Transcriptul Conferintei de Presa sustinuta de PS Ciprian Campineanul la Palatul Patriarhiei Romane

Conferinţă de presă la Palatul Patriarhiei

Basilica.ro / 12 mai 2011

La Palatul Patriarhiei, în Sala Consilium, a fost organizată astăzi, 12 mai, o conferinţă de presă în legătură cu hotărârea Patriarhiei Ierusalimului referitoare la Aşezământul Românesc de la Ierihon.

Conferinţa de presă a fost susţinută de Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod care a declarat: „aş dori să exprim din nou regretul şi îngrijorarea noastră că s-a ajuns la luarea unei astfel de decizii de către Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului cu toate că în data de 15 aprilie, înainte de Duminica Floriilor, am făcut o vizită la Ierusalim, din încredinţarea Părintelui Patriarh Daniel, unde m-am întâlnit cu Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al III-lea al Ierusalimului împreună cu alţi patru membri ai Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului şi am constatat cu surprindere că după 10 zile de la trimiterea scrisorii Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, nu o primise, aşa încât a trebuit să-i înmânez eu Preafericitului Teofil al III-lea o fotocopie a răspunsului Patriarhului nostru la scrisoarea sa. Mandatul meu a fost acela de a avea nişte discuţii preliminare pe marginea subiectului pe care îl face existenţa Aşezământului Românesc de la Ierihon ca să vedem cum putem să rezolvăm această problemă pe cale amiabilă, a dialogului frăţesc. Preafericitul Părinte Teofil ne-a adus aceleaşi reproşuri şi acuze care erau cuprinse şi în scrisoarea de care aveţi cunoştinţă de pe site-ul Patriarhiei Ierusalimului. Eu am căutat să răspund la toate acestea cu argumentele pe care Părintele Patriarh Daniel le-a inclus în răspunsul său şi l-am informat că o să avem o şedinţă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cursul lunii mai pentru alegerea noului Arhiepiscop de Alba Iulia. I-am spus că cu acest prilej voi informa Sfântul Sinod cu privire la această vizită şi că urmează să se desemneze o delegaţie de trei ierarhi pentru a se deplasa cu mandat oficial din partea Sfântului Sinod, de această dată, pentru a dialoga pe marginea acestui subiect, astfel încât să ajungem la o înţelegere frăţească în ceea ce priveşte existenţa Aşezământului Românesc de la Ierihon”.

De asemenea, s-au nuanţat aspectele situaţiei apărute între cele două Biserici surori: „Din raţiuni pastoral-misionare se poate face o derogare de la canoane şi canoanele nu sunt dogme, ci sunt reguli pastorale. Ele au rolul de a ne arăta cum să ne organizăm viaţa bisericească astfel încât să nu se ajungă la conflicte între biserici, dar atunci când se ajunge totuşi la un conflict el poate fi depăşit. În acest sens, a dat exemplul prezenţei bisericii bulgare din Bucureşti şi a bisericii româneşti de la Sofia, care funcţionează legal şi canonic, în baza unui acord care prevede menţinerea comuniunii prin pomenirea la Sfânta Liturghie a Patriarhului în jurisdicţia căruia se află biserica. Un caz similar îl constituie şi prezenţa la Istanbul, în jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice, a unei parohii româneşti care îşi desfăşoară programul liturgic într-o biserică pusă la dispoziţie chiar de Sanctitatea Sa Bartolomeu. De asemenea, s-a precizat că actualul caz al aşezământului românesc nu este unul singular, deoarece Biserica Ortodoxă Rusă deţine în Ţara Sfântă 10 mănăstiri şi aşezăminte care funcţionează cu acordul Patriarhiei de la Ierusalim. Cel mai grav este atunci când se face o abatere de la credinţă. Numai acesta ar fi un motiv serios pentru care s-ar putea hotărî întreruperea comuniunii euharistice sau liturgice cu un ierarh al unei Biserici. Reacţia noastră a fost de surprindere, dar totodată ne exprimăm speranţa că se va ajunge la o înţelegere frăţească şi vom depăşi această criză spirituală între Biserici”, a mai arătat Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul.

