RSS

Arhive zilnice: martie 11, 2010

Carpaţii, o barieră genetică

Carpaţii, o barieră genetică

„[…] Deşi românii nu au deosebiri esenţiale din punct de vedere genetic faţă de restul europenilor, cercetarea preluată acum de Mihaela Ştefan a dat la iveală câteva rezultate care au entuziasmat geneticienii italieni. „Fata aceasta a descoperit un lucru foarte important. În funcţie de distribuţia acestor markeri moleculari legaţi de cromozomul Y, se pare că lanţul Carpaţilor a reprezentat o barieră de izolare geografică în calea migraţiilor. Carpaţii nu au permis amestecul genetic între populaţia sedentară şi migratori. Aceştia au venit, au furat, au ucis şi au plecat. S-au oprit la poalele Carpaţilor„, povesteşte profesorul Gavrilă, dând la iveală o altă descoperire. Din punct de vedere genetic, transilvănenii sunt uşor diferiţi de munteni şi moldoveni. „Ea a făcut o comparaţie între markerii din Moldova, Muntenia şi Transilvania. În Transilvania a constatat că există alte asocieri de markeri moleculari faţă de celelalte regiuni ale ţării”, spune profesorul Gavrilă.

Diferenţele nu sunt însă substanţiale, iar luat în mare, poporul român este vechi şi omogen. „Toate aceste studii arată că populaţia României are un genofond vechi şi foarte închegat, în care nu s-au permis multe infiltraţii de informaţie genetică. Introgresie genică – ăsta este termenul. Introgresia genică a fost minoră în cadrul populaţiei din România. Fenomen generat şi de factori geografici, dar şi de factori culturali, religioşi. S-a constituit un genofond – de pe vremea dacilor şi a romanilor„, spune profesorul Gavrilă, adăugând că cel puţin din punct de vedere genetic, marea migraţie slavă nu a schimbat mult poporul român. „Slavii aparţin tot rasei caucaziene. Chiar dacă s-a realizat un amestec, din punct de vedere genetic rezultatul nu a fost foarte diferit”.

Diferenţe de la sud la nord

Rezultatele Mihaelei Ştefan au fost verificate de alte două studii genetice care au dus la aceleaşi concluzii. Unul dintre acestea a fost efectuat de asistentul doctorand Dănuţ Cimponeriu. „În 2006 – 2007 eu am pornit pe altă cale. Ca să vedem dacă cercetarea este corectă şi populaţia României este într-adevăr puţin diferită între diferitele regiuni istorice, am analizat în 2006 – 2007 populaţia din sudul României, dar nu bazându-mă pe cromozomi, ci pe autozomi (cromozomii ce sunt aceiaşi pentru organismele din ambele sexe n.r.)”, povesteşte Dănuţ Cimponeriu. „Cu cât ne-am apropiat de munţii Carpaţi, cu atât rezultatele au fost mai diferite. După ce trecem de zona Urziceni şi Mehedinţi, în vest, rezultatele deja nu mai erau similare. Probabil că dacă am fi trecut arcul Carpatic, diferenţele ar fi fost mult mai mari. Alte colege de-ale mele au studiat markerii moleculari din genele pentru globine. Genele pentru globine sunt relativ conservate evolutiv. Au fost testate mutaţiile apărute în aceste gene şi au observat că există practic o divergenţă a mutaţiilor în ce priveşte răspândirea pe teritoriul ţării. Tot la arcul Carpatic s-a constatat că există o astfel de rupere în fluxul genic. Asta demonstrează că cei care trăiau peste munte s-au amestecat mai puţin cu alte populaţii pentru că era mai greu de ajuns acolo. Dar nu şi că cei de peste munte nu sunt români”, spune Dănuţ Cimponeriu, adăugând că, oricum, aceste diferenţe minore vor dispărea în scurt timp. „Aceste diferenţe se vor estompa în timp pentru că în prezent circulaţia nu mai este îngrădită, iar o barieră reprezentată de un munte nu mai înseamnă nimic. Cercetările care vor fi făcute peste câteva zeci de ani nu vor mai sesiza aceste diferenţe. Pe de altă parte, dacă aceste cercetări ar fi fost posibile acum câteva zeci de ani, diferenţele ar fi fost probabil mai mari„. Tocmai această amestecare a populaţiilor face tot mai grea descifrarea istoriei în materialul genetic. Din ce parte a Imperiului Roman au venit coloniştii care au dat naştere poporului român? Ce procent din materialul genetic al românilor provine de la daci sau de la slavi? Sunt întrebări la care studiul genetic poate da din ce în ce mai greu răspunsul, în lipsa termenilor de comparaţie. „Europa a fost scena unui întreg tăvălug de populaţii. Românii se aseamănă pentru că au trăit împreună vreme îndelungată, dar nu sunt esenţial diferiţi de alţi europeni sau caucazieni. Nu există un caracter genetic sau o mutaţie genetică specifică pentru România. Ne încadrăm în marea familie a popoarelor indo-europene„, mai spune profesorul Lucian Gavrilă.”

Articolul complet il gasiti AICI

*(Gandul / Dan Radu / „Cititorii în ADN au descoperit ce se ascunde în genele românilor” /10 martie 2010 / )