Mesajul de condoleanţe al Înaltpreasfinţitului Iustinian, Arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului:
‘În numele întregii Episcopii a Maramureşului, al Preasfinţitului Episcop-vicar Iustin şi al tuturor preoţilor, vă trimitem profunde condoleanţe şi să vă binecuvinteze Dumnezeu să treceţi acest moment cu harul Lui. Eu, de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu m-am despărţit sâmbătă noaptea. Atunci, am avut, împreună cu Înaltpreasfinţitul Bartolomeu o foarte frumoasă întâlnire în vis şi era deosebit de binedispus şi fericit. Am petrecut câteva momente împreună într-un salon şi aceasta a fost despărţirea noastră de acest mare Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Din toată inima mă rog să-i fie deschisă calea spre slava lui Dumnezeu pentru că a fost unul dintre marii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.Trăiesc momentele când împreună s-a aşezat scaunul de mitropolit la Cluj, aşa cum a dorit şi Andrei Şaguna şi toţi marii noştri ierarhi.
Dumnezeu să îl odihnească în pace şi în ceata drepţilor să-l aşeze!’
Urmare acestor declaratii, cativa ziaristi l-au intervievat si pe IPS Justinian Chira cu privire la aceste lucruri, atunci cand acesta a sosit in Cluj pentru a se reculege la catafalcul IPS Bartolomeu Anania. Interviul acordat este deosebit de interesant, iar declaratiile ferme ale batranului ierarh din Maramures sunt in favoarea mentinerii actualei configuratii in Ardeal.
Interviul (video + transcript) precum si cele trei articole amintite le aveti redate integral mai jos. – dan.camen.]
~~~+~~~
Episcopul Iustinian Chira, despre
jocurile de culise din Biserica Ortodoxa Romana:
Clujul este capitala Ardealului, nu Sibiul!
Stiri de Cluj/ 2 februarie 2011
[…] Preasfintia Sa s-a rugat la catafalcul Mitropolitului Bartolomeu si le-a transmis un mesaj dur prelatilor care vor sa mute Mitropolia la Sibiu.
„Toti nechematii si neincheiatii se afla in treaba sa vorbeasca, dar care nu au niciun corespondent cu Dumnezeu. Isi apara ambitiile individuale, care nu au nicio importanta pentru tara, pentru Dumnezeu, pentru Romania. Mitropolia Clujului nu-i in pericol pentru ca aici exista un popor care isi apara patrimoniul. Nu te poti muta din casa in tinda. Capitala Ardealului care este? Capitala Ardealului este Clujul„, a spus episcopul referitor la afirmatiile mitropolitului Streza, care a declarat ca nu pot fi doua mitropolii in Ardeal.
Despre episcopul Ioan de la Covasna a spus ca e la fel de bun de mitropolit ca oricare dintre credinciosi. „Ultimul credincios din Romania e bun de mitropolit. Sa va mandriti ca suneti romani si ortodocsi„, a spus PS Iustinian Chira.
„Bartolomeu este un om care merita sa fie trecut in randul sfintilor. Eu am slujit la Catedrala din Cluj Napoca 17 ani in vremurile alea grele. Imi pare bine ca am ajuns sa ma intalnesc cu Bartolomeu. Duminica dimineata in zori l-am visat, un vis extraordinar„, a mai spus episcopul Iustinian Chira, episcop de Maramures si Satu Mare.
Transcriptul aceluiasi interviu, putin mai nuantat:
Soarta Mitropoliei Clujului e problematică după moartea ÎPS Bartolomeu. Sinodul ar putea decide desfiinţarea ei.
„Ardealul este una şi nu-l putem împărţi în două şi, mai ales, inegal: unul să aibă tot şi altul nimic„. Aceasta e declaraţia pe care ÎPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului, a făcut-o ieri pentru EVZ, declaraţie care rezumă argumentele în favoarea desfiinţării Mitropoliei de la Cluj. Acesta a refuzat să detalieze planurile cu privire la modul în care Biserica Ortodoxă va fi organizată din punct de vedere administrativ în Ardeal, pe motiv că e prematur atâta vreme cât ÎPS Bartolomeu Anania nu a fost încă înmormântat. „Iar despre morţi numai de bine”, a spus ÎPS Laurenţiu.
