RSS

Mitropolitul Bartolomeu Doctor Honoris Causa la Iaşi

13 Mai

mitropolitul-clujului-bartolomeu-anania

Mitropolitul Bartolomeu Doctor Honoris Causa la Iaşi

La invitaţia Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu va primi, miercuri, 13 mai 2009, titlul de Doctor Honoris Causa al prestigioasei instituţii de învăţământ medical ieşene.

Solemnitatea va începe la ora 10.00 şi va avea loc în Aula „Emil Palade” (Auditorium Maximum) din cadrul Facultăţii de Farmacie, iar titlul va fi acordat, în numele Senatului, de prof. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul Universităţii.

În încheiere, Mitropolitul Bartolomeu va rosti prelegerea inaugurală cu titlul „Puterea cuvântului”, o sinteză teologică despre multiplele ipostaze ale cuvântului, în teologie, în artă şi literatură.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si  Clujului

sursa>

http://www.arhiepiscopia-ort-cluj.org/main.htm

http://www.umfiasi.ro/umf/ie2/navigation.jsp?node=2719

Vezi si>

http://www.medicalnet.ro/blog/astarastoae/

Foto>

http://www.hotnews.ro/zoom.html?desc=Foto:%20Hotnews&imgUrl=http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2008-06-26-3363779-41-mitropolitul-clujului-bartolomeu-anania.jpg

~~~+~~~

IPS Bartolomeu va primi astăzi titlul de

Doctor Honoris Causa al UMF Iaşi

Astăzi, Înalt Preasfinţitul Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ din Iaşi (UMF). Evenimentul va începe la ora 10:00 şi va avea loc în Aula „Emil Palade“ (Auditorium Maximum) din cadrul UMF. Decizia acordării acestei distincţii a fost luată în şedinţa Senatului UMF din data de 23 martie 2009. „Înalt Preasfinţia Sa a făcut şi studii de Medicină, dar, în acelaşi timp, a fost unul dintre cei care au susţinut învăţământul medical şi dezvoltarea bioeticii în România. În acelaşi timp, este o mare personalitate culturală şi spirituală a României. Este şi un model de moralitate şi intransigenţă în principii. Condamnat la 25 de ani de muncă silnică, trecând prin închisorile din Aiud şi Jilava, Înalt Preasfinţia Sa a rămas acelaşi om cu viziune umanistă către societate“, a declarat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul UMF Iaşi.

sursa>

http://www.mmb.ro/ro/stiri/ips_bartolomeu_va_primi_astazi_titlul_de_doctor_honoris_causa_al_umf_iasi.html

~~~+~~~

ips bartolomeu anania

VALERIU ANANIA

Cronologie

1921 – 18 martie: în localitatea Glăvile, judeţul Vâlcea, se naşte Valeriu Anania,

fiul lui Vasile şi al Anei, născută Mărgăritărescu.

1927-1933 – urmează şcoala primară în comuna natală.

1933-1941 – este elev al Seminarului Central din Bucureşti.

– în clasa a doua de seminar, are loc întâlnirea cu Anton Holban, profesor de

limba română, în care va găsi sprijinul şi îndrumarea necesare pentru

formarea viitorului scriitor şi om de cultură.

1935 – debutează, poetic, cu versurile Pământ şi cer, în revista teologică

„Ortodoxia“. Va colabora, în decursul vremii, la alte reviste de teologie:

„Biserica Ortodoxă Română“, „Studii Teologice“, „Mitropolia Olteniei“/

Craiova, „Glasul Bisericii“, „Telegraful Român“/ Sibiu, almanahul şi revista

„Credinţa“/ Detroit, „Renaşterea“/ Cluj-Napoca, „Vestitorul Ortodoxiei“,

„Deisis“/ Regensburg, „Candela Moldovei“/ Iaşi ş.a.

1937 – debutează, publicistic, cu articolul Camaradul Anton, în revista „Vremea“.

Mai târziu, va colabora şi la alte multe reviste de cultură: „Dacia rediviva“,

„Convorbiri literare“, „Gazeta literară“, „Gândirea“, „Tribuna“,

„Amfiteatru“, „Caiete critice“, „Ateneu“, „Albina“, „Luceafărul“, „Magazin

istoric“, „Destin“/ Madrid, „Revista de istorie şi teorie literară“, „Vatra“,

„Steaua“. „Scara“ ş.a.

