Parlamentari, interziceţi “magazinele de vise”!

Jurnalul National/ 6 decembrie 2010

Patru proiecte legislative împotriva etnobotanicelor, în aşteptare la cele două Camere.

Aşa cum am văzut, există oraşe în România unde consiliile locale au decis interzicerea “magazinelor de vise”. E nevoie însă de o politică unitară, la nivel naţional, pentru că soluţiile locale nu rezolvă decât parţial problema. Fără o lege în acest sens, afacerea cu etnobotanice va migra din zonele interzise spre cele care tolerează acest gen de activitate sau, şi mai grav, poate ajunge exclusiv din spaţiul real într-unul greu controlabil şi uşor accesibil. Spaţiul virtual. Există deja “magazine de vise” online care acceptă plata cu cardul, aşa cum există şi furnizori care-ţi aduc marfa în pragul uşii mai prompt decât ar sosi ambulanţa la o urgenţă.

Fenomenul etnobotanicelor se propagă atât de rapid şi a devenit o afacere atât de profitabilă, încât e greu de crezut că va mai reuşi cineva, vreodată, să-l stopeze definitiv. Însă lucrurile trebuie bine delimitate şi, mai ales, trebuie trasată o graniţă precisă între legal şi ilegal. Nu e legal, de pildă, să declari, ca obiect de activitate al societăţii tale, “comercializarea de plante şi îngrăşăminte pentru plante”, în vreme ce tu vinzi, în realitate, produse destinate consumului uman. Pe ambalajul cărora scrie, pentru orice eventualitate, “interzis consumul uman”. Nu e legal să vinzi aceste produse, pe care tinerii le inhalează sau şi le injectează, fără vreun aviz al Ministerului Sănătăţii. Nu e legal să practici adaosuri comerciale de “mii la sută”, fără să investeşti, mai întâi, într-o casă de marcat. Nu e legal ca pe pliculeţul de substanţe să nu fie trecută compoziţia conţinutului şi nu e legal ca Oficiul pentru Protecţia Consumatorului să doarmă ciuci pe butuci, fără să se autosesizeze. Nu e legal ca spitalele în care ajung tinerii afectaţi de consumul de etnobotanice să nu se sesizeze Poliţia, iar oamenii legii, la rândul lor, să nu deschidă o anchetă.

Nu e legal şi nici normal să ne prefacem că totul e în regulă, atâta vreme cât generaţia tânără o ia razna, sub ochii noştri, dar legile din România sunt strâmbe, şchioape şi născute bolnave, şi tot ceea ce pare ilegal e, de fapt, la limita legii. Mai putem îndrepta aceste legi?

Senatorul PNL Mario Oprea a depus la 17 noiembrie a.c. două iniţiative legislative. Primul proiect, pentru modificarea şi completarea Legii 339/2005, privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, propune  interzicerea “cultivării, producerii, fabricării, depozitării, comerţului, distribuţiei, transportului, deţinerii, intermedierii, achiziţionării, importului, exportului şi tranzitului pe teritoriul naţional ale plantelor, substanţelor şi preparatelor din tabele anexate la lege”, eliminându-se, astfel, interpretările. Proiectul prevede şi “interzicerea oricărei forme de consum, trafic, producere sau preparare a produselor stupefiante din plante naturale sau sintetice şi din produse chimice; interzicerea plantelor folosite ca îngrăşământ natural, în condiţiile în care denumirea lor ştiinţifică este similară sau un sinonim pentru produsele stupefiante neacceptate de legislaţia Uniunii Europene şi de forurile academice medicale româneşti; interzicerea posibilităţii de comercializare a unor plante hibrid sau care au denumire sinonimă cu cele din tabelele I, II sau III.” Proiectul legislativ propune desfiinţarea “magazinelor de vise” şi “interzicerea oricărei forme de trafic, import-export, producere sau preparare a produselor stupefiante din plante naturale”.

