Pedeapsa pentru eutanasie a fost micsorata de parlamentari
fata de cum prevede proiectul Codului penal
Eutanasierea unui pacient la cererea acestuia va fi pedepsita cu închisoare de la 1 la 5 ani, parlamentarii Subcomisiei de analiza a codurilor micsorând pedeapsa propusa de Ministerul Justitiei.
Articolul 188 privind uciderea la cererea victimei – în urma votului de miercuri al subcomisiei parlamentare – va avea urmatorul text : „Uciderea savârsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani.” Parlamentarii au aprobat, cu majoritate de voturi, varianta propusa de UDMR respectiv de deputatul Marton Arpad. De altfel, deputatul UDMR, a propus, luni, micsorarea pedepsei de la unu la cinci ani, apreciind ca pedeapsa este mult mai mare în raport cu pedepsele prevazute pentru celelalte infractiuni. „Acest articol vorbeste de eutanasie. Exista tari în care este dezincriminata. În mod evident, la noi asa ceva nu se poate, din varii motive. Toate bisericile resping aceasta idee, dar avem o forma destul de constrânsa în definitie. (…) Este vorba de a ajuta sa scape de suferinta o persoana care a solicitat expres, de multe ori, constient acest lucru. Mi se pare ca pedepsele date la aceasta fapta sunt prea mari fata de celelalte”, a afirmat Arpad.
Au vrut chiar eliminarea infractiunii
De altfel, luni, presedintele Comisiei juridice a Senatului, senatorul PSD Toni Grebla, a cerut la dezbaterile asupra Codului penal eliminarea articolului referitor la uciderea la cererea victimei, întrucât adoptarea articolului ar da „un mesaj nu tocmai foarte bine înteles de public„, chiar daca textul contine si pedeapsa care ar fi acordata pentru savârsirea unei astfel de infractiuni. „Dupa parerea mea, este inacceptabil un asemenea text. (…) Aceasta ar fi o infractiune comisa din mila. Nimeni nu are dreptul sa decida când, din mila, trebuie sa ridice viata unei persoane”, a afirmat senatorul PSD.
Prof. univ. Valeriu Cioclei, care a facut parte din Comisia de elaborare a Codului penal, a explicat ca este important sa se faca o distinctie foarte clara între eutanasie si aceasta varianta atenuata a uciderii, formulata în proiectul de cod. „Eutanasia, dupa stiinta mea, nu este legiferata în Europa decât în trei tari, în Olanda, Belgia si Elvetia, si presupune ca persoanei respective sa i se aplice o interventie medicala sub supraveghere pentru a i se întrerupe viata. Noi nu la asa ceva ne-am gândit aici. (…) Ceea ce vrem noi sa incriminam aici se refera în primul rând la acele fapte comise de persoane extrem de apropiate, intim legate de victima, persoane care nu mai pot suporta suferinta acesteia” – a explicat el. Profesorul a dat exemplu cazul petrecut în urma cu 15 ani, în Franta, al unei mame care îsi ucisese fiica autista, în vârsta de 23 de ani, cu o perna, dupa ce aceasta suferise chinuri groaznice si dupa ce s-a lovit de un sistem sanitar nepregatit sa trateze astfel de persoane si maladii. „E o fapta foarte dureroasa si foarte grava pentru cel care si-a asumat o asemenea fapta, care poarta pedeapsa în sine. Nu este usor sa faci asa ceva. Din cauza aceasta, ne-am gândit sa introducem aceasta varianta a uciderii. Ne-am gândit sa o numim ucidere, si nu omor pentru a o putea scoate din antecedenta de la art. 187„, a mai spus Cioclei. Propunerea Ministerului Justitiei în acest caz prevedea ca „uciderea savârsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 7 ani„.
În expunerea de motive a actului normativ se arata ca a fost expres reglementata infractiunea de ucidere la cererea victimei, ca o forma atenuata a omorului, reînscriind astfel reglementarea nu doar pe linia traditiei existente în dreptul nostru (art. 468 C. pen. din 1936), ci si în traditia majoritatii codurilor europene (§ 216 C. pen. german, § 77 C. pen. austriac, art. 143 alin.(4) C. pen. spaniol, art. 134 C. pen. portughez, art. 114 C. pen. elvetian, § 235 C. pen. norvegian). „Reintroducerea acestui text se impunea însa, înainte de toate, ca urmare a noului regim al circumstantelor atenuante consacrat de partea generala. Într-adevar, daca în reglementarea actuala, împrejurarea avuta în vedere în art. 188 poate fi valorificata ca o circumstanta atenuanta judiciara, ducând astfel la aplicarea unei pedepse sub minimul special, în noua reglementare, chiar retinând o atenuanta judiciara, pedeapsa aplicata nu se va mai situa obligatoriu sub acest minim. De aceea, pentru a permite aplicarea unei pedepse care sa corespunda gradului de pericol social al acestei fapte, era necesara o reglementare legala distincta. În fine, a fost preferata denumirea marginala de ucidere la cererea victimei, si nu cea de omor la cererea victimei, pentru a exclude aceasta fapta dintre antecedentele omorului calificat prevazut de art.187 lit. e)”, se arata în expunerea de motive a noului Cod penal.
sursa>
http://www.gardianul.ro/Pedeapsa-pentru-eutanasie-a-fost-micsorata-de-parlamentari-fata-de-cum-prevede-proiectul-Codului-penal-s133090.html
foto>
http://troveraca.files.wordpress.com/2007/12/eutanasia.jpg
~~~+~~~
Clonarea umana nu este pedepsita de noul Cod penal
Clonarea umana, interzisa de normele Uniunii Europene, nu va fi prevazuta in viitorul Cod penal. Spre deosebire de codurile penale moderne din Europa, proiectul noului Cod penal român, depus de Ministerul Justitiei in Parlament spre dezbatere, nu acorda nici o atentie combaterii faptelor periculoase din domeniul ingineriei genetice, cum ar fi clonarea umana sau producerea de arme biologice.