1938 – 26 noiembrie: debutează, dramaturgic, cu scenariul radiofonic în versuri

Jocul fulgilor, în regia lui Atanasie Mitric. Aceeaşi piesă, adaptată pentru

decor de Eugenia Brebenaru, e reprezentată pe scena Operei Române în

februarie 1939. Piesă nepublicată.

1939 – 11 mai: cu concursul lui Nicolae Iorga, o trupă de amatori îi joacă piesa în

versuri La furcărie, pe scena Teatrului Ligii Culturale, în regia autorului.

Piesă nepublicată.

1940 – martie: Teatrul „Studio Naţional“ din Bucureşti îi reprezintă poemul

dramatic Dochia, în regia lui Nicolae Kirilov. Piesă nepublicată.

1942 – 2 februarie: intră în monahism la Mânăstirea Antim din Bucureşti, primind

numele Bartolomeu.

– 15 februarie: este hirotonit ierodiacon; în peregrinările prin ţară, va fi

ierodiacon la Mânăstirile Polovragi şi Baia de Arieş.

– primăvara: îl cunoaşte pe Tudor Arghezi, căruia îi va fi apropiat vreme de

un sfert de secol.

1942-1943 – urmează cursuri de diferenţă şi îşi ia bacalaureatul la Liceele „Dimitrie

Cantemir“ şi, respectiv, „Mihai Viteazul“.

1943 – iulie: la Sibiu, îl cunoaşte pe Victor Papilian.

1941-1948 – urmează studii superioare de Teologie la Bucureşti, Cluj şi Sibiu; este

absolvent al Academiei Teologice „Andreiane“ din Sibiu.

1945-1946 – studii incomplete de medicină la Sibiu şi Cluj şi de muzică instrumentală la

Cluj. Aici, frecventează şi participă activ la cenaclul literar al lui Victor

Papilian, reactivat – după întoarcerea din pribegie a Universităţii clujene – în

casa protopopului ortodox Florea Mureşanu; îl cunoaşte pe dramaturgul Ion

Luca, căruia îi va fi foarte apropiat între anii 1951-1955, pe când Ion Luca

locuia la Vatra Dornei.

1946 – în Cluj, la o şezătoare literară, îl ascultă pe Gala Galaction – preotul

Grigore Pişculescu –, pe care-l va reîntâlni ceva mai târziu la Bucureşti.

– iunie: student al Universităţii din Cluj şi preşedinte al Centrului Studenţesc

„Petru Maior”, conduce greva studenţească antirevizionistă şi anticomunistă.

Urmează un lung şir de arestări.

– este expulzat din Cluj.

1947 – iulie-decembrie: este stareţ al Mânăstirii Topliţa.

– iarna: la Cluj, îl cunoaşte pe Lucian Blaga.

1948 – toamna: la Mânăstirea Bistriţa vâlceană îl cunoaşte pe Patriarhul Justinian,

căruia îi va fi colaborator apropiat timp de peste 25 de ani.

1948-1949 – ocupă funcţia de intendent al palatului patriarhal.

1949-1950 – este inspector patriarhal pentru învăţământul bisericesc.

1950-1951 – asistent al profesorului Teodor M. Popescu, la Catedra de Istorie

Bisericească Universală din cadrul Institutului Teologic Universitar din

Bucureşti.

1951-1952 – este decan al Centrului de Îndrumări Misionare şi Sociale a clerului, la

Curtea de Argeş, unde predă cursuri de istorie bisericească şi omiletică.

1952 – îl cunoaşte pe Vasile Voiculescu.

1952-1958 – este director al bibliotecii patriarhale.

1956 – 14 august: moare Victor Papilian.

1958 – este condamnat politic la 25 de ani de muncă silnică, pentru „uneltire

contra ordinei sociale“; închis la Securitate, Jilava, Piteşti şi Aiud; eliberat

după şase ani şi două luni, în 1964, prin decret general de graţiere.

1963 – 26 aprilie: moare Vasile Voiculescu.

1964-1965 – este numit, din nou, director al bibliotecii patriarhale.