A doua iniţiativă legislativă a senatorului liberal se referă la modificarea şi completarea Legii 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, propunând “creşterea perioadelor de sancţionare penală pentru cei care vând droguri de risc mediu, mic şi mare; creşterea pedepselor pentru cei care furnizează droguri minorilor, sub forma inhalanţilor chimici toxici, şi stabilirea sancţiunilor în funcţie de cele trei categorii de minori (între 16-18 ani, 14-16 ani şi sub 14 ani); interzicerea şi creşterea sancţiunilor pentru orice formă de trafic, import-export, producere sau preparare a produselor stupefiante din plante naturale sau sintetice şi din produse chimice; introducerea unor prevederi care să stabilească  existenţa unor centre medicale specializate pentru toxicomani”.

Senatorul a solicitat ca cele două iniţiative legislative să fie discutate în regim de urgenţă. “Deşi s-a vorbit despre o completare a listei cu substanţe interzise, acest lucru nu este posibil, pentru că substanţele interzise prin Ordonanţa 6/2010 au fost deja înlocuite de altele, similare, care au denumire diferită, dar acelaşi efect”, atrage atenţia senatorul liberal. “Era necesar mai mult decât elaborarea unei simple ordonanţe care consolida un tabel. Trebuie să recunoaştem că avem de-a face cu un fenomen foarte grav. Din datele pe care le deţin, am ajuns la concluzia că aceste magazine de vise pot aduce un profit zilnic chiar şi de 20.000 de lei, deci, la mijloc este vorba de foarte mulţi bani. Iar proprietarii unei astfel de afaceri îşi propun să meargă până la capăt, gândindu-se că au suficienţi bani să şi mituiască dacă e nevoie”, precizează senatorul Oprea.

La rândul său, deputatul independent Tudor Ciuhodaru, şef al Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul “Sf. Ioan” din Iaşi, a avut până acum două iniţiative legislative pe tema interzicerii substanţelor etnobotanice. Încă din 2009, alertat de numărul mare de pacienţi care ajungeau la camera de gardă din cauza substanţelor vândute în magazinele de vise, dr Ciuhodaru a propus o lege care condamna comercializarea acestor produse, tentativa de vânzare pe internet, livrarea la domiciliu. Pedeapsa pentru aceste infracţiuni, conform proiectului de lege, era cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Iniţiativa legislativă a fost amendată la comisia juridică a Senatului şi a trecut de această Cameră. La începutul lunii februarie 2010, legea a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, iar la 9 februarie a fost adoptată de Parlament. În aceeaşi perioadă însă, alarmaţi de cazurile unor tineri care au decedat în urma consumului de etnobotanice, guvernanţii au decis elaborarea unei ordonanţe de urgenţă pe aceeaşi temă. În cele din urmă a fost adoptată ordonanţa de urgenţă prin care se completa Legea 143/2000, adăugându-se noi substanţe la lista celor interzise. Iar legea doctorului Ciuhodaru nu a mai fost promulgată de preşedinte, ci a fost  retrimisă Parlamentului în luna martie. “Aceasta a fost cea mai bună iniţiativă legislativă în domeniu, pentru că permitea reactualizarea listei substanţelor interzise ori de câte ori era nevoie. Practic, Guvernul mi-a furat ideea şi a pus-o în practică prost”, a spus Ciuhodaru.

Apariţia unor alte substanţe etnobotanice pe piaţă, în afara listei prevăzute în ordonanţa de urgenţă, face ordonanţa Guvernului inutilă, de aceea Tudor Ciuhodaru a depus la Camera Deputaţilor, în luna octombrie a.c., un nou proiect legislativ privind avizarea importului şi a vânzării substanţelor etnobotanice. Deputatul  doreşte completarea art. 7 din Legea 143/2000 cu următoarele alineate: “(1) Importul şi comercializarea plantelor sau substanţelor cu potenţial efect halucinogen sau euforic vor fi obligatoriu avizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Agriculturii şi vor fi raportate către Agenţia Naţională Antidrog şi Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri. (2) Raportarea importurilor de produse prevăzute la alin(1) către Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri se va efectua de Agenţia Naţională Antidrog”.