Apoi Preasfinţia Sa a prezentat un istoric al Aşezământului Românesc de la Ierihon, şi a demersurilor Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului pentru recunoaşterea acestuia. În acest sens, Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanu a arătat că „lucrările la acest aşezământ au început în anul 1998, cu acordul verbal al Preafericitului Patriarh Diodor al Ierusalimului […] După ce Patriarhia Română a primit terenul la Ierihon ca donaţie pentru construirea unui aşezământ pentru pelerinii români, părintele arhim. Ieronim Creţu, reprezentantul şi superiorul Aşezămintelor Româneşti din Ţara Sfântă a pus problema acesta la Patriarhia Ierusalimului, a primit acceptul din partea Preafericitului Diodor şi a iniţiat lucrările. Un an mai târziu, după ce lucrările au început să avanseze, Sinodul Patriarhiei Ierusalimului l-a determinat pe Patriarhul Diodor să ne trimită o scrisoare, (aceasta a fost o soluţie adoptată de Sinodul Patriarhiei Ierusalimului) că nu este de acord cu Aşezământul, dar lucrările începuseră. A urmat momentul din anul 2000, când, la invitaţia Preafericitului Diodor toţi Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Surori au participat la manifestările jubiliare prilejuite de împlinirea a 2000 de ani de creştinism, organizate la Betleem şi la Ierusalim, prilej cu care Preafericitul Teoctist, şi cu delegaţia însoţitoare din care a făcut parte şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, au avut o întâlnire privată cu Patriarhul Diodor unde au pus din nou problema Aşezământului de la Ierihon, Preafericitul Teoctist rugându-l ca să emită şi aprobarea scrisă. În acest interval de timp 1998-2000, Părintele Ieronim Creţu a trebuit să continue lucrările întrucât se aflau foarte mulţi muncitori români care au lucrat voluntari, bucuroşi că Biserica noastră poate să aibă un astfel de aşezământ pentru pelerinii români, care au preferat dintotdeauna să locuiască în case al Bisericii decât la hoteluri […] Patriarhul Teoctist în anul 2000 când a sfinţit altarul de la Biserica Aşezământului a avut mai întâi o întâlnire cu Patriarhul Diodor care a fost de acord. Era un om prea sensibil şi cu bun simţ ca să se ducă în mod abuziv fără ştirea Patriarhului Diodor să sfinţească altarul şi s-a sfinţit într-un cadru foarte solemn cu participarea Preşedintelui României de atunci Emil Constantinescu, o delegaţie foarte numeroasă de ierarhi, dar acum cei care au urmat spun că dacă nu ai scris înseamnă că nu ai avut nimic […] O anumită specificitate a pelerinilor din ţara noastră este că după ce se închină la Locurile Sfinte doresc să aibă parte de Sfânta Liturghie. Tocmai de aceea, Centrul de Pelerinaj al Patriarhiei Române totdeauna oferă ca însoţitor un preot care le citeşte din Sfânta Scriptură, le explică la faţa locului momentele din viaţa Mântuitorului, şi apoi grupurile de pelerini coboară în biserică şi participă la Sfânta Liturghie. Era foarte important ca Aşezământul de la Ierihon să aibă o biserică. Nu putem concepe o casă pentru pelerini fără un lăcaş de rugăciune. Acestea au fost motivele care ne-au determinat să continuăm lucrările având conştiinţa că facem un lucru bun pentru credincioşii noştri de care ne îngrijim nu numai în ţară, ci şi în străinătate. Patriarhul Diodor îi promisese Patriarhului Teoctist că se va strădui să convingă pe ierarhii Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, să fie de acord cu Aşezământul de la Ierihon în vederea emiterii unei aprobări scrise, însă nu a mai apucat să facă acest lucru, s-a îmbolnăvit grav şi spre sfârşitul anului 2000 a trecut la cele veşnice.”

Secretarul Sfântului Sinod a făcut precizări şi despre delegatul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, Părintele Arhimandrit Ieronim Creţu. „Măsura de caterisire a părintelui Ieronim mi se pare nedreaptă, pripită şi nefondată din punct de vedere canonic pentru că părintele Ieronim Creţu nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului, şi în plus nu a fost chemat, citat, nu i s-a dat posibilitatea să se apere pentru că el este cel care s-a ocupat de construirea aşezământului. ‘Măsura de întrerupere a comuniunii cu Patriarhul României, adică ştergerea sa din Diptice, de asemenea a fost o măsură extremă care nu poate să fie luată decât în situaţii extreme, atunci când un Patriarh al unei Biserici cade într-o erezie, în situaţii foarte grave. Noi ştim din istorie că întotdeauna problemele de ordin administrativ s-au putut rezolva pe cale amiabilă. Dar un lucru este cert. Aşezământul este şi va rămâne proprietatea Patriarhiei Române destinată pelerinilor. Nădăjduim ca Patriarhia Ierusalimului să înţeleagă necesitatea existenţei acestuia pentru pelerini din raţiuni pastoral-misionare şi să recunoască faptul că nu le produce nicio pagubă, ci dimpotrivă”, a mai adăugat Preasfinţia Sa.

Răspunzând întrebărilor jurnaliştilor Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul a făcut un scurt istoric al lucrărilor realizate la Aşezământul Românesc de la Ierihon: „Aşezământul de la Ierihon a fost construit cu foarte multe jertfe omeneşti şi financiare din partea credincioşilor, a diferiţilor sponsori şi chiar a autorităţilor statului român. El este proprietatea Patriarhiei Române. Acolo funcţionează şi un centru de studii biblice care poartă numele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul. Deci, aşezământul are un caracter pur misionar şi pastoral prin aceasta arătându-se grija Bisericii noastre şi faţă de pelerini, nu numai faţă de românii care au plecat şi s-au stabilit în diaspora, ci şi faţă de românii care petrec o săptămână sau două în Ţara Sfântă. Noi nu punem la îndoială dreptul de jurisdicţie al Patriarhiei Ierusalimului asupra Israelului, Palestinei şi Iordaniei, ci doar am ridicat acest aşezământ numai pentru pelerinii români, nu şi pentru credincioşii ortodocşi autohtoni care se află în grija directă a Patriarhiei Ierusalimului plus pe teritoriul Ţării Sfinte şi în autoritatea palestiniană şi în Iordania. Biserica Ortodoxă Rusă are mult mai multe aşezăminte foarte mari care ţin direct de Patriarhia Moscovei, dar recunoscându-se însă autoritatea spirituală de la Ierusalim prin pomenirea Patriarhului Teofil al III-lea la sfintele slujbe”, a mai menţionat Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