1965-1976 – funcţionează, în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din

America şi Canada, ca secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al

Congresului bisericesc, director al Cancelariei eparhiale, director al

Departamentului Publicaţiilor, reprezentant al relaţiilor interbisericeşti. Este

membru în două comisii ale Conferinţei Permanente a Episcopilor Ortodocşi

din America de Nord şi de Sud: Comisia Ecumenică şi Comisia de Studii şi

Proiecte. Susţine conferinţe în Detroit, Chicago, Windsor şi Honolulu.

Redactor al revistei şi almanahului Credinţa şi al casetei de literatură Noi.

1966 – debutează, editorial, cu poemul dramatic Mioriţa, Editura pentru

Literatură, Bucureşti; volumul apare cu o Predoslovie de Tudor Arghezi.

1967 – 14 iulie: moare Tudor Arghezi.

– 29 octombrie: primeşte harul preoţiei, fiind hirotonit de episcopul Victorin

al Americii; ceva mai târziu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îi

acordă rangul de arhimandrit. Ulterior, este distins – pe linie bisericească –

cu „Crucea patriarhală“, „Ordinul Sfântului Mormânt“ al Patriarhiei

Ierusalimului, „Ordinul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel“ al Patriarhiei

Antiohiei.

1967-1968 – Teatrul „Barbu Delavrancea“ din Bucureşti îi pune în scenă poemul

dramatic Mioriţa, regia şi scenografia fiind semnate de Marietta Sadova,

Mircea Marosin şi Zoe Anghel-Stanca.

1968 – apare poemul dramatic în versuri Meşterul Manole, Editura pentru

Literatură, Bucureşti.

1969 – ianuarie: poemul dramatic Mioriţa este transmis la Televiziunea Română.

– 30 martie: la Teatrul „Al. Davila“ din Piteşti are loc premiera poemului

dramatic Meşterul Manole, în regia Mariettei Sadova; partitura muzicală e

interpretată de Corul Madrigal. În turneu, piesa este jucată şi pe scene

dramatice din Polonia.

– poemul Meşterul Manole e jucat la Teatrul „Casandra“, de către promoţia

clasei Ion Olteanu a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică

Bucureşti.

– poemul dramatic Du-te vreme, vino vreme! apare la Editura Tineretului,

Bucureşti.

– este publicat volumul Păhărelul cu nectar, fantezie dramatică în versuri,

pentru copii, Editura Ion Creangă, Bucureşti.

– este membru în delegaţia Bisericii Ortodoxe Române care vizitează

Bisericile Vechi Orientale din Egipt, Etiopia şi India.

1970 – aprilie: Teatrul „Al. Davila“ din Piteşti joacă poemul dramatic Mioriţa, în

regia lui Constantin Dinischiotu.

1971 – volumul de versuri Geneze este publicat de Editura Cartea Românească,

Bucureşti.

– apare poemul dramatic Steaua Zimbrului, Editura Eminescu, Bucureşti.

1972 – 30 ianuarie: moare dramaturgul Ion Luca.

– la Editura Cartea Românească, îi apare volumul de teatru Poeme cu măşti,

ediţie definitivă.

1973-1974 – Teatrul Dramatic din Baia Mare îi pune în scenă poemul dramatic Steaua

Zimbrului.

1975 – noiembrie: poemul dramatic Steaua Zimbrului este transmis de

Televiziunea Română.

1976 – apare volumul File de acatist, versuri, colecţia caietelor „Noi“, ediţie

bibliofilă, hors comerce, Detroit.

– se publică volumul Istorii agrippine, versuri, Cartea Românească,

Bucureşti.

1976-1982 – la Bucureşti, este directorul Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Române.

1977 – 26 martie: moare Patriarhul Justinian Marina.

1978 – devine membru al Uniunii Scriitorilor din România.

1979 – la Editura Cartea Românească, apare romanul Străinii din Kipukua.

1981 – ediţia a doua a volumului de versuri File de acatist, Editura Institutului

Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.

1982 – la Editura Eminescu, în seria „Teatru comentat“, apare Greul pământului, o

pentalogie a mitului românesc, în două volume.

– premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, pentru opera

Greul pămânului.

– se pensionează şi se retrage la Mânăstirea Văratec.