Legea 301/2004 de modificare a Codului penal, sau Codul lui Macovei, cum a fost supranumita, avea un capitol special dedicat domeniului genetic, intitulat „Crime si delicte privind manipularea genetica„. Astfel, articolul 194 prevedea ca „utilizarea ingineriei genetice pentru a produce arme biologice sau alte arme de exterminare în masa se pedepseste cu detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi”. De asemenea, la articolul 195, se preciza: „(1) Crearea de embrioni umani în alte scopuri decât procreatia se pedepseste cu închisoare stricta de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si crearea, prin clonare, a unei fiinte umane genetic identice unei alte fiinte umane, vii sau moarte”. Dupa cum se stie, intrarea în vigoare a Codului penal din 2004 a fost amânata în mod repetat de Monica Macovei si apoi de succesorii sai, care au preferat sa se ocupe de elaborarea unui cod nou, în speta cel finalizat recent sub mandatul ministrului Catalin Predoiu. Renuntarea la aceste incriminari, deja aprobate de Parlamentul României, prin adoptarea Legii 301/2004, nu-si gaseste nici o justificare credibila. Ideal ar fi fost ca infractiunile prevazute in aceasta lege sa se regaseasca in actualul proiect de cod penal, depus in Parlament, eventual chiar cu perfectionari, si in nici un caz sa fie abandonate, de parca nu ar mai fi de actualitate în societatea contemporana.
Coduri din Europa pedepsesc clonarea
Codul penal francez din 1994 cuprinde un capitol intitulat „Despre crimele de eugenism si clonaj reproductiv” (articolele 214-1 pâna la 215-4). Codul penal al Republicii Moldova din 2002 incrimineaza clonarea de fiinte umane în art. 144, infractiune pedepsita cu închisoare de la 7 la 15 ani.
Codul penal spaniol din 1995, mult îndragit de initiatorii proiectului noului Cod penal român, cuprinde un capitol intitulat „Delicte privitoare la manipularea genetica„. În mod curios, acest cod a fost considerat modern numai în ceea ce priveste nepedepsirea incestului, dar nu a mai fost considerat bun ca model când este vorba de incriminarea clonarii umane.
Conventia de la Oviedo, ignorata
Însa interzicerea clonarii umane si a altor fapte periculoase în domeniul ingineriei genetice reprezinta si o obligatie asumata de România în conformitate cu Conventia de la Oviedo din 1997 privind drepturile omului si biomedicina, precum si Protocolul aditional referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane, din 1998, ratificate prin Legea nr. 17/2001. Astfel, conform articolului 1 din Protocolul mentionat: „Este interzisa orice interventie având drept scop crearea unei fiinte umane genetic identice unei alte fiinte umane vii sau moarte.” Noul cod penal ar trebui sa tina cont de aceasta obligatie, instituind garantii pentru respectarea ei.
Scandalul traficului cu ovule umane
În urma cu câtiva ani România a fost zguduita de scandalul prelevarii de ovule umane în vederea exportului, deoarece unii oameni cu initiativa au profitat de lacunele legislatiei românesti. Acea experienta ar trebui sa dea de gândit când este vorba de a incrimina sau nu clonarea umana ori producerea de arme biologice prin inginerie genetica. Absenta din noul Cod penal a incriminarilor privind manipularea genetica ridica semne serioase de întrebare asupra coerentei conceptiei initiatorului codului privitoare la valorile sociale care trebuie aparate de legea penala în prezent si în urmatoarele decenii.
Andi Topala
sursa>
http://www.gardianul.ro/Clonarea-umana-nu-este-pedepsita-de-noul-Cod-penal–s133091.html
foto>
http://i50.photobucket.com/albums/f319/jaygotera/cloning.jpg?t=1239259099
http://www.maadhukari.com/prabandha/image/clone.jpg
Theologhia 
No Comment: plecaciunea lui Obama in fata regelui Abdullah la Summitul G 20
No Comment
plecaciunea lui Obama in fata
regelui Abdullah la Summitul G 20
Presedintele american Barack Obama se apleaca, strangand mana Regelui Abdullah bin Abdul Aziz Al Saud al Arabiei Saudite inainte de fotografia de grup a membrilor G20. Acest gest a fost interpretat de multi analisti drept o ‘plecaciune’ inaintea regelui saudit, reprezentantii Casei Albe negand insa ulterior acest lucru. Exista un obicei foarte strict in lumea araba care impune ca oricine sa se inchine inaintea regelui saudit, cand acesta este intampinat.
Youtube>
http://www.youtube.com/watch?v=LEUif1–r38
foto>
http://images.smh.com.au/2009/04/03/448297/obamabow420-420×0.jpg
Scris de dan.camen. pe aprilie 9, 2009 în diverse, oameni, Photos, Vesti
Etichete: Abdullah bin Abdul Aziz Al Saud, barack obama, casa alba, g 20, No Comment: plecaciunea lui Obama in fata regelui Abdullah la Summitul G 20, plecaciune, regele abdullah, SUMMIT, theologhia