hristos
Ceilalti ucenici au grait catre Toma:
O, prietene, vazut-am aicea pe Domnul!
Dar Toma indat-a raspuns catre dansii:
Voi cei ce L-ati vazut, nu va ascundeti, ci strigati:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!”

5. Vestiti intregului popor cele ce-ati vazut si auzit
Nu ascundeti, ucenicilor, sfesnicul sub obroc!
Cele ce ziceti la-ntuneric, vestiti-le la lumina!
Veniti cu mine afara cu indrazneala!
Stati inca-n ascunzatoare si spuneti aceasta ca sa va faceti curaj!
Graiti cele inalte in taina, cu usile inchise,
Si apoi strigati: vazut-am pe Ziditorul ascuns intr-un ungher!
Sa Se arate tuturor! Sa afle toata faptura!
Sa-invete muritorii a striga Celui inviat:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!”

6. Cum voi putea crede voua, auzind cuvinte cu neputinta de crezut!
Caci dac-ar fi venit Rascumparatorul, Si-ar fi cautat sluga.
Daca ziua ar fi rasarit, nu s-ar fi aratat dincolo de vreme.
De-ntr-adevar se arata Pastorul, ar fi chemat si mielul.
A-ntrebat oarecand: „Unde ati pus pe Lazar?”
Iar acum nu a zis: „Unde-ati lasat pe Toma?”
Dar oare a uitat pe cel ce voia a muri cu El impreuna?
Necredincios raman pana nu vad.
Atunci numai cand voi vedea, voi pune mana mea pe coasta Lui,
Atunci voi crede si voi zice:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!”

7. Inca pe cand Toma graia acestea fratilor sai,
Aparu la ei in odaie Mantuitorul, indraznirea celor cu frica de Dumnezeu
Indraznirea nepatata a celor prigoniti si-amenintati
In mijlocul ucenicilor S-a aratat prin usile-ncuiate.
Dar vazandu-L Toma, indata-si pleaca ochii-n jos,
Si-nlauntrul sufletului sau zicea: Ce voi face?
Cum ma voi apara acum in fata celor ce-o clipa mai ‘nainte m-am indoit?
Lui Petru ce sa-i spun? Si celorlalti ce voi grai?
Pe cei pe care putin mai inainte i-am luat in ras cum sa-i induplec si cum voi striga:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!”

8. O, de as fi deprins si eu tacerea ca si Iisus in sinedriu!
Dar m-a intaratat a grai privelisea celor ce se bucurau.
M-am tulburat de cuvintele celor ce strigau cu bucurie:
Neumbrit am vazut viu pe Cel mort de voie!
Vazand deci vesel pe Petru, cel ce s-a lepadat,
Si iarasi bucurosi pe cei fugiti cu el dimpreuna,
Am pizmuit, caci cautam impreuna cu ei sa saltez de bucurie.
Asadar, din pizm-am grait cele marturisite intocmai putin mai inainte.
Sa nu fiu certat, Iisuse al meu, ci primit a striga Tie:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!”

9. Noapte mi s-a facut mie si intuneric adanc cuvintele celor impreuna-slujitori cu mine;
Caci acestea nu m-au luminat, nu au aprins in sufletul meu
Faclia minunii pe care acum o vad mai presus de orice nadejde!
Caci acum Il vad limpede pe Hristos iarasi venind prin usile-ncuiate.
Dar daca vreme-as fi avut sa aflu ca a venit astfel,
Nu as fi fost necredincios.
Caci nu aveam decat sa cuget.
La intrarea si iesirea Lui din Maria.
Ei doar mi-au spus ca L-au vazut,
Dar cine nu L-a vazut pe El venind, cum va putea spune:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

10. Asa zicand in sine Geamanul, a vorbit si Dumnezeului nostru,
Iar Cel ce cerceteaza norii, vazand pe Toma cu inima zdrobita,
Precum odinioara si pe vames,
L-a miluit strigandu-i:
„Pune mana ta aici!
Pentru ce te indoiesti, spune-Mi, putin credinciosule?
Sau care dintre ale Mele iti par necrezute?
Rastignirea? Moartea? Sau Invierea aceasta?
Pana cand te vei indoi mai mult?
Iata, acum Ma privesti pe Mine, pe Cel ce ai voit sa-L vezi, deci striga:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!”

11. Adormit-am intr-un mic mormant si dupa trei zile-am inviat,
Pentru tine si pentru cei asemenea tie m-am intins in mormant,
Iar tu, in loc de multumire, mi-ai adus necredinta.
Caci am auzit cele ce-ai spus fata de fratii tai”.
L-acestea Toma mai tare s-a infricosat si a strigat:
Nu ma certa, Mantuitorule, caci in Tine cred pururea.
Dar lui Petru si tuturor celorlalti mi-a fost greu sa le dau crezare,
Caci stiu ca au mintit Tie si-n ceasul rautatilor s-au temut sa-Ti zica:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

12. Vazand atunci Cela ce vede toate ca Toma voia sa lepede
Invinuirea necredintei, raspunse lui:
„Si tu erai cu ei in ceasul de care aduci vorba,
Toti M-ati lasat singur in vremea infricosatei patimi,
Era greu timpul, Didime, nu-i invinui,
Pentru aceea a fost scris: Bate-voi pastorul si se vor risipi oile turmei.
Pricepe ce iti spun, si fa cele ce-ai spus:
Vrei sa ma atingi? Atinge-te zicand:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!”