Mitropolitul de la Sibiu a admis însă că problema existenţei a una sau două mitropolii în Ardeal este foarte probabil să fie discutată peste două săptămâni de Sfântul Sinod, care se va întruni în şedinţa obişnuită, în perioada 14-16 februarie.
„Sfântul Sinod e parlamentul bisericesc. El va decide care variantă e mai bună pentru Biserică„, a precizat acesta.
Soarta Mitropoliei Clujului va fi, practic, tranşată în curând, înainte de a se alege un nou titular pentru scaunul arhiepiscopal de acolo. În funcţie de rezultatul demersului ÎPS Laurenţiu, care, după cum susţin surse din interiorul BOR, va face personal această propunere Sfântului Sinod, se vor face apoi jocurile şi pentru succesorul lui Anania.
ÎPS Laurenţiu a votat pentru Cluj în 2005 Mitropolia Clujului a fost înfiinţată pe 4 noimebrie 2005, la doar o zi după ce ÎPS Laurenţiu Streza a fost ales mitropolit al Ardealului. Pe locul rămas vacant după moartea ÎPS Antonie Plămădeală, Streza a candidat împotriva ÎPS Andrei Andreicuţ, care avea susţinerea ÎPS Bartolomeu şi chiar a PF Teoctist. Susţinut de actualul patriarh Daniel, care pe atunci era mitropolit la Iaşi, Streza a avut o victorie spectaculoasă. A doua zi, odată cu validarea alegerii sale, Sinodul a decis însă să-l lase cu doar două din cele şase eparhii din Ardeal.
Surse sinodale dezvăluiau că, nemulţumit de rezultat, ÎPS Bartolomeu l-a convins peste noapte pe PF Teoctist să înfiinţeze la Cluj o mitropolie, care să controleze practic Ardealul, pentru a-l lăsa fără putere pe Streza. Ulterior, s-a aflat că, în iureşul evenimentelor şi al presiunilor, însuşi ÎPS Laurenţiu a votat în favoarea înfiinţării unei noi mitropolii, iar cele două voturi împotrivă le-au aparţinut actualului patriarh şi PS Damaschin al Sloboziei, care a decedat în urmă cu doi ani.
În pofida protestelor credincioşilor de la Sibiu şi chiar a unui proces deschis Sinodului în care avocat a fost Antonie Iorgovan, Adunarea Naţională Bisericească a validat şi ea înfiinţarea noii mitropolii, după o pledoarie insistentă a unuia dintre membrii de atunci, Constantin Bălăceanu-Stolnici. ÎPS Bartolomeu a avut inclusiv sprijinul politic al PDL, exprimat răspicat de Emil Boc.
Argumentele istorice
Înainte de înfiinţarea la Cluj a unei noi mitropolii, ÎPS Bartolomeu s-a opus în Sinod înfiinţări unor alte mitropolii, cum ar fi cea a Tomisului, la Constanţa, sau cea a Bucovinei, la Suceava. Cât priveşte şi înfiinţarea, şi desfiinţarea unor mitropolii în istoria BOR există puţine exemple. În 1370 a fost înfiinţată o mitropolie a Severinul, desfiinţată însă după 1401, după cum este menţionat în „Istoria BOR”, apărută la Editura Trinitas în 2007.
De asemenea, în 1939, sub influenţa autorităţilor politice ale vremii, s-a dispus înfiinţarea unei noi mitropolii la Craiova, desfiinţată în 1945. În 1947, noua putere comunistă a reînfiinţat-o însă şi ea există şi astăzi.
Defiinţarea mitropoliei de la Cluj ar respecta deci, parţial, algoritmul istoric, ţinând cont şi de faptul că, la Cluj, până în 2006, nu a existat niciodată mitropolie. Începând din secolul XIV până în secolul XVVIII, Mitropolia Ardealului a avut sediul în mai multe locuri, din 1761 fiind stabilit la Sibiu.