După cum informează Radio TRINITAS Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul a precizat: „Noi credem că până la urmă vom ajunge la o înţelegere frăţească, deoarece Biserica Ortodoxă Română doreşte cooperarea, consultarea şi reconcilierea. Ne-a surprins şi ne-a durut faptul că s-au grăbit să ia o asemenea măsură unilaterală, atâta vreme cât convenisem să iniţiem un dialog oficial între două delegaţii de ierarhi ale celor două Biserici. Nu cunoaştem motivul pentru care s-a întrunit Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului atât de repede în ziua de 9 mai ca să ia o astfel de decizie, dar sperăm că vor răspunde solicitării noastre de după şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de săptămâna viitoare, când se va institui această delegaţie de ierarhi ce urmează să se deplaseze la Ierusalim şi sperăm ca Patriarhia Ierusalimului să răspundă solicitării noastre de dialog. Reacţia noastră a fost de surprindere, dar totodată ne exprimăm speranţa că se va ajunge la o înţelegere frăţească şi vom depăşi această criză spirituală între Biserici”.

Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, precum şi a relaţiilor acesteia cu Patriarhia Română, vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din zilele de 19-20 mai.

sursa>
http://www.basilica.ro/ro/stiri/conferinta_de_presa_la_palatul_patriarhiei_2532.html

~~~+~~~

Patriarhia Ierusalimului a reproşat nerespectarea canoanelor

Prin construirea bisericii la Aşezământ, BOR a fost „taxată”

Cotidianul.ro / 12 mai 2011

[…] „Biserica română nu va răspunde cu aceeaşi măsură şi va solicita acceptarea unui dialog cu patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului„, a subliniat PS Ciprian Câmpineanul.

Episcopul vicar patriarhal a mai spus că Aşezământul românesc de la Ierihom rămâne în proprietatea Patriarhiei Române. Decizia Sfântului Sinod al Ierusalimului se limitează deocamdată la faptul că patriarhul Ierusalimului nu-l pomeneşte pe PF Daniel, asta înseamnă că s-a întrerupt comuniunea liturgică.

PS Ciprian Câmpineanul a adăugat că nu este un lucru nou, s-a întâmplat şi între patriarhul ecumenic al Constantinopolului şi patriarhul Ierusalimului Diodor, iar Sfântul Sinod poate ridica această decizie.

El a vrut să menţioneze faptul că pelerinii nu au de suferit din cauza acestei decizii, ei vor continua să fie însoţiţi de preoţi şi se pot închina la biserica de la Aşezământul românesc de la Ierihon.

PS Ciprian Câmpineanul a mai precizat că în discuţia pe care a avut-o cu PF Teofil al III-lea s-a referit la ajutorul pe care îl aduc pelerinii români Patriarhiei prin vizitele pe care le fac la locurile sfinte. El a adăugat că l-a întrebat pe PF Teofil al III-lea ce pagube îi produce Aşezământul românesc de la Ierihon, întrebare la care nu a primit niciun răspuns.

Întrebat dacă celelalte biserici surori ar putea ţine cont de decizia Patriarhiei Ierusalimului de a întrerupe legătura cu Patriarhia Română, PS Ciprian Câmpineanul a spus că acest lucru nu este obligatoriu şi că până acum nu s-a întâmplat. El a preciza însă că, în cazul în care această situaţie s-ar prelungi foarte mult, s-ar putea ca una dintre biserici să aibă iniţiativa de a solicita patriarhului ecumenic medierea conflictului între Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română.

PS a spus că nădăjduieşte să se ajungă la reconciliere şi la anularea acestei decizii în timp cât mai limitat.

[…] El a mai arătat că, săptămânal, la Aşezământul românesc ajung 150-200 de pelerini, printre care şi bulgari, iar în 2010 numărul pelerinilor români la Ierusalim a ajuns la 3.000.

Patriarhia Ierusalimului nu are astfel de spaţii, de aceea celelalte biserici surori au încercat să-şi construiască propriile aşezământe, a mai spus PS Ciprian Câmpineanul.

Aşezământul românesc de la Ierihon are 300 de locuri. Acesta cuprinde o biserică, o casă pentru pelerini şi Centrul de studii biblice „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”, construcţia începând în 1998.

Cristian Gheţu

sursa>

http://www.cotidianul.ro/145471-Patriarhia-Ierusalimului-a-reprosat-nerespectarea-canoanelor

~~~+~~~

De ce dezbină Ierihonul cele două biserici ortodoxe?