“Lucrurile bune necesită timp. Până în acest moment, legea nu a făcut nici un pas în circuitul legislativ”, a declarat Tudor Ciuhodaru.

Comerţul online cu etnobotanice, prohibit

Conform datelor furnizate de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie, în 2009 România se afla pe locul IV (după Marea Britanie, Germania şi Ţările de Jos) la comerţul drogurilor prin intermediul internetului. Membrii Partidului Conservator au iniţiat o propunere legislativă pentru interzicerea etnobotanicelor şi în spaţiul virtual. “Întrucât plantele şi substanţele conţinute de aceste produse nu se regăsesc în tabelele din anexele celor două legi meţionate (n.r. – Legea 143/2000 şi Legea 339/2005), fapt ce favorizează un acces facil al consumatorilor la aceste produse, este necesară interzicerea comerţului electronic cu produse obţinute din plante vegetale, precum şi a substanţelor, altele decât cele aflate sub control naţional a căror utilizare, indiferent de procedeul de administrare, are efecte similare utilizării substanţelor stupefiante şi psihotrope”, se precizează în expunerea de motive. Concret, proiectul de lege propune completarea art. 4 din Legea 339/2005 cu două noi alineate, conform cărora “(2) este interzis comerţul electronic cu substanţe şi plante etnobotanice a căror utilizare produce efecte similare utilizării substanţelor stupefiante, psihotrope sau halucinogene; (3) de la prevederile alin. (2) face excepţie comerţul electronic desfăşurat de farmaciile din sistemul farmaceutic românesc, precum şi de magazinele autorizate să comercializeze plante medicinale”.

ADRIANA OPREA POPESCU, IONELA GAVRILIU

sursa>

http://www.jurnalul.ro/special/anchete/parlamentari-interziceti-magazinele-de-vise-561868.html

foto>

http://lideruldeopinie.ro/images/2009/iulie/droguri.jpg

 

Legalizarea prostituţiei, dezbătută la Comisia de buget-finanţe

Antena 3/ 7 decembrie 2010

Prostituţia există, indiferent de lezarea unor demnităţi sau de argumentele cultelor privind legalizarea practicii denumite „cea mai veche meserie din lume”. Este concluzia la care au ajuns senatorii din Comisia pentru buget-finanţe, care discută – din punct de vedere economic – proiectul legislativ iniţiat de Siviu Prigoană.

Deputatul PDL susţine că bugetul de stat ar putea câştiga prin impozitarea acestor activităţi, iar persoanele care practică prostituţia ar beneficia de protecţie socială sau asigurări de sănătate.

De cealaltă parte, Biserica se împotriveşte iniţiativei. Nici reprezentanţii Guvernului nu sunt de acord, susţinând că se încalcă legislaţia  europeană privind protecţia drepturilor omului.

Comisia de buget-finanţe a amânat o decizie şi a cerut mai multe date statistice care să dovedească impactul [de natura economica – n.m.] eventualei legalizări a prostituţiei asupra bugetului.