13. O, minune! O, indelunga-rabdare!
O, nemasurata blandete!
Cel neatins Se lasa-atins! Tinut de rob Se lasa
Si Stapanul arata slugii ranile Sale.
In a caror vreme s-a cutremurat intreaga faptura.
De asemenea daruri Toma facandu-se vrednic,
Inalta rugaciune Celui ce l-a invrednicit:
„Rabda, zicand, Stapane, cutezanta mea,
Cruta iarba, ridica-mi povara,
Sa fiu slobozit de necredinta, ca sa cant si sa zic:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

14. Fii bland cu mine, pentru ca si eu de Tine sa ma desfatez, Doamne,
Da-mi mie deplina credinta care sunt al Tau,
Ai rabdat celor straini de Tine,
Rabda inca si necredinta celui al Tau, si arata-mi mie ranile Tale,
Pentru ca din acestea ca dintr-un izvor sa scot si sa beau.
Nu ma arde Mantuitorule, caci foc esti prin fire,
Dar cu voia esti trupul pe care Insuti l-ai facut.
Ma rog, acopera-Te cu val, cat de putin,
Incat sa ma primesti si pe mine ca pe femeia cu scurgerea de sange,
Caci nu ma ating de haina Ta, ci Insuti de Tine m-ating, zicand:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

15. Ai auzit odata, bunule ucenic, fii credincios si nu necredincios,
Nu te teme, nu te ard, caci ii pazesc pe cei ce raman intru Mine.
Daca-am invatat pe cuptorul Babilonului sa faca aceasta,
Cu cat mai mult nu o voi face si nu o voi invat a eu Insumi.
Oare decat pacatoasa care uns-a cu mir capul Meu
Si cu parul Mi-a sters sfintele Mele picioare
Esti tu mai intinat? Vino deci, prietene, nu ca sa ma miruiesti,
Ci pentru ca tu insuti sa fii inmiresmat cu buna mireasma a credintei, strigandu-Mi:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

16. Da, Iubitorule de oameni, si eu Te voi mirui, dar nu precum pacatoasa oarecand,
Si nu voi alerga precum aceea la vanzatorul de miruri, strigand: „Da-mi mir!”
Voi aduce doar credinta mea Tie, Celui ce ai mai presus decat mirul,
Harul – coasta Ta, al carei mir atingand, ma bucur.
Slavesc, Hristoase, pogorarea Ta cea vrednica de crezare,
Cum om Te-ai facut pentru ca pe om,
Pe care l-ai plasmuit cu mana sa-l izbavesti din desertaciunea idolilor
Si care ai primit a fi palmuit
Pentru ca pe mine sa ma slobozesti din patimi, ca sa strig Tie:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

16. [bis] Acuma, Stapane, stiind ca ti-am descoperit cugetul inimii mele,
Tu, Care cunosti cele mai launtrice ganduri, vezi-mi asemenea si pricinile,
Dar deopotriva iti strig: de mai inainte-ai cunoscut pe robul Tau cel credincios,
Caci acum vad coasta, pentru ca pe toti sa-i invat credinta.
Ating osul Tau si urmele cuielor,
Domn si Dumnezeu te propovaduiescm,
Caci ca un Domn al slavei ai rabdat rastignirea pe lemn, tuturor aratand
Sa strige Tie cu credinta s i cu inima curata
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

17. Asemenea si tu asculta, si pricepe limpede: te-ai facut partas intelepciunii
Caci Eu, Intelepciunea Tatalui, M-am facut cunoscut oamenilor,
Fericit esti in credinta, dar Eu mai mult ii fericesc
Pe cei care-au venit la Mine numai din auz.
Tu atingandu-te de Mine ai cunoscut acum slava Mea,
Dar aceia numai din auzul cuvintelor se inchina Mie,
Caci mare este cugetul celor ce astfel au crezut
Tie ma arat ca unui ucenic al Meu,
Acelora ca unor sfinti slujitori care striga:
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

18. Cu harul Tau ma intareste la suflet si la trup si ma mantuieste, Dumnezeule Preainalte,
Ca sa ma ating si eu de coasta Ta, primind harul tau,
Scump sangele Tau si preacurat trupul Tau, ma voi izbavi de rautatile mele,
Ca sa aflu iertare pentru caderile mele.
Toma atingandu-se de Tine a cunoscut acum slava Ta,
Dar eu ma tem, caci cunosc voile Tale
Cunosc si faptele mele faradelege, constiinta ma mustra,
Cruta-ma, miluieste-ma, cruta-ma, Mantuitorul meu,
Pentru ca sa strig Tie cu credinta prin fapte si cuvinte
„Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru.”

(traducere Mihai Marian Macuc)

st_thomas_apostle

sursa>
http://www.crestinortodox.ro/rugaciuni/88705-imnul-lui-toma-necredinciosul

foto>

http://lh5.ggpht.com/_OLWzbHVuRPA/RtMTgdIQ3II/AAAAAAAAA1E/8k1wbgi_Dh0/Toma.JPG

http://www.chaganava.com/group/Lasha_Kintsurashvili/gallery/Icons/st_Thomas_Apostle.jpg


 

Etichete: , , , , , , , ,