RomaniaLibera.ro / 12 mai 2011

[…] „Arafat nu a dat nici un teren”

Totdată, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei neagă faptul că la originea disputei ar fi un teren donat de fostul lider palestinian, Yasser Arafat, aşa cum afirmase Arhiepiscopul Theodosios de Sebastia, citat de presa din ţara noastră. „Terenul a fost donat de un român din zona Moldovei, care a avut o moştenire la Ierihon. Din partea municipalităţii s-a primit cel mult spaţiu de parcare,” spune părintele Stoica.

Singura legătură cu Autoritatea Palestiniană, condusă pe atunci de Arafat, este acordarea autorizaţiilor de construcţie. „Nu poţi construi nicăieri fără autorizaţie de la autorităţile locale,” a adăugat el. Ierihonul se află sub administraţia Autorităţii Palestiniene. De altfel, la inaugurarea aşezământului, la care au participat şi lideri politici de atunci din România, a fost prezent şi un reprezentant al lui Arafat.

 sursa>

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/de-ce-dezbina-ierihonul-cele-doua-biserici-ortodoxe-225135.html

~~~+~~~

Biserica Ortodoxa Romana nu renunta la asezamantul de la Ierihon.

„Vrem sa rezolvam problema frateste”

Hotnews.ro / 12 mai 2011

[…] „Am cautat sa le oferim o casa a noastra cu tarife mult mai mici de la hotel,” a explicat acesta.

In opinia sa, ar fi fost „elegant” ca Patriarhia Ierusalimului sa comunice oficial deciziile sale Patriarhiei Romane, comunicat care este inca asteptat de Patriarhia Romana, potrivit Agerpres. PS Ciprian Campineanul a afimat ca, in cazul neajungerii la nicio solutie, se poate apela la concilierea din partea Patriarhiei ecumenice.

„Nadajduim ca vom ajunge la o intelegere, la o reconciliere si aceasta hotarare a Sfantului Sinod al Ierusalimului va fi schimbata„, a mai spus preasfintitul ierarh.

 sursa>

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8617543-video-biserica-ortodoxa-romana-nu-renunta-asezamantul-ierihon-vrem-rezolvam-problema-frateste.htm

~~~+~~~

PS Ciprian Câmpineanul: Ne exprimăm speranţa că va fi depăşită criza cu Patriarhia Ierusalimului

Agerpres.ro / 12 mai 2011

[…] „M-a surprins decizia, uneori mă gândesc că nu au dorit dialogul. Noi vom căuta să discutăm frăţeşte, în speranţa unei soluţii”, a spus Ciprian Câmpineanul, precizând că din raţiuni pastoral-misionare se poate face excepţie de la canoane, astfel încât să nu se ajungă la conflicte între Biserici.

„Cel mai grav este când se face abatere de la credinţă, numai atunci s-ar putea lua astfel de măsuri„, a explicat episcopul vicar patriarhal.

În opinia sa, ar fi fost „elegant” ca Patriarhia Ierusalimului să comunice oficial deciziile sale Patriarhiei Române, comunicat care este încă aşteptat de Patriarhia Română.

[…] Potrivit episcopului, patriarhul BOR, Daniel, nu ţine neapărat să fie pomenit la slujbe, dar este preocupat de situaţia pelerinilor.[?! – n.m.]

sursa>

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/64997.html

 ________________________

Citeste si>

Conferinţă de presă la Palatul Patriarhiei pe tema intreruperii de catre Patriarhia Ierusalimului a comuniunii cu Patriarhul Daniel al Romaniei

Conferinta de Presa sustinuta de PS Ciprian Campineanul la Palatul Patriarhiei Romane in legatura cu situatia Asezamantului Romanesc de la Ierihon

 

Conferinţă de presă la Palatul Patriarhiei pe tema intreruperii de catre Patriarhia Ierusalimului a comuniunii cu Patriarhul Daniel al Romaniei

[Patriarhia Romana doreste, din cate se pare, continuarea relatiilor cu Patriarhia Ierusalimului si dezvoltarea, asa cum se stabilise anterior, a unui dialog diplomatic oficial intre ierarhii celor doua biserici, care sa duca mai departe la o „intelegere frateasca”. Decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe a Ierusalimului de a intrerupe comuniunea cu Patriarhul Daniel este catalogata de partea romana ca fiind una „extrema”, care „nu poate să fie luată decât în situaţii extreme, atunci când un patriarh al unei Biserici cade într-o erezie”, iar decizia caterisirii Arhim. Ieronim Cretu drept una „nedreaptă, pripită şi nefondată din punct de vedere canonic, pentru că părintele Ieronim nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului” si nu a fost chemat in vreo instanta bisericeasca ca sa se apere. Asadar, cel mai probabil, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane va merge mai departe in acelasi stil ca si pana acum al Patriarhiei Romane, cu propunerea de a se initia un dialog bilateral, spre o rezolvare a conflictului pe cale „amiabila”, fiindca acesta este de ordin „administrativ”, si nu doctrinar. De asemenea, nu se spune ce presupune, in mod concret, „reconcilierea” celor doua biserici ca sa duca mai tarziu la o „intelegere frateasca”. In acelasi timp, partea romana nu isi explica „graba” grecilor de a lua aceasta masura „unilaterala” si nici „motivul” care i-a determinat sa rupa asa de repede legaturile cu noi. Aceeasi „nedumerire” cu privire la graba si motivul grecilor de a intrerupe comuniunea o am si eu, desi banuiesc despre ce este vorba… – dan.camen.]