sursa>

http://www.antena3.ro/politica/legalizarea-prostitutiei-dezbatuta-la-comisia-de-buget-finante-114632.html

~~~+~~~

UPDATE

Dilemă în Senat: câţi bani ar aduce la buget legalizarea prostituţiei

Evenimentul Zilei/ 7 decembrie 2010

Verdictul senatorilor privind legalizarea prostituţiei la iniţiativa lui Silviu Prigoană a fost amânat astăzi cu o săptămână în comisia de buget-finanţe, parlamentarii având o mare nedumerire: care ar fi impactul bugetar al unei astfel de măsuri.

Pentru că nici măcar Prigoană nu le-a putut da răspunsul, senatorii au lăsat deocamdată legea în coadă de peşte până când vor primi câteva documente, cu date statistice asupra problemei.

Guvernul şi cultele i se opun lui Prigoană

În comisie, părerile despre legalizarea prostituţie au fost împărţite. „Am fi ipocriţi dacă nu am recunoaşte”, a admis fenomenul preşedintele comisiei, democrat-liberalul Ovidiu Marian. Guvernul, în schimb, se opune ideii lui Prigoană. Potrivit secretarului de stat pentru Culte, Adrian Nicolae Lemeni, atât guvernul, cât şi cultele din România reproşează că legea nu ţine cont de o serie de instrumente legislative europene din domeniul protecţiei drepturilor omului, lezează demnitatea umană şi, în special, valorile legate de familie.

„Din partea BOR este normală o asemenea poziţie, însă nu şi din partea celorlalte culte”, având în vedere legalizarea prostituţiei în ţări ca Germania sau Italia, a replicat liberalul Dan Radu Ruşanu.

Propunerile pe care Prigoană le vrea legalizate vizează autorizaţii pentru bordeluri, tarife la vedere şi „prestări de servicii” doar pentru heterosexuali. Potrivit proiectului de lege, prostituatele trebuie să fie autorizate şi să aibă minimum 20 de ani, legea obligându-le să facă, lunar, controale medicale. De serviciile lor pot beneficia persoanele care au minimum 16 ani.

Chiar dacă ideea a stârnit mai degrabă reticenţă în parlament, Prigoană e optimist pentru că „în toate ţările cu apă caldă permanentă există o asemenea lege”. Mai ales că, a precizat el, „e legea germană copy paste, transcrisă şi puţin îmbunătăţită„.

Anca Simina

sursa>

http://www.evz.ro/detalii/stiri/dilema-in-senat-care-e-impactul-bugetar-al-legalizarii-prostitutiei-914893.html

foto>

http://www.inpolitics.ro/Uploads/Articles/prigoana-rompres.jpg

 

Peste 20.000 de biserici ortodoxe restaurate în Rusia în ultimii 20 de ani

Interfax/ 6 decembrie 2010

Moscova, 6 decembrie – Patriarhul Kirill al Moscovei şi al Întregii Rusii a citat statistici care arată că 23.000 de biserici ortodoxe au fost restaurate în Rusia în ultimele două decenii.

„Ne-am obişnuit cumva cu acest lucru, a devenit chiar o banalitate: reconstrucţie, ajustare, restaurare. Dar să ne gândim doar la o singură cifră: 23.000 de biserici au fost restaurate în aceşti 20 de ani” – a declarat Patriarhul Kirill la o reuniune a Consiliului Patriarhal pentru Cultură, desfăşurată la Catedrala “Hristos Mântuitorul” din Moscova.

„Nicio altă ţară n-a văzut vreodată aşa ceva”, a spus patriarhul. El a subliniat că acest lucru a fost făcut pe fundalul confruntărilor economice, politice şi sociale, si nu într-un moment de securitate economică, politică şi de bunăstare socială.

„Lumea ar trebui să fie conştientă de potenţialul Rusiei Ortodoxe – suntem capabili să restaurăm cu mare îndemânare din uitare lucrurile distruse şi profanate”, a spus el.

Până în 1991, fosta Uniune Sovietica a avut 7000 de biserici active, în timp ce astazi numărul bisericilor a ajuns la 30.000, a spus Patriarhul Kirill.

