RSS

Arhive pe categorii: sfinti

Miride de post> Sfintii Sapte Tineri din Efes

Miride de post

Sfintii Sapte Tineri din Efes

Cum sa ajungi sfant dormind si mucenic nestiind de cazne? Stati linistiti, nu prea se poate! Exista insa in Sinaxar o singura exceptie: Sfintii Sapte Tineri din Efes, praznuiti de Biserica noastra la 4 august. La Dumnezeu toate sunt cu putinta!… Ca un sfesnic cu sapte brate, sfintii tineri lumineaza si azi in intunericul necredintei lumina invierii…

In Minei se vorbeste despre faptul ca cei sapte tineri au avut parte in pestera de “minunata moarte ca un somn” [1], intreg canonul Utreniei folosind explicit verbul “a muri”, iar o stihira spune ca moartea lor a fost “cea de obste”, iar invierea “mai presus de fire”:  “Voi, pruncii Efesului, murind odinioara pre pamant fara de simtire, cu moartea cea de obste, ati inviat iarasi mai presus de fire, aratat incredintand invierea mortilor” [2]. De partea cealalta, Sinaxarul spune ca a fost “straina si minunata adormire” sau “somn de moarte”, iar mai explicit: “sufletele lor erau pazite in mainile lui Dumnezeu, iar trupurile lor, ca si cum ar fi dormit, zaceau in pestera, nestricate si neschimbate”.

Si in legatura cu perioada cat au stat in pestera sfintii exista incertitudini. Simeon Metafrast citeaza marturia lui Gheorghe Chedrin, conform careia aflarea celor sapte sfinti tineri s-a facut in anul 23 al domniei lui Teodosie II cel Tanar *(cel Mic, 408-450), dar si o alta sursa, care mentioneaza ca data ziua de 22 octombrie a anului 38 al imparatiei aceluia. Calculand de la data mortii lui Decius, anul 251 *(254 dupa Metafrast), obtinem pentru prima varianta 180 de ani, iar pentru a doua 195 de ani, desi majoritatea surselor vorbesc de 172 ani, iar Chedrin de 170 de ani. De asemenea, in Sinaxarul Mineiului se vorbeste de 372 de ani, care insa, in cele din urma, poate fi si o greseala de copiere (prima cifra de la 172) [3]. Numarul nu este important si poate nici durata indelungata pe care sfintii au petrecut-o in “adormire”, ci minunea in sine, care a adeverit fara tagada invierea.

~~~+~~~

Pregatindu-se pentru martiriu, cu rugaciuni fierbinti in pestera intunecoasa, ei se imbarbatau adesea cu nadejdea invierii. Trimitandu-l pe cel mai tanar dintre ei in oras sa cumpere cele ale gurii, cu argint acela hranea si gurile saracilor. Iata milostenie facuta si in prigoana! Aducand pentru ultima data din cetate Iamvlih o singura paine, au impartit-o frateste si, dupa neincetate slavoslovii isi culca ochii, cu somn ingreuiat de la mahnirea prigonirii. A doua zi doreau sa primeasca cununa de martiriu…

Si… se trezira, “parandu-li-se ca seara s-au culcat” si, flamanzi, ii cer lui Iamvlih sa cumpere mai multa paine, dandu-i pentru asta un ban de argint de pe vremea lui Decius. Rupand cu greu pecetile pesterii, acesta se indreapta catre oras, ducand cu sine gand plin de uimire: Sfanta Cruce impodobea, peste tot, portile cetatii, oameni multi se jurau cu numele lui Hristos si peste tot straina vedere. Coborat parca din cer, se indreapta catre vanzatorul de paine, si-i intinde banul sa cumpere, ca si “ieri”, paine… Comoara! A gasit comoara! – strigau toti care vedeau banul si-l fortau sa spuna tot ce stie. Episcopul si Antipatul il cercetara si, necrezandu-l, il urmeaza pentru adeverire la pestera minunii ce se savarsise, sa vada si sa gaseasca adevarata comoara duhovniceasca. Dandu-i de stire imparatului de cele gasite, acela degraba soseste si, cu umilinta divina, se inchina celor sapte tineri ca unor sfinti, lor, care inviasera…

Marturisira luminati imparatului ca pentru el i-a “inviat” Dumnezeu, “mai inainte de invierea cea de obste”, ca sa combata eresul saducheu care bantuia imperiul, potrivit caruia nu exista inviere a mortilor. Vazandu-i fata catre fata, in carne si in oase, treziti ca inviati si sfinti ca mucenici, imparatul a exclamat de bucurie: “Cu adevarat este invierea mortilor!” [4]

dan.camen.

PS: Invierea Sfintilor Sapte Tineri din Efes reaminteste celor care postesc in aceasta perioada de ridicarea la cer cu trupul a Maicii Domnului a treia zi de la adormirea ei, care este pana la urma o inviere inainte de Invierea cea de obste.



[1] Canonul Utreniei – 4 august, Peasna I, gl. II în Mineiul Lunei August, ediţia a III-a, Tipografia Cartilor Bisericesti, Bucuresti, 1929, p. 48 

[2] Canonul Utreniei – 4 august, Peasna V, gl. II în Mineiul Lunei August, …, p. 50

[3] Sinaxarul Sfintilor Spate tineri din Efes în Mineiul Lunei August, …, p. 52

[4] Condacul, gl. IV, în Mineiul Lunei August, …, p. 51