Basilica.ro / 12 mai 2011

La Palatul Patriarhiei, în Sala Consilium, a fost organizată astăzi, 12 mai, o conferinţă de presă în legătură cu hotărârea Patriarhiei Ierusalimului referitoare la Aşezământul Românesc de la Ierihon. Conferinţa de presă a fost susţinută de Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, care a declarat că decizia Patriarhiei Ierusalimului de a întrerupe comuniunea cu Patriarhia Română este una extremă.

„Măsura de caterisire a părintelui Ieronim mi se pare nedreaptă, pripită şi nefondată din punct de vedere canonic, pentru că părintele Ieronim nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului şi, în plus, nu a fost chemat, citat, nu i s-a dat posibilitatea să se apere, pentru că el este cel care s-a ocupat de construirea aşezământului. Măsura de întrerupere a comuniunii cu Patriarhul României, adică ştergerea sa din Diptice, de asemenea, a fost o măsură extremă, care nu poate să fie luată decât în situaţii extreme, atunci când un Patriarh al unei Biserici cade într-o erezie, în situaţii foarte grave. Noi ştim din istorie că întotdeauna problemele de ordin administrativ s-au putut rezolva pe cale amiabilă”, a spus Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, după cum informează Radio TRINITAS.

„Noi credem că până la urmă vom ajunge la o înţelegere frăţească, deoarece Biserica Ortodoxă Română doreşte cooperarea, consultarea şi reconcilierea. Ne-a surprins şi ne-a durut faptul că s-au grăbit să ia o asemenea măsură unilaterală, atâta vreme cât convenisem să iniţiem un dialog oficial între două delegaţii de ierarhi ale celor două Biserici. Nu cunoaştem motivul pentru care s-au întrunit atât de repede în ziua de 9 mai ca să ia o astfel de decizie, dar sperăm că vor răspunde solicitării noastre de după şedinţa de săptămâna viitoare, când se va institui această delegaţie de ierarhi ce urmează să se deplaseze la Ierusalim şi sperăm ca Patriarhia Ierusalimului să răspundă solicitării noastre de dialog. Reacţia noastră a fost de surprindere, dar totodată ne exprimăm speranţa că se va ajunge la o înţelegere frăţească şi vom depăşi această criză spirituală între Biserici”, a mai declarat Preasfinţia Sa.

Citeste si>

Conferinta de Presa sustinuta de PS Ciprian Campineanul la Palatul Patriarhiei Romane in legatura cu situatia Asezamantului Romanesc de la Ierihon

Această prezentare necesită JavaScript.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/conferinta_de_presa_la_palatul_patriarhiei_2532.html

 

Conferinta de Presa sustinuta de PS Ciprian Campineanul la Palatul Patriarhiei Romane in legatura cu situatia Asezamantului Romanesc de la Ierihon

Cateva fragmente de la Conferinta de Presa sustinuta de PS Ciprian Campineanul la Palatul Patriarhiei Romane, cu privire la recenta hotarare a Sinodului Bisericii Ortodoxe a Ierusalimului de a intrerupe comuniunea cu Patriarhul Daniel al Romaniei din cauza Asezamantului Romanesc de la Ierihon, considerat de partea greaca necanonic.

Finalul conferintei lipseste, deoarece televiziunile centrale si-au continuat mai departe jurnalul de stiri de la ora 12. Televiziunea Patriarhiei, Trinitas TV, nu a transmis aceasta conferinta de presa, preferand sa difuzeze in locul ei altceva.

Finalul acestei conferinte era destul de important, deoarece urma sa fie spus, probabil, felul cum va gestiona Patriarhia Romana in viitorul apropiat aceasta situatie. Poate vom afla mai tarziu acest lucru intr-un comunicat al agentiei patriarhale de stiri, Basilica. 

De retinut, per ansamblu, ca Patriarhia Romana recunoaste ca are decat o binecuvantare verbala din partea fostului Patriarh Diodor al Ierusalimului si nu una scrisa, si ca Sinodul grec inca de atunci (anul 2000) nu a fost de acord cu amplasarea acestui asezamant pe teritoriul canonic al Patriarhiei Ierusalimului. De asemenea, PS Ciprian a spus ca pe teritoriul Patriarhiei Ierusalimului se afla numeroase asezaminte monahale si bisericesti care apartin canonic de alte patriarhii (in special de cea rusa).