Din 2006, de la înfiinţarea Mitropoliei Clujului, Mitropolia Ardealului mai are însă în componenţă doar două eparhii, Arhiepiscopia Sibiului şi Episcopia Covasnei şi Harghitei, al cărei titular, PS Ioan Sălăjan e văzut astăzi ca un potenţial succesor al lui Bartolomeu.
Sfântul Sinod va decide atunci dacă se va reuni vechea mitropolie a Ardealului, divizată în urmă cu patru ani, sau se va rămâne la forma actuala. Potrivit mitropolitului Ardealului, va fi luată decizia cea mai bună pentru Biserică.
Întrebat dacă Mitropolia Clujului va mai supravieţui, după moartea lui ÎPS Bartolomeu, mitropolitul Ardealului a spus că „dacă va fi bine pentru Biserică va supravieţui, iar dacă nu va fi bine pentru Biserică ea va veni acolo unde trebuie să fie, unde a fost de la început”.
Mitropolitul Ardealului a completat că o decizie va fi luată peste 40 de zile, când vor fi alegeri pentru scaunul rămas vacant, după moartea mitropolitului Bartolomeu Anania. Atunci se va decide dacă se va reuni vechea Mitropolie a Ardealului sau se va rămâne la forma actuala.
„Atunci se va constata dacă lucrarea aceasta a fost întradevăr o lucrare necesară şi benefică, dacă nu, Biserica îşi are soluţiile ei, administrative, pentru că este o problemă administrativă şi canonică. Sunt 40 de zile în care lăsăm în linişte şi pace să se odifhnească sufletul celui plecat, după 40 de zile vor fi alegeri pentru scaunul vacant şi Sfântul Sinov va vedea cum va rezolva această situaţie“, a completat ÎPS Streza.
Posibilii succesori la scaunul lasat gol de Bartolomeu Anania.
Plus o varianta: desfiintarea Mitropoliei Clujului
Hotnews.ro/ 1 februarie 2011
Moartea Inaltului Bartolomeu Anania a lasat un gol in structura Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) si mai multe voci bisericesti vehiculeaza deja nume de posibili urmasi la scaunul Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Unele persoane spun ca in locul traditionalistului Bartolomeu, Patrarhia ar incerca sa puna la conducerea mitropoliei unul dintre prelatii progresisti, apropiati ai patriarhului Daniel. In plus, moartea inaltului prelat a deschis si un nou subiect de dezbatere in interiorul bisericii: desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului.
Ce urmeaza:
* 40 de zile de doliu dupa Inaltul Bartolomeu Anania si apoi alegeri pentru scaunul vacant
* Posibili succesori: PS Irineu Bistriteanul, PS Vasile Someseanul, IPS Andrei de Alba Iulia, IPS Ioan Selejan episcopul Harghitei si Covasnei
* Cum se desfasoara alegerile pentru noul mitropolit
* O ipoteza: Desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului
Inalt Prea Sfintitul (IPS) Bartolomeu Anania a fost unul dintre cei mai importanti membri ai BOR, un traditionalist si un pastrator al cutumelor si al dogmelor. Moartea sa lasa un gol la varful uneia dintre cele mai importante structuri ale BOR, Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
„Patriarhul si-a asumat locotenenta, interimatul. Administrativ lucrurile sunt conduse prin delegatia data de patriarh catre episcopul-vicar Irineu Bistriteanul, iar in termen de 40 de zile se va uni Sinodul mitropolitan care va rezolva situatia”, a declarat pentru HotNews.ro, teologul Radu Preda, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj.
Mai multe voci din cadrul BOR vorbesc de episcopii-vicari PS Irineu Bistriteanul si PS Vasile Someseanul sau IPS Andrei de Alba Iulia ca fiind posibilii urmasi ai Mitropolitului Bartolomeu. Potrivit unor surse, PS Irineu Bistriteanul ar fi cel desemnat de catre Bartolomeu sa-i urmeze la carma Mitropoliei.