trad.dan.camen.

sursa>

http://www.interfax-religion.com/?act=dujour&div=229

foto>

http://3.bp.blogspot.com/_OXnVCE6w31c/TFsCyCk9RcI/AAAAAAAADGo/FmW1IBwD8DM/s1600/IMG_3328.JPG

 

Medvev a semnat o lege de retrocedare a bunurilor bisericeşti

Catholica/ 2 decembrie 2010

02.12.2010, Moscova – Preşedintele rus Dmitri Medvedev a semnat o lege despre retrocedarea proprietăţilor religioase către organizaţiile religioase, informează agenţia Interfax. El i-a spus despre această lege Patriarhului Kiril al Moscovei şi întregii Rusii chiar în biserica Naşterii Maicii Domnului din Marele Palat al Kremlinului, care, conform acestei legi, ar trebui să revină Bisericii Ortodoxe Ruse.

“Aici este un loc special. Profitând de această ocazie aş dori să vă informez că astăzi (marţi, 30 nov) am semnat o lege despre retrocedarea proprietăţilor religioase către organizaţiile religioase. Este o lege importanta, de mult timp discutată şi pregătită”, i-a spus Medvev Patriarhului. Preşedintele rus a spus că legea a fost adoptată în “varianta ei optimă”. Acest document va rezolva mai multe probleme existente între stat şi Biserica Ortodoxă Rusă, dar şi cu alte organizaţii religioase.

La rândul său, Patriarhul i-a mulţumit preşedintelui şi parlamentului pentru adoptarea legii. “Documentul demonstrează că ţara noastră trece peste urmările trecutului şi reface dreptatea. Doar statul care se bazează pe dreptate poate avea un viitor. […] Legea este rezultatul unor compromisuri, dar aşa trebuie să fie”, a mai spus Patriarhul Kiril.

Referinte>

Medvedev informs Patriarch Kirill about signing the law on religious property return

sursa>

http://www.catholica.ro/2010/12/02/medvev-a-semnat-o-lege-de-retrocedare-a-bunurilor-bisericesti/

foto>

http://www.mospat.ru/ru/2010/12/01/news31551

 

„Ecumenismul” taximetristilor. Noua gaselnita a sectarilor.

[O experienta aproape similara am avut-o si eu acum 2-3 saptamani, cand am ales sa merg la ocazie. Soferul, un sectar de vreo 60-65 de ani, a pus pe bordul masinii pe care o conducea un aparat gen radio, dar care avea stocate fisiere audio cu Evangheliile si Epistolele Noului Testament. Astfel, tot drumul am ascultat capitolele 7 – 13 din Epistola catre Evrei a Sf. Ap. Pavel, precum si inceputul Epistolei Sobornicesti a Sf. Ap. Iacov. Nu m-a abordat in schimb cu vreun subiect religios, probabil vazandu-mi infatisarea bisericeasca. De asemenea, nici eu nu am intrat in discutie cu el, preferand sa las aparatul sa mearga in continuare si sa-mi fac in mod vizibil cruce de fiecare data cand intalneam in drum o biserica ortodoxa – dan.camen.]

Iisus a intrat în taxi

Romania Libera/ 6 decembrie 2010

BUCUREŞTI. Câţiva şoferi de taxi au ales o cale originală de a combate mitocănia din trafic şi din viaţa de zi cu zi.

Nu înjură, nu mai ţin bâta de baseball în portbagaj, creează în maşini o „ambianţă creştină” şi deschid „discuţii pe teme spirituale”. Aceştia sunt cei 20 de autointitulaţi „taximetrişti creştini”, care fac totul pentru a-şi duce clienţii nu doar la destinaţie, ci şi spre mântuire.

O foaie laminată de pe bordul maşinii reflectă în geam cuvintele unui verset: „Căutaţi pe Domnul câtă vreme se poate găsi, chemaţi-L, câtă vreme este aproape”. Din boxe răsună un psalm difuzat de postul de radio Vocea Evangheliei, iar buzunarele uşilor taxiului sunt burduşite cu volume religioase. „Am şi torpedoul plin. Sunt cărţi doctrinare creştine”, îmi explică şoferul. „Le citesc în timp ce aştept clienţii.”