Voi reveni cu amanunte.

dan.camen.

~~~+~~~

UPDATE

Cum a ajuns BOR sa fie renegata la Ierusalim?

Ziare.com / 12 mai 2011

O delegatie a Bisericii Ortodoxe Romane, cu mandat de la Sfantul Sinod, va merge la Ierusalim pentru a incerca sa rezolve problema privind asezamanatul romanesc de la Ierihon, care nu are incuviintare canonica.

Preasfintitul Campineanul a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, ca Preafericitul Daniel i-a trimis patriarhului de la Ierusalim o scrisoare privind asezamantul de la Ierihon, insa ca aceasta nu a sosit la destinatie.

PS Campineanu a adaugat ca a avut loc o intalnire cu parintele Patriarh Teofil al III-lea si alti patru membri ai Sfantului Sinod, in cadrul careia s-au purtat discutii preliminare pe marginea subiectului, astfel incat problema sa fie rezolvata „in mod fratesc”.

„Patriarhul ne-a adus aceleasi reprosuri si acuze, am incercat sa raspund cu toate argumentele pe care parintele Patriarh le-a adus in scrisoare.

S-a convenit ca in cursul lunii mai, eu am apreciat ca de la jumatatea lunii mai, sa avem o sedinta a Sfantului Sinod. (…) Urmeaza sa se desemneze o delegatie de trei ierarhi cu mandat din partea Sfantului Sinod, astfel incat sa ajungem la o intelegere frateasca in legatura cu asezamantul romanesc de la Ierihon„, a declarat PS Campineanu.

Acesta a amintit ca lucrarile la asezamantul romanesc de la Ierihon au inceput in 1998 cu acordul verbal al Patriarhului Diodor din acea vreme, care „era deschis la pelerinii ortodocsi si legat de Preafericitul Patriart Teoctist„.

Dupa ce lucrarile au avansat, in 1999, Patriarhul Ierusalimul a trimis o scrisoare Patriarhiei Romane, prin care a declarat ca nu este de acord cu constructia. PS Campineanu a adaugat ca asezamantul de la Ierihon are rol de casa pentru pelerini, insa ca era nevoie si de o biserica, motiv pentru care Patriarhia Ierusalimului nu a fost de acord cu constructia.

„Asezamantul este o casa de oaspeti pentru pelerinii romani care au preferat intotdeauna sa locuiasca in casa bisericii decat la hoteluri. O specificitate este ca dupa ce se inchina, pelerinii doresc sa aiba parte de liturghie, tocmai de aceea centrul de pelerinaj le da un preot insotitor. (…)

Asezamantul trebuie sa aiba o biserica, nu putem concepe o casa de pelerini fara o biserica, ceea ce ne-a determinat sa construim avand constiinta ca facem un lucru bun pentru credinciosii nostri„, a declarat Preasfintitul Campineanu.

Patriarhia Ierusalimului a anuntat oficial ca a intrerupt comuniunea cu sefii Bisericii Ortodoxe de la Bucuresti, din pricina asezamanatului romanesc construit in Ierihon, care ar fi fost ridicat fara incuviintarea ei canonica.

Patriarhia Ierusalimului a intrerupt comuniunea, asa incat PF Daniel nu va mai fi pomenit in bisericile ce se afla in jurisdictia canonica a Ierusalimului. Decizia a fost luata pentru a evita situatia in care si alte biserici locale sa-si construiasca lacase de cult in jurisdictia Ierusalimului fara aprobare.

sursa>

http://www.ziare.com/social/religie/cum-a-ajuns-bor-sa-fie-renegata-la-ierusalim-1094147

~~~+~~~

 

Conferinţă de presă la Palatul Patriarhiei despre hotărârea Patriarhiei Ierusalimului referitoare la Aşezământul Românesc de la Ierihon

Basilica.ro / 11 mai 2011

Joi, 12 mai 2011, orele 12:00, la Palatul Patriarhiei, va fi organizată o conferinţă de presă în legătură cu hotărârea Patriarhiei Ierusalimului referitoare la Aşezământul Românesc de la Ierihon.

Conferinţa de presă va fi susţinută de Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române 

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/bconferinta_de_presa_la_

palatul_patriarhiei_bidespre_hotararea_patriarhiei_ierusalimului_referitoare_

la_asezamantul_romanesc_de_la_ierihoni_5853.html

 

Patriarhia Ierusalimului a RENEGAT Biserica Ortodoxă Română. Ce se află pe cei 3.000 de metri de teren de la care a început RĂZBOIUL

Gandul.info / 11 mai 2011

„Este o şicană sau o nevoie de bani la mijloc. Cine ştie ce vor să obţină de la Patriarhia Română” explică pentru gândul Ion Antonescu, proprietarul primei agenţii de turism care i-a dus după 1990 pe români în pelerinaj în Ţara Sfântă.

Antonescu nu-şi explică altfel decizia Patriarhiei Ierusalimului de a rupe legăturile cu Patriarhia Română şi nu crede în motivul invocat – că aşezământul românesc de la Ierihon a fost construit fără binecuvântarea Patriarhiei de la Ierusalim. „E absurd. Nu poţi spune că ai văzut doar de câteva luni o construcţie care există de 11 ani„, mai spune Ion Antonescu, fost secretar de stat la Ministerul Culturii.