Alte voci spun ca Patriarhul Daniel nu ar dori ca urmasul Inaltului Bartolomeu sa fie PS Irineu Bistriteanul si ca nici IPS Andrei de Alba Iulia nu ar fi sustinut de apropiatii patriarhului.
Patriarhia, insa, l-ar sustine la scaunul Mitropoliei de la Cluj pe IPS Ioan Selejan, episcopul Harghitei si Covasnei, unul dintre prelatii progresisti si apropiati ai actualului patriarh. Ultimul cuvant in desemnarea urmasului Inaltului Bartolomeu Anania va fi dat de catre Sfantul Sinod, structura dominata de apropiatii Patriarhului Daniel.
Teologul Radu Preda a precizat pentru HotNews.ro ca „Biserica nu este o afacere de familie unde iti lasi urmasi” si ca ceea ce se scrie in presa e doar speculatie.
„Inaltul Bartolomeu nu si-a exprimat nicio dorinta nominala. In testamentul dansului pomeneste doar de necesitatea identificarii unui om care sa duca mai departea lucrarea pe care el a inceput-o. Isi exprima nadejdea ca dupa el va fi cineva cat de cat vrednic. A-i urma Mitropolitului Bartolomeu este o sarcina foarte grea”, a declarat Radu Preda.
O ipoteza: Desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului
Pe de alta parte, mai multe voci sustin ca actualul patriarh si Sfantul Sinod vor incerca sa mearga pana la desfiintarea Mitropoliei cu sediul la Cluj, structura care in 2006 s-a „rupt” din Mitropolia Ardealului, in prezent condusa de IPS Streza.
„Eu m-am numarat, la vremea respectiva, printre cei care au tras un semnal de alarma ca nu asa se infiinteaza mitropoliile. Insa tot eu spun acuma ca nici nu poti unifica o mitropolie doar de dragul unor ambitii geografice. Daca se pune problema unei reasezari a granitelor canonice, asta-i altceva, dar desfiintarea propriu-zisa a mitropoliei de la Cluj mi s-ar parea in primul rand o ofensa la adresa tuturor clujenilor care s-ar vedea deposedati de un atribut al orasului pe care il onoreaza. Clujul a avut si inainte de a fi o mitropolie o vocatie mitropolitana reala”, a declarat Radu Preda.
„Conteaza foarte mult interesul bisericesc. Daca ducem povestea asta la o concurenta intre ambitiile nu stiu cui, atunci transformam viata bisericeasca intr-un lucru mai rau ca politica. Eu ma astept la orice de la Sfantul Sinod, inclusiv la lucruri bune„, a mai precizat lectorul la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj.
Intrebat daca va rezista Mitropolia Clujului dupa disparitia IPS Bartolomeu, Mitropolitul Ardealului, IPS Streza, a declarat pentru citynews.ro ca totul depinde de „binele Bisericii” si a lasat sa se inteleaga faptul ca ar fi normala o revenire la vechea structura, o reintregire a Mitropoliei Ardealului.
„Daca va fi bine pentru Biserica va supravietui, daca nu va fi bine pentru Biserica ea va veni acolo unde trebuie sa fie, unde a fost de la inceput pentru ca aceasta nu este o lucrare care tine de o persoana„, a declarat IPS Streza.
IPS Streza a precizat ca deciziile care privesc soarta Mitropoliei Clujului vor fi luate peste 40 de zile de doliu pentru inaltul Bartolomeu. „Dupa 40 de zile vor fi alegeri pentru scaunul vacant si atunci se va vedea cum Sfantul Sinod va solutiona problema aceasta”, a mai explicat inaltul prelat.
IPS Streza a spus ca, in viziunea sa, regandirea structurii Mitropoliei Ardealului, scindata in urma cu cinci ani, este o problema strict administrativa: „Este vorba de o unitate structurata pe o unitate administrativa de provincie, mare. De aceea Ardealul a fost Ardealul. Daca s-a facut inca o Mitropolie… se va constata daca lucrarea aceasta a fost o lucrare necesara si benefica. Daca nu, Biserica isi are solutiile ei administrative„.
De cealalta parte, profesorul universitar Ioan Chirila, decanul Facultatii de Teologie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai s-a aratat de parere ca Biserica Ortodoxa Romana nu ar putea exista fara Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
„Tinand cont ca Biserica Ortodoxa Romana e privita ca un trup, care nu poate functiona fara unul din membrele sale, asa nu ar putea exista fara Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Dupa perioada comunista s-au impus unele reorganizari si rearondari administrative, insa nu s-au desfasurat intr-un mod sistematic, de aici si momentul tensionat care s-a creat atunci cand a fost infiintata Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului„, a declarat Ioan Chirila.
Profesorul universitar considera ca Mitropolia Clujului s-a consolidat ca „o autoritate cu o viata pastorala si religioasa coerenta, iar pentru credinciosii din Mitropolie cred ca unitatea administrativa este benefica”.
„Pentru a ne da seama de asta, putem sa ne uitam la vechea configuratie, in care toata Transilvania avea o singura Mitropolie, si putem sa ne imaginam cat ar fi durat ca un Mitropolit sa parcurga acesti kilometri. Reorganizarea este necesara pentru interese pastorale, nu pentru interese personale, iar din acest punct de vedere e bine sa se puna in practica. Sunt multe motive care justifica existenta Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, insa nu cred ca e oportun sa le discutam acum cand suntem in doliu”, a declarat decanul Facultatii de Teologie.
Cum este ales un mitropolit
Mitropolitul este conducatorul canonic al unei mitropolii, exercita drepturile si indeplineste indatoririle prevazute de Sfintele canoane, de traditia bisericeasca si de prezentul statut.
Mitropolitul, printre alte atributii, convoaca si prezideaza Sinodul mitropolitan. Tot el prezideaza sedinta Sfantului Sinod pentru alegerea de arhiepiscopi si episcopi sufragani si ii hirotoneste, impreuna cu alti ierarhi, pe arhiepiscopii si episcopii sufragani, precum si pe episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile din mitropolie, impreuna cu chiriarhii acestora.
Potrivit legilor BOR, pentru alegerea unui mitropolit, Sinodul mitropolitan, prezidat de Patriarhul Romaniei sau de loctiitorul desemnat canonic si statutar, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o lista de doi candidati dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri.
Candidatul care devine mitropolit este cel care obtine voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. Daca nici unul dintre candidati nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare. Este ales mitropolit candidatul care a intrunit voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. In caz de paritate, decid sortii.
Importanta scaunului de mitropolit
„In ierarhia bisericeasca, statutul de mitropolit este unul important. E ca si diferenta dintre un ministru in guvernul Romaniei si un consilier local. Mai mult decat un simplu episcop. In cazul Mitropolitului Bartolomeu, nu functia lui a dat importanta, ci statutul lui. El nu a fost doar un simplu prelat, a fost o constiinta, un magnet, un misionar.
De altfel, foarte multi tineri au venit sa-si ia ramas bun de la el. A atins multe suflete si mai cu seama, constiinte. A fost un episcop iubit. Sigur Mitropolitul are o influenta limitata pentru ca in ortodoxia romaneasca mitropolitii nu mai au atributiile din biserica primara, de a coordona misiunile in teritoriu a altor episcopii. Acum e mult simbolic„, ne-a declarat teologul Radu Preda.
Rolul mitropolitilor se resimte cel mai tare atunci cand vorbim de influenta pe care o pot avea in cazul unui numar insemnat de oameni. Inaltul Bartolomeu Anania, un traditionalist convins, a reusit sa atinga nu doar poporul credincios, ci si un numar foarte mare de personalitati si oameni de cultura.
„Inalt Prea Sfintia Sa Bartolomeu Anania a fost un ierarh iubit de credinciosi, care, prin predicile sale, acapara multimile si le indemna pe calea credintei si a iubirii lui Dumnezeu, dar si un carturar care s-a implicat in viata sociala si culturala a cetatii clujene”, a precizat primarul Clujului, Sorin Apostu, citat de Agerpres.
„A fost membru de onoare al Academiei Romane si plecarea sa din lumea aceasta este dureros resimtita, ca o mare pierdere, de Academie si de intreaga comunitate culturala, pentru ca o personalitate atat de puternica precum a fost Inaltpreasfintitul rareori apare in cultura romaneasca„, a declarat, marti, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane.
Mesajul de condoleanţe al Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei:
‘A plecat dintre noi ultimul ierarh care a purtat cătuşe şi lanţuri în temniţele comuniste. Părintele Bartolomeu Anania a fost ierarhul care şi-a făcut cruce şi cârje de arhiereu din lanţuri şi cătuşe. A luptat cu moartea după gratii şi azi a învins-o. Acum este aşteptat de Hristos să îi dea cununa vredniciei de vrednic slujitor al Bisericii Ortodoxe Române. De acum nu va mai sluji cu noi aici, pe pământ, ci în ţara cea fără de lanţuri.
Părinte Anania, să nu ne uiţi nici pe noi, care am rămas aici, în ţara binecuvântată de Dumnezeu, şi îţi doresc să te întâlneşti acolo cu înaintaşii noştri, părinţii noştri şi cu toţii să vă rugaţi împreună pentru izbăvirea neamului nostru românesc!’
Cu braţele răstignite de povara anilor îmbrăţişa Simeon pre Domnul la Întâmpinare în chip profetic, arătând de mai’nainte îmbrăţişarea sfântă pe care Hristos o a dat lumii prin Răstignire.
Şi-L vedea faţă către faţă ca o lumină, slavă şi mântuire; şi-I aducea aminte cuvântul de slobozire, deşi era atunci cu El în cea mai deplină unire…
Dar nu cerea despărţire, ci grabnică vestire celor din negura de jos şi împlinirea numaidecât a mântuirii poporului ales.
De sub sprancenele stufoase, ciufulite, ochii Inaltului, atat de patrunzatori incat ii simteai si in ceafa, desi il priveai in fata, iti puteau configura gandul dintr-o singura cautatura.
Daca mintea-ti nu deslusea intelesul, Inaltul gasea mereu cuvantul potrivit spre a zidi ceea ce numai poate ca banuiai, dar nu indrazneai sa rostesti, ca sa nu pari imbecil de cumva greseai. Simtea ca te pune in dificultate, si venea in intampinarea sovaielii tale ca un parinte. Explica mereu, cu umor, ca sa nu te simti inconfortabil, iti limpezea cugetul atat de lin, de firesc, incat il iubeai instantaneu.
O copila l-a intrebat odata, scuzandu-se ca-l deranjeaza din drumul catre locuinta sa de la Mitropolie, daca e adevarat ce a descoperit in Sfanta Scriptura, si anume ca Dumneze ii iarta pe toti, pana si pe cei mai urati, doar ca nu poate spune asta explicit. Ar insemna sa nu mai puna nimeni frau, sa nesocotesca orice si oricand, cu trufie. „Nici nu putem noi gresi cat poate El ierta„, i-a raspuns Inaltul. Si n-am vazut om mai fericit.
… Despre IPS Bartolomeu simt nevoia sa scriu in soapta. Cine nu i-a ascultat predicile n-a simtit cel mai puternic tremurat de genunchi dintr-o viata de om. De langa cuvantul lui am iesit mereu mai cuminte, dornic sa-mi puna Dumnezeu si mie degetul pe frunte, asa cum L-a pus pe crestetul acestui parinte al romanilor.
L-am considerat adevaratul Patriarh, fara dorinta de-a minimiza figura actualului sef al ortodoxiei noastre. Bartolomeu nu era un DJ[superb – n.m., adica nu facea din predicile sale un mix teologic de citate biblice], el rostea din mintea sa Cuvantul, si nimeni nu l-a banuit vreodata ca nu moare de iubire pentru fiecare silaba indreptata spre credinciosi.