1983 – apare volumul de memorii Rotonda plopilor aprinşi, Cartea Românească,

Bucureşti.

1984 – volumul Anamneze, versuri, Editura Eminescu, Bucureşti.

1990 – apare volumul de istorie şi exegeză iconografică Cerurile Oltului. Scoliile

arhimandritului Bartolomeu la imaginile fotografice ale lui Dumitru F.

Dumitru, Editura Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu versiuni în limbile

română, franceză şi engleză.

– la Cartea Românească, apare volumul de nuvele şi povestiri fantastice

Amintirile peregrinului apter.

– 24 decembrie, ajunul Crăciunului: începe munca de revizuire în limba

română şi de comentare a Bibliei, începând cu textul Noului Testament,

acţiune extinsă ulterior asupra întregii Sfintei Scripturi, pe o perioadă de

unsprezece ani.

1991 – este ales preşedinte de onoare al Fundaţiei „Sf. Antim Ivireanul“ din

Râmnicu-Vâlcea

1992 – îi este publicat volumul Pro memoria. Acţiunea catolicismului în România

interbelică, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Române.

Imn Eminescului, poem în stil bizantin, este publicat la Editura Cartea

Românească, Bucureşti.

1993 – 21 ianuarie: Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe arhimandritul

Bartolomeu Anania pentru scaunul de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi

Clujului.

– 7 februarie: în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca, este hirotonit şi

instalat arhiereu. Ca arhiepiscop al Clujului, va urmări şi va lupta pentru

dinamizarea activităţii pastorale a clerului şi pentru diversificarea ei în

funcţie de cerinţele actuale ale societăţii, pentru implicarea Bisericii în

acţiunile de asistenţă socială organizate, pentru refacerea legăturilor dintre

Biserică şi Cultură, pentru îndrumarea expresă a tineretului – de la amvon şi

prin diverse întâlniri –, pentru dezvoltarea relaţiilor ecumenice practice prin

păstrarea identităţii proprii.

Noul Testament. Versiune revizuită, redactată şi comentată de Bartolomeu

Valeriu Anania, apare la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Române, Bucureşti.

– la aproape cinci decenii de la scriere, apare volumul de teatru Hoţul de

mărgăritare, parabolă în patru acte, la Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca,

jucată public pentru prima dată în 1992 pe scena Teatrului din Turda. În anii

următori, piesa se bucură de un succes deosebit, pe scenele din întreaga ţară.

– i se acordă titlul de membru de onoare al Senatului Universităţii de

Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca.

– este ales preşedinte de onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt“.

1995 – apare ediţia a doua a Noului Testament. Versiune revizuită, redactată şi

comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.

– volumul de eseuri teologice şi culturale Din spumele mării. Pagini despre

religie şi cultură, apare, sub îngrijirea şi cu postfaţa lui Sandu Frunză, la

Editura Dacia, Cluj-Napoca.

– este publicat volumul de articole şi studii Pledoarie pentru Biserica

neamului, Editura Omniscop, Craiova; ediţie îngrijită şi postfaţată de Sandu

Frunză.

– ediţia a doua a volumului de memorialistică Rotonda plopilor aprinşi,

Editura Florile dalbe, Bucureşti.

– la Salonul de Carte din Oradea, primeşte premiul special pentru volumul

Din spumele mării.

1996 – Cartea lui Iov. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi

comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.

– volumul de memorii Clujul universitar al generaţiei 1946 în memoriile lui

Valeriu Anania, e publicat la Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.

– apare ediţia a treia a volumului în versuri File de acatist, Editura

Arhidiecezana, Cluj-Napoca.

– primeşte titlul de “Cetăţean de onoare” al municipiului Cluj-Napoca.

– este ales Senator de onoare şi membru al Marelui Senat al Universităţii

“Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

– la Salonul Naţional de Carte din Cluj-Napoca, primeşte premiul “Cartea

anului”, pentru volumul Din spumele mării.

1997 – apare Pentateuhul sau Cele cinci cărţi ale lui Moise. Versiune revizuită

după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania,

Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,

Bucureşti.

1998 – Cartea Psalmilor sau Psaltirea profetului şi regelui David. Versiune

revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu

Anania, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.