40.000 de români merg anual în pelerinaj în Ţara Sfântă

Aşadar, „mărul discordiei” este un aşezământ alcătuit dintr-o biserică, un paraclis, o casă de oaspeţi pentru pelerini şi o bibliotecă, toate ridicate pe un teren de 3.000 de metri pătraţi şi finalizate în proporţie de 95%, potrivit lui Antonescu. Anual, aici ajung peste 40.000 de turişti, potrivit statisticilor Ministerului de Turism din Israel, iar 10% dintre ei se cazează la arhondaric, în casa de oaspeţi a aşezământului, în special cei care vizitează Ierihonul prin birourile de pelerinaj ale Patriarhiei Române. 4.000 de români dorm aici într-un an, potrivit estimărilor şi sunt cazaţi în casa de oaspeţi structurată pe trei niveluri. Cu toţii dorm în cele 50 de camere clasificate la 2 stele, cu două sau trei paturi după caz, dotate cu aer condiţionat şi baie. Toate însă au terasă, de la care „se vede tot Ierihonul cu livezile sale bogate de arbori cu fructe exotice recunoscute pentru aroma lor în tot Israelul”, potrivit site-ului aşezământului. „De asemenea se pot vedea şirul munţilor dimprejur şi de dincolo de Iordan până la Marea Moartă. Priveliştea minunată văzută de aici ne prezintă, după cuvântul Scripturii, toate împărăţiile lumii şi slava lor„.

Un aşezământ construit pe o donaţie

Iniţial, construcţia aşezământului românesc a început pe un teren de 800 de metri pătraţi, donaţie de la român stabilit în Ierihon. El a lăsat prin testament Patriarhiei Române pământul, „cu scopul de a servi ca metoc”, un aşezământ dedicat pelerinilor care vor vizita locurile sfinte. Pentru că terenul nu era suficient, Patriarhia a cumpărat şi pământurile limitrofe, ajungând azi să deţină 3.000 de metri pătraţi pe care se desfăşoară aşezământul.

„Drumul demersurilor şi stăruinţelor diplomatice început de la eliberarea primului act de proprietate şi autorizaţia de construcţie şi funcţionare a Aşezământului din Ierihon şi până la realizarea proiectului şi ridicarea efectivă a construcţiilor ce se pot vedea astăzi, a fost foarte dificil„, se arată pe pagina oficială a aşezământului”. Având în vedere raportul dintre amploarea construcţiilor şi resursele umane şi materiale foarte reduse primite în timp şi cu multe sacrificii, numai providenţa divină ne-a ajutat să realizăm proiectul până la stadiul actual. Nu de puţine ori, în situaţiile limită, au apărut oameni trimişi parcă de Dumnezeu care ne-au ajutat financiar sau cu muncitori sau cu materiale de construcţii pentru a suplini lipsurile apărute”.

Construcţii şi binecuvântări verbale

În 2000 însă este sfinţit altarul paraclisului de la aşezământul de la Ierihon (n.r. unul dintre cele trei pe care Patriarhia Română le are în Ţara Sfântă: Ierusalim, Ierihon şi Iordan) în prezenţa patriarhului român Teoctist, dar şi a altor membri ai Sinodului BOR aflaţi în Ierihon.

Din delegaţie făcea parte şi actualul cap al Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Daniel. Construcţia se ridicase după ce ierarhii români obţinuseră binecuvântarea lui Diodor, patriarhul de atunci al Ierusalimului, a declarat pentru gândul părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. „Fără binecuvântarea patriarhului Diodor nu puteau începe lucrările la aşezământul românesc de la Ierihon. Mai mult, fără binecuvântarea acestuia nu s-ar fi putut face sfinţirea paraclisului respectivului aşezământ de către patriarhul Teoctist şi membri ai Sfântului Sinod„, mai spune acesta.

Cum a început conflictul

În ultimele luni, Patriarhia Ierusalimului a semnalat faptul că nu există niciun acord scris în legătură cu Aşezământul românesc de la Ierihon şi a solicitat Patriarhiei Române să clarifice situaţia acestuia. În acest context, ierarhii români l-au desemnat pe Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, să demareze dialogul cu prelaţii din Israel, unul „bilateral frăţesc între cele două Patriarhii”.

În 9 mai însă, ierarhii români află de pe site-ul oficial al Patriarhiei Ierusalimului că s-au rupt relaţiile cu Patriarhia Română. „E o decizie unilaterală„, explică Constantin Stoica. „Suntem surprinşi de anunţul postat pe site-ul oficial al instiuţiei, cu titlul «Patriarhia Ierusalimului a întrerupt comuniunea cu Patriarhia Română», întrucât suntem la începutul unui dialog„, a mai declarat purtătorul de cuvânt. El a precizat că problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, precum şi relaţiile dintre cele două biserci vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al BOR din 19-20 mai.

Guvernul a dat 1 milion de lei pentru aşezământul de la Ierihon

În 11 ani, aşezământul de la Ierhon s-a ridicat din donaţii, din contribuţii ale credincioşilor, din investiţii, vânzare de obiecte religioase, dar şi din bani proveniţi de la Guvern. De altfel, Executivul a şi suplimentat, în aprilie 2011, cu un milion de lei bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte. Banii provin din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, potrivit documentului care a fost publicat în Monitorul Oficial.