Gata! Mi s-au terminat cuvintele. Va las, prieteni dragi, sa cititi un fragment din ultima Pastorala de Craciun a Inaltului. Dumnezeu sa-l odihneasca!
Cristian Mihai Chis
~~~+~~~
„Pornind de la premiza ca planeta noastra este opera lui Dumnezeu, sunt un partizan al miscarilor ecologiste, care nu-si propun altceva decat refacerea si mentinerea pamantului in toata puritatea, frumusetea si rodnicia lui. Nu am auzit insa de un ecologism spiritual, de un curent impotriva poluarii sufletelor tinere, sistematic agresate de libertinajul mediatic care le inculca gustul pentru vulgaritate, pornografie, violenta si desfrau. Or, gustul viciat devine mentalitate, iar mentalitatea deviata rastoarna valorile, consfintind anormalitatea drept normalitate, in interiorul unei libertati prost intelese si rau folosite. Aceasta, insa, nu exclude neputinta de a intelege libertatea in sensul ei profund si adevarat.
Cum am inteles-o noi? Libertatea de a nu mai respecta regulile de circulatie rutiera, libertatea de a devasta adaposturile din statiile de autobuz, libertatea de a fi dezmatati, libertatea televiziunii de a afisa nerusinarea, libertatea presei de a cultiva limbajul mitocanesc, calomnia si asasinatul moral, libertatea copilului de a-si sfida parintii, libertatea mamei de a-si ucide pruncul nenascut, libertatea legii de a consfinti anormalul drept normal, libertatea sindicalistului de a impune legea ciomagului, libertatea patronului de a-si ascunde veniturile, libertatea frontierelor de a instraina bunuri culturale si de a asigura invaziile nocive de tot felul, libertatea insului de a crede ca poate oricand sa faca ce vrea… Nu este liber cel care poate sa faca si sa spuna ce vrea, ci este liber cel care spune si face ceea ce trebuie si ceea ce este cuviincios.
Iubitii mei fii sufletesti,
Avem o lege pentru protectia copilului, dar ea nu se resimte si pe micul ecran, si cu atat mai putin in scolile publice unde functioneaza, obligatoriu, asa-zisele programe de sanatate care-i invata pe copii cum sa imbatraneasca vertiginos prin depravare planificata. Avem o lege antidrog, dar nu si una antidezmat. Avem o lege anticoruptie, dar nu si una antiseductie. Avertismentul antialcoolic devine timid si neputincios in vecinatatea imediata a betivului proclamat erou. Ora de religie nu poate face mare lucru daca eforturile Bisericii nu sunt sprijinite de institutiile statului, de societatea civila si, nu in ultimul rand, de presa. Ne intereseaza copiii strazii, dar nu avem dreptul sa-i uitam pe copiii maidanului moral. Astazi suntem intr-o febrila cautare de solutii impotriva crizei si a saraciei, dar nu vom face nimic fara remediile spirituale impotriva acestei crime lente si bine studiate care distruge constiinta tinerilor.
Zadarnic curatim pamantul de gunoaie daca-l vom lasa populat cu oameni deformati si mutilati sufleteste. Va rog, parintilor, ocrotiti-va copiii! E vorba de viitorul nostru ca neam, popor si patrie”.
‘În numele întregii Episcopii a Maramureşului, al Preasfinţitului Episcop-vicar Iustin şi al tuturor preoţilor, vă trimitem profunde condoleanţe şi să vă binecuvinteze Dumnezeu să treceţi acest moment cu harul Lui. Eu, de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu m-am despărţit sâmbătă noaptea. Atunci, am avut, împreună cu Înaltpreasfinţitul Bartolomeu o foarte frumoasă întâlnire în vis şi era deosebit de binedispus şi fericit. Am petrecut câteva momente împreună într-un salon şi aceasta a fost despărţirea noastră de acest mare Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Theologhia 
