La robinetele timişorenilor curge apă sfinţită
[Cu aceeaşi mâhnire, ca şi anul trecut, redau ştirea despre sfinţirea apei potabile de la uzina societăţii Aquatim Timişoara. Acelaşi preot a săvârşit slujba aghiasmei mari şi anul trecut şi acum câţiva ani. Este vorba de consilierul cultural din cadrul Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Timişoarei, care consider că ar fi trebuit să cunoască implicaţiile dogmatice ale unui asemenea gest. Este diferenţă între a sfinţi apa potabilă întru aghiasmă mare în butoaiele din faţa bisericii de Bobotează, pentru a fi dăruită apoi credincioşilor ce au mare evlavie pentru ea, şi a binecuvânta apa râurilor şi a mărilor prin aruncarea unei cruci în ziua Bobotezei de către ierarh şi recuperarea ulterioară a ei din apă, ambele gesturi fiind necesare, însă fiind diferite ca mod de înfăptuire şi ca înţeles dogmatic. De asemenea, este diferenţă în a binecuvânta şi sfinţi cu aghiasmă mică o casă la cererea şi dorinţa stăpânilor ei, ortodocşi fiind, şi a sfinţi, prin slujba aghiasmei mari de Bobotează, apa potabilă a unei staţii de tratare care asigură necesarul unui întreg oraş, cu diferitele lui confesiuni, apă pe care unii o vor folosi în casă şi la toaletă. Iarăşi, de Bobotează se sfinţeşte firea apelor şi a văzduhului prin rugăciune, nu se sfinţeşte fiecare râu şi apă în parte cu slujbă specială. Ce ar însemna dacă fiecare ierarh sau preot ar începe să sfinţească, cu slujba aghiasmei mari, toate staţiile de epurare din ţară sau fiecare lac sau râu mai însemnat? Este o binecuvântare a lor prin procesiunea extraordinară de Bobotează şi cu aruncarea crucii, însă neavând acelaşi înţeles dogmatic ca acela de a sfinţi apa întru aghiasmă mare de Bobotează în butoaiele din faţa bisericii. Chiar atunci când la malul unui râu are loc procesiunea cu sfinţirea apei întru aghiasmă mare în butoaie, nu se amestecă de cea a aruncării crucii în râu. Ar fi o neîncredere în caracterul universal al sfinţirii firii apelor de Bobotează dacă am căuta apoi fiecare râu şi i-am face slujbă aparte pentru acele ape. La noi se practică săvârşirea de către ierarh a slujbei de sfinţire a apei întru aghiasmă mare la un oraş port, pentru ca procesiunea să fie mai solemnă şi pentru ca să fie inclus şi gestul aruncării crucii în râu, însă deosebindu-se ca manifestare şi înţeles de cel al sfinţirii apei în butoaie pentru oameni cu slujba aghiesmei mari. Este, aşadar, un înţeles duhovnicesc, spiritual, superior celui omenesc, material, al gestului sfinţirii apei de Bobotează. De aceea aghiasma mare se face în butoaie, în cantităţi necesare asigurării nevoii fiecărui credincios care vine cu evlavie să o ia şi pe care o pune mai apoi în casă la loc de cinste. Nimic mai mult. În rest, firea apelor ţării şi a lumii se sfinţeşte prin rugăciune, şi se binecuvintează în mod văzut prin aruncarea crucii în apele râurilor de către ierarh, nu de preot. Nici nu vreau să mă gândesc care ar fi motivaţia materială pentru împlinirea de către acest preot a slujbei aghiasmei mari la Aquatim Timişoara.
Un părinte duhovnicesc, contemporan nouă, din afara României, întrebat fiind de un prieten de-al meu care este cel mai mare pericol pentru Biserica Ortodoxă Română în vremurile acestea, a răspuns că „inventarea de noi ‘tradiţii’ ” este cel mai dăunător lucru posibil. Acesta este cel mai mare pericol pentru Ortodoxia românească în momentul de faţă. – dan.camen.]
~~~+~~~
Timiş online | 06.01.2010
Apa care ajunge în casele locuitorilor din Timişoara a fost sfinţită miercuri. Societatea Aquatim, cea care aduce zilnic apa în casele timişorenilor, a respectat ritualul creştin al sfinţirii apei în ziua de Bobotează.
Un preot a ţinut miercuri o slujbă de sfinţire la principala uzină de apă din oraş. Slujba de sfinţire a apei a avut loc la Staţia de tratare a Apei „Bega” de pe strada Miriştei nr. 1, din cartierul Plopi din Timişoara.
Sfinţirea apei care apoi ajunge la robinetele din casele oamenilor nu este o noutate pentru timişoreni, pentru că acest lucru se practică deja de mai mulţi ani în oraşul de pe Bega. „De Bobotează se sfinţeşte apa la români, este o tradiţie populară, şi şi noi, ca şi gospodari ai apelor din Timişoara, care potabilizăm apă, ne-am gândit să facem o sfinţire a apei la captare şi nu numai, pe tot traseul tehnologic de tratare a apei. De fapt, este un gest spiritual pe care noi îl facem de mulţi ani, cred că sunt cam opt ani de zile”, a declarat directorul general al Aquatim, Ilie Vlaicu.
Preotul Zaharia Pereş, cel care a oficiat slujba de sfinţire a apei, a vorbit despre semnificaţia acestei zile. „Boboteaza este o zi foarte importantă pentru creştinii ortodocşi. În această zi s-a arătat Sfânta Treime la râul Iordan, în această zi domnul Iisus Hristos a primit botezul de la Ioan şi în râul Iordan a avut loc de fapt arătarea Sfintei Treimi. […] În această zi oamenii vin la biserici pentru a-şi lua agheasma mare, apa sfinţită pe care o vor purta în case un an de zile. Această apă sfinţită de la Bobotează are o semnificaţie aparte, prin faptul că se sfinţeşte o singură dată în an şi, aşa cum spun rugăciunile, este tămăduitoare pentru toate problemele sufleteşti şi trupeşti. Sigur, pe măsura credinţei omului, pentru că dacă omul nu are credinţă nu o va primi aşa cum se cuvine”, a explicat părintele Zaharia Pereş, consilier la Mitropolia Banatului.
sursa>
Theologhia 