Cântarea Cântărilor. Versiune revizuită, redactată şi comentată de

Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.

– apare volumul Poeme alese, Editura Dacia, Cluj-Napoca, cu o prefaţă de

Liviu Petrescu.

– ediţia a doua a volumului Cerurile Oltului, Editura Pro, Bucureşti.

– Editura Kálvin János a Bisericii Reformate din Ungaria publică, în ediţie

bilingvă româno-maghiară, Noul Testament, varianta Bartolomeu Valeriu

Anania

1999 – Cartea Profetului Isaia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi

comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.

Cartea Profetului Ieremia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată

şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.

– volumul de studii şi conferinţe Atitudini, Editura Arhidiecezana, Cluj-

Napoca.

– ediţia a patra a poemului dramatic Mioriţa, Editura Dacia, Cluj-Napoca, cu

o Predoslovie de Tudor Arghezi şi Postfaţă de Liviu Petrescu.

– primeşte marele premiu pentru poezie al Festivalului Internaţional de

Poezie “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca.

2000 – este publicat volumul Poezia Vechiului Testament: Cartea lui Iov,

Psaltirea, Proverbele lui Solomon, Ecclesiastul, Cântarea Cântărilor,

Plângerile lui Ieremia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi

comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.

Cartea Profetului Iezechiel. Versiune revizuită după Septuaginta,

redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia,

Bucureşti.

Cartea Profetului Daniel şi ale celor doisprezece profeţi mici. Versiune

revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu

Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.

– apare ediţia a doua a volumului de nuvele şi povestiri fantastice Amintirile

peregrinului apter, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca.

De dincolo de ape, pagini de jurnal şi alte texte, Editura Dacia, Cluj-

Napoca.

– primeşte diploma şi medalia Academiei de Artă, Cultură şi Istorie din

Brazilia.

– de la Preşedinţia României: medalia jubiliară “Mihai Eminescu”; Ordinul

Naţional pentru Merit în gradul de Mare Cruce.

2001 – 18 martie: este sărbătorit la împlinirea a 80 de ani, moment marcat prin

tipărirea volumului omagial Logos – ediţie îngrijită de arhid. Ştefan Iloaie –,

prin imprimarea CD-Rom-ului Arhiepiscopul – realizator: Radu Preda – şi

prin susţinerea unui spectacol aniversar pe scena Teatrului Naţional din Cluj-

Napoca.

– apare Apocalipsa Sfântului Ioan. Traducere, introducere şi note de

Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca, cu ilustraţii

de Albrecht Dürer.

– ediţia a doua a piesei de teatru Hoţul de mărgăritare, Editura Renaşterea,

Cluj-Napoca.

– la Editura Renaşterea, apare volumul Bartolomeu Valeriu Anania. In

honorem şi lucrarea Introducere în citirea Sfintei Scripturi.

– în anul întâi al mileniului trei este publicată Biblia sau Sfânta Scriptură,

ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta,

redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului,

sprijinit pe numeroase alte osteneli. Lucrarea, tipărită deja în mai multe

tiraje, se bucură de un interes cu totul deosebit din partea specialiştilor, dar

nu mai puţin din partea credincioşilor, pentru noutatea de ordin teologic şi

filologic pe care o aduce faţă de variantele româneşti precedente, pentru

aşezarea textului într’o limbă română actuală şi mai ales pentru utilitatea

celor peste 8.000 de note subsidiare menite să-i ofere cititorului căi de acces

spre adevărul textului; în spaţiul Ortodoxiei româneşti, Ediţia jubiliară a

Bibliei este prima versiune adnotată. Activitatea de revizuire depusă de

Arhiepiscopul Bartolomeu este evaluată de către specialişti în întâlnirile

ocazionate de prezentarea lucrării către publicul din Bucureşti – la Patriarhie

şi Academia Română –, la Râmnicu-Vâlcea, Bistriţa, Oradea, Cluj-Napoca;

la Craiova, în 2003. În anul 2004, apare Biblia – ediţia jubiliară, în format

electronic.

– Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca îi acordă titlul de “Doctor

Honoris Causa”

– primeşte titlul de “Doctor Honoris Causa” din partea Universităţii de

Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca

– primeşte titlul de “Cetăţean de onoare” din partea consiliilor locale Bistriţa,

Râmnicu-Vâlcea, Glăvile/Vâlcea ş.a.