În lateral, pe bord, o carte de vizită: „Ion Apetrei, Grupul Taximetriştilor Creştini (GTC). Oferim siguranţă, profesionalism, încredere, ambianţă creştină, discuţii pe teme spirituale.”

Membru al GTC de mai bine de un an, taximetristul Apetrei este, întâi, reticent când îi cer să-mi explice ce este atât de deosebit să fii şi „taximetrist creştin”. Dar tremurul vocii îi creşte pe măsură ce clientul îi pune întrebări. Ion Apetrei devine dornic să împărtăşească momentul în care Domnul i-a schimbat viaţa. Şi vrea să fie cât mai convingător: „Trebuie să le spunem oamenilor să vadă lumina. Credeţi că dumneavoastră veţi primi mântuirea? Gândiţi-vă la asta!”.

Pe un afiş aplicat pe luneta maşinii stă desenată forma unui peşte, pe care scrie, cu litere negre, JESUS. „Vine de la pilda cu peştele şi cu Iisus”, mă lămureşte bărbatul de 56 de ani.

În fiecare sâmbătă, creştin-ortodoxul [oare?! – n.m.] Ion Apetrei se întâlneşte, într-o cameră a unei biserici evanghelice din cartierul Berceni, cu ceilalţi taximetrişti intitulaţi creştini, din Bucureşti. Grupul, înfiinţat acum un an şi jumătate, numără în jur de 20 de membri. Cifra nu este exactă, pentru că „unii mai vin, alţii mai pleacă”. Sunt angajaţi la diferite companii de taximetrie, precum Taxi Club, Taxi Speed 2000, Taxi Meridian sau Apolodor. Membrii GTC au apartenenţe religioase variate – creştini ortodocşi, creştini după Evanghelie, penticostali, baptişti, adventişti, „liber-cugetători”. Spun însă că îi aduce laolaltă „dragostea pentru Domnul, care este unul singur”.

„Ce frumos şi ce plăcut e să fii creştin!”

Liderul lor este, bineînţeles, tot un taximetrist – penticostalul Remus Munteanu, iar întâlnirile săptămânale pe care le păstoreşte n-au nicidecum aerul unor reuniuni profesionale. „În prima parte vom aduce laude Domnului, apoi ne vom îmbărbăta prin povestirea experienţelor cu Dumnezeu pe care le-am avut în ultima săptămână, adică manifestări supranaturale, intervenţia lui Dumnezeu în viaţa noastră, vise. Apoi vom vorbi despre activitatea noastră de taxi”, punctează liderul GTC cele trei etape ale întâlnirii. Acestea echivalează cu scopurile grupării GTC, aşa cum sunt ele trecute în statutul grupului: 1. Vestirea Evangheliei pentru salvarea oamenilor 2. Părtăşia 3. Îmbunătăţirea activităţii de taxi.

Întâlnirea începe apoi creştineşte: cei zece participanţi, adunaţi în jurul unei mese cu fursecuri şi sticle de suc, se ridică în picioare şi spun „Tatăl nostru”. În acelaşi ton, citesc psalmi şi recită cântări cu titluri precum „Eram jos în păcat, dar Iisus m-a salvat”, „Ce frumos şi ce plăcut e să fii creştin” sau „Suntem o familie unită, suntem o familie reală”. Din capul mesei, liderul grupului, care are şi pregătire teologică, acompaniază grupul la chitară. Urmează alte rugăciuni şi psalmi, pe care taximetriştii le recită pios, cu ochii închişi şi mâinile împreunate la piept.

„Dacă cineva mă irita, îi rupeam oglinda cu bâta”

„Membrii noştri sunt oameni care nu fumează, nu înjură, nu fură, nu mint, nu pun manele”, explică Remus Munteanu de ce crede el că ar putea opta clienţii pentru un taximetrist creştin. Spusele sale sunt aprobate, în cor, de ceilalţi. De exemplu, de mai bine de un an, taximetristul Cristian Ioniţă s-a lăsat de fumat şi şi-a redus considerabil debitul de înjurături la volan. Dacă până acum înjura de 17-18 ori pe oră, acum a ajuns la „maximum o înjurătură pe lună”. „Problema mare nu era înjurătura, ci focul, ura pe care o simţeam din cauza unor prostii din trafic: că mi-a luat ăla faţa, că unu’ ieşea din parcare şi vroia să-l las. Puneam problema ego-ului înainte, până să-l găsesc pe Dumnezeu”, se destăinuie taximetristul.

Colegul său, Nelu Moise, a făcut progrese şi mai mari. A renunţat la bâta de baseball din portbagaj şi s-a lepădat de nervii şi de tremurul genunchilor care-l apucau când se ivea vreun blocaj în trafic. „Dacă cineva mă irita, îi rupeam oglinda cu bâta. Acum, chiar dacă turbez de furie, de-mi iese sânge pe nas şi flăcări pe urechi, mă controlez”, spune tânărul. Nici soţia sa, Elena Moise, tot taximetristă, nu-i mai „spurcă” pe ceilalţi participanţi la trafic şi nu le mai pune frâne în faţă celor care îi taie calea.

Dumnezeu şi rolul Lui în taximetrie

Şoferii de taxi cu Evanghelia pe buze ţin să spună că nu se consideră mai buni decât „ceilalţi „. Nu de puţine ori se întreabă însă dacă Domnul nu le dă, uneori, sarcini cu mult mai importante decât cele banale ale vieţii de taximetrist. Aşa s-a întrebat şi creştinul după Evanghelie Mihai Negrea, când pe bancheta din spate a taxiului său a urcat o femeie cu o îndeletnicire total necreştinească: pornografia. „Din discuţia pe care o avea la telefon – bineînţeles că scopul meu este să îmi văd de treabă, nu să ascult ce vorbesc clienţii la mobil – dar, dintr-odată, mi-am dat seama că Dumnezeu mi-a dat-o mie în mâini, cum s-ar spune.” Pasiunea din vocea taximetristului-salvator e întreruptă doar de râsetele stârnite de o remarcă a liderului de grup: „În sensul bun, vrei să spui”. Mihai Negrea trece repede peste acest moment mai lumesc al colegilor săi şi le împărtăşeşte gândurile care-l măcinau în timp ce o privea în oglinda retrovizoare pe făptura care se apropia, periculos, de pierzanie: „Doamne, chiar nu mă poţi folosi în nici un fel? Dacă ai avut milă de noi, pe care ne-ai scos din mocirlă, n-ai milă şi de ea?!”. Îşi răspunde singur la întrebare şi intră în vorbă cu „domnişoara din mediul viciat”: „Zic: «Credeţi că lui Dumnezeu îi place ce faceţi? Vă simţiţi fericită şi împlinită?»” La ambele întrebări, clienta îi răspunde „nu”.

Mântuirea divei

Taximetristul scoate atunci o biblie nou-nouţă din torpedo şi i-o oferă, sfătuind-o să caute mântuirea. „Dacă m-aş fi dus la studioul unde lucra fata, în primul rând mi-aş fi pierdut reputaţia. În al doilea rând, mă alegeam cu o bătaie bună şi cu amendă de la poliţie penru prozelitism. Dar Dumnezeu îşi alege căile lui”, spune taximetristul. Şi una dintre ele, crede bărbatul, a fost taxiul său. Ceilalţi îl aprobă, admirativ: „La noi în maşină, oamenii au ocazia să audă cuvântul lui Dumnezeu „, spune un coleg. „Noi îi chemăm pe oameni la o relaţie personală cu Iisus Hristos”, spune liderul grupului. Nici singura femeie din grup, Elena Moise, nu a fost ocolită de intervenţia Domnului, în săptămâna ce a trecut. Femeia a găsit un telefon mobil pe bancheta taxiului ei. „Nu ştiu cât costa., 15, 10 milioane, nu ştiu. L-am găsit seara, când am ajuns acasă. Am sunat şi am dat de proprietar. I-am oferit şi o Biblie şi un DVD cu cântece religioase”, spune femeia, cu mândrie. Întâmplarea smulge din nou interjecţii de uimire din partea „fraţilor” din grup. „A fost mâna Domnului ca persoana să-şi uite telefonul tocmai în maşina ta!” Un altul scoate telefonul mobil şi citeşte un mesaj biblic primit de la un coleg: „Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari. Noi vom fi chemaţi pentru adevăratele bogăţii şi nu putem fi chemaţi acolo până nu suntem credincioşi în aceste lucruri mărunte: un telefon, un portofel…”.

Rugă pentru cutia de viteze

Liderul GTC, Remus Munteanu, e convins că Dumnezeu i-a transmis şi lui un mesaj, zilele trecute, într-o întâmplare ai cărei protagonişti au fost el, o bătrână şi o batistă. În timp ce era oprit la Gara de Nord şi o bătrână i-a cerut o batistă. Nu avea, dar s-a hotărât să facă o binefacere şi a plecat în căutarea uneia. S-a întristat însă când vânzătoarea de la un magazin i-a spus că nu are decât modele bărbăteşti. „Îi dau bătrânei batista şi-i spun că-mi pare rău că nu e de femeie”, povesteşte el. Mare i-a fost însă bucuria la auzul răspunsului femeii: „Păi bine ai făcut, maică, d-asta mare îmi trebe'”. Faţa fratelui Remus se luminează când afirmă, cu tărie, că „aşa a vrut Dumnezeu, să nu aibă la magazin decât batiste bărbăteşti, aşa cum dorea femeia, care a făcut un nod cu batista cea mare, a legat două sacoşe şi le-a aruncat în spinare”. Nimeni nu mai are vreo in¬ter¬venţie divină de împărtăşit, aşa că fraţii taximetrişti mai recită o serie de cântări şi de psalmi. Ceva din sfinţenia şi pioşenia care domină discuţia dispare doar când vine vorba despre imaginea negativă pe care o au taximetriştii, în general: agresivitatea la volan, încălcarea regulilor de circulaţie, scandaluri în trafic în care s-au chemat unii pe alţi prin staţie. Şoferii creştini se dezic de colegii de breaslă cu astfel de manifestări şi dau vina pe firmele care nu fac o selecţie mai riguroasă. Atrag însă atenţia asupra stresului meseriei şi admit că mai încalcă, din când în când, regulile de circulaţie. „La limita bunului simţ”, însă: „Cine spune că nu încalcă regulile, minte. Dar e vorba de bun simţ! Adică te bagi, depăşeşti coloana, dar la refugiu de tramvai te bagi la loc”, explică taximetristul Viorel Orlandea. Ultimul moment al întâlnirii este dedicat „cauzelor speciale”, când cei prezenţi spun rugăciuni pentru diferite probleme. Mai mari sau mai mici. Cauzele de azi sunt variate: colegul Marian, care de trei ore aşteaptă, fără succes, comenzi pe Ştefan cel Mare, un alt frate cu probleme de familie, cei care propovăduiesc cuvintele Domnului în penitenciare, dar şi cutia de viteze a maşinii fratelui Marian, care trebuie reparată.

Comanda, cu 30 de minute în avans

Taximetriştii creştini nu au încă o companie de taxi, dar şi-ar dori să înfiinţeze una. Deocamdată sunt prea puţini pentru a onora multe comenzi. Cei care vor să adere la grup trebuie să respecte două condiţii, stipulate şi în convenţia înfiinţării GTC: să aibă caracter creştin şi să desfăşoare legal activitatea de taxi.

Clienţi le sunt cei care au mers cu taxiurile creştine, au primit cărţi de vizită şi apoi i-au contactat pe şoferi. Comanda, la numerele de pe cartea de vizită, se face cu un avans de cel puţin 30 de minute, din cauza numărului restrâns de taximetrişti creştini. Dacă nu ştiu indicativele maşinilor creştine, clienţii nu îi pot găsi la companiile de taxi la care lucrează. O cerere de genul „aş vrea să-mi trimiteţi o maşină cu un taximetrist creştin” se loveşte, la cele mai multe dispecerate, de refuz sau uimire. „Ce? Taximetrişti creştini. Faceţi glume cu mine? Nu ştiu despre ce vorbiţi”, răspunde un dispecer de la Taxi Club. Supervizorul Vasilescu, de la Taxi 2000, e şi mai tranşant: „Convingerile politice şi religioase se manifestă în afara activităţii profesionale. Eu nu ştiu să avem aşa ceva la noi la companie. Sigur maşinile noastre nu sunt inscripţionate cu nimic religios. Noi nu suntem părtinitori”.

ANDREEA POCOTILA

sursa>

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/iisus-a-intrat-in-taxi-208560.html