„Eu cred că şi bisericile trebuie sprijinite în România. Fără credinţă în Dumnezeu, cred că nimeni din ţara aceasta nu poate face nimic. Este o prioritate la fel cum sunt priorităţile pentru investiţii”, a declarat la acel moment premierul Emil Boc.

sursa>

http://www.gandul.info/news/patriarhia-ierusalimului-a-renegat-biserica-ortodoxa-romana-ce-se-afla-pe-cei-3-000-de-metri-de-teren-de-la-care-a-inceput-razboiul-8262401

 

“Maica Bisericilor” – târâtă în luptele pentru putere

Gandul.info / 11 mai 2011

Istoria Patriarhiei Ierusalimului începe din anul 451. Peste ea, în cursul vremurilor, au trecut perşii, arabii, cruciaţii, turcii. Astăzi, jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice se întinde asupra eparhiilor din Israel, Teritoriile Palestiniene şi Iordania. Fraţia Sfântului Mormânt a avut grija că, din anul înfiinţării (1543) să aducă în fruntea Patriarhiei episcopi greci, deşi creştinii arabi şi-au cerut şi ei, întotdeauna, drepturile, măcar în virtutea faptului că, între cei aproape 100.000 de credincioşi, arabii sunt în majoritate.

Decizia de rupe legăturile cu Biserica Ortodoxa Română vine ca urmare a unui litigiu jurisdicţional. E drept, aşezămintele româneşti de la Ierihon, a căror construcţie a început în urmă cu zece ani, n-au avut niciodată aprobarea scrisă a Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului. Temelia lor a fost pusă pe vremea Patriarhului Diodoros I – un ierarh destul de controversat, mare amator de înţelegeri verbale. În ultimul an an vieţii, suferind, obişnuia să adoarmă în mijlocul câte unei discuţii. Apropiaţii săi spuneau: „Întreabă-l care e cursul shekel/dolar. Se va trezi şi-ţi va răspunde instantaneu”… Irineos I, care i-a urmat, n-a pus niciodată problema asezămintelor de la Ierihon. În 2005, a fost depus din scaun, împotriva tuturor canoanelor (un patriarh nu poate fi îndepărtat, decât dacă împotriva sa există dovezi de blasfemie, de erezie sau în cazul în care – invocând motive de sănătate, acceptă paretisis-ul – adică retragerea de bună voie). Acuzaţiile care i s-au adus lui Irineos I au fost că ar fi pertractat cu nişte investitori evrei din străinătate (probabil americani) vinderea, pe milioane de dolari, a două terenuri ale Bisericii din zona Porţii Jaffa (zona locuită preponderent de arabi). S-a spus atunci că Episcopul de Tabor, actualul Patriarh Teofilos al III-lea, ar fi fost întronizat cu ajutorul… fostului şef al CIA, George Tenet, o rudă îndepărtată a Preafericirii Sale. Cert este că acum fostul Patriarh Irineos I se află, bine păzit, din ordinul lui Teofilos, într-un fel de arest la domiciliu. Şi cert este că parte dintre grecii înşişi cred că actualul Patriarh e necanonic.

De şase ani, de când arhipăstoreşte, Patriarhul Ierusalimului n-a fost tulburat de aşezământul nostru de la Ierihon. Demonstraţia de forţă pe care Teofilos al III-lea o face cu Biserica Ortodoxă Română (care, până în ultimul moment, i-a cerut să dialogheze, să se poată ajunge la o înţelegere) nu e străină de lupta pentru putere care macină Ortodoxia. Unul dintre motive este tot jurisdicţional. Biserica Ortodoxa Rusă – (Teofilos al III-lea e considerat mai mult decât un simpatizant al acesteia, după cei doi ani petrecuţi acolo) – acuză Biserica Ortodoxă Română pentru recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei şi a eparhiilor sufragane. Patriarul Kiril visează la a treia Romă, fapt pentru care relaţiile sale cu Patriarhia Ecumenică sunt din ce în ce mai tensionate. La rândul său, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I îl acuză pe patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, de „tendinţe hegemonice”.

Problema bisericilor ortodoxe din diaspora (care, canonic, ţin de Patriahia de la Constantinopol) s-a acutizat, odată cu migraţia românilor la munca în Vest. Patriarhia Ecumenică se teme de ce se teme şi Patriarhia Ierusalimului: că romanii au intenţia de a-şi crea episcopii în zonele lor de jurisdicţie canonică (respectiv in Europa Occidentala şi în Ţara Sfântă). Toate aceste neînţelegeri izbucnesc acum, când avansează pregătirile pentru Sinodul Panortodox (al VIII-lea Ecumenic), care ar trebui să redeseneze puterea şi zonele de influenţă în lumea Ortodoxă.

Patriarhia Ierusalimului, Maica Bisericilor, e târâtă şi ea în aceste jocuri bizantine.

Lelia Munteanu

sursa>

http://www.gandul.info/puterea-gandului/maica-bisericilor-tarata-in-luptele-pentru-putere-8262448