– premiul pentru opera omnia al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj.

2002 – este publicat volumul Apa cea vie a Ortodoxiei, Editura Renaşterea, Cluj-

Napoca, ce cuprinde cuvântări, articole şi scrisorile pastorale din anii 1993-

2001 emise ca arhiepiscop al Clujului; ediţie îngrijită de Nicoleta Pălimaru şi

Maria-Elena Ganciu.

– broşura Icoana patriei vâlcene este publicată de Editura Almarom din

Râmnicu-Vâlcea.

– exegeza iconografică, parte a volumului Cerurile Oltului, este publicată în

Germania, la Editura Sternberg, sub titlul Bilder vom Reich Gottes. Ikonen

und Fresken rümänischer Klöster.

– “Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Oradea

2003 – apare lucrarea Atelier biblic. Caiete de lucru – Editura Renaşterea, Cluj-

Napoca –, reprezentând munca de analiză şi comparare, la Noul Testament, a

diferitelor variante de text, din care a rezultat versiunea publicată în Biblia

jubiliară.

– cele mai importante puncte de vedere referitoare la ultima ediţie din Sfânta

Scriptură sunt cuprinse în volumul Primele mărturii despre Biblia jubiliară

2001, versiunea Arhiepiscopului Bartolomeu Valeriu Anania, ediţie îngrijită

de arhid. Ştefan Iloaie, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca.

– prin poetul Mircea Petean, Editura Limes din Cluj-Napoca iniţiază

proiectul de publicare a integralei literare Valeriu Anania; apare volumul

întâi din Opera Literară: Străinii din Kipukua, cu o prefaţă de Aurel Sasu.

– primeşte titlul de “Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Craiova.

2004 – apare lucrarea Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, în

diortosirea Arhiepiscopului Bartolomeu

– ediţia jubiliară a Sfintei Scripturi în format informatizat, pe CR Rom, apare

cu sprijinul tehnic al Institutului de Tehnică de Calcul din Bucureşti

– Editura Limes îi publică al doilea volum din Opera Literară: Amintirile

peregrinului apter, cu prefaţa scriitorului Mircea Muthu

2005 – primeşte titlul de cetăţean de onoare din partea conisliului local Dej

– în biserica ştefaniană, primeşte titlul de cetăţean de onoare al localităţii

Vad, judeţul Cluj.

– Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR îi publică volumul

consistent de exegeză – pasaj cu pasaj – a Liturghiei ortodoxe, sub titlul

Cartea deschisă a Împărăţiei. O însoţire liturgică pentru preoţi şi mireni.

– al treilea volum din Opera Literară: Rotonda plopilor aprinşi, cu prefaţa lui

Dan C. Mihăilescu, apare la Editura Limes.

– la Editura Renaşterea sunt reeditate volumele Apa cea vie a Ortodoxiei şi

Pro memoria. Acţiunea catolicismului în România interbelică.

2006 – în urma hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 4

noiembrie 2005 de înfiinţare a unei Mitropolii la Cluj, iniţiativă validată de

Adunarea Naţională Bisericească la 1 martie 2006, Bartolomeu Anania este

instalat – la 25 martie, praznicul Bunei Vestiri –, de către Patriarhul Teoctist

al României, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. În

lunile imediat următoare, Mitropolitul se implică concret în activitatea de

dinamizare a vieţii religioase din noua structură bisericească.

– la Editura Renaşterea, apare volumul Sfintele Evanghelii după Matei,

Marcu, Luca şi Ioan, versiune diortosită, redactată şi adnotată de

Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli.

– prefaţat de Petru Poantă, apare volumul de Poeme, ca cel de-al patrulea din

Opera Literară a lui Valeriu Anania.

2007 – primeşte, din partea redacţiei săptămânalului „Clujeanul”, titlul şi diploma

„Clujeanul anului 2006”.

Ştefan Iloaie

sursa>

http://www.umfiasi.ro/atdoc/Noutati/CV_Valeriu_Anania.pdf

foto>

http://www.sfnectariecoslada.ro/wp-content/uploads/2009/03/image52.png

Anunțuri
 

Etichete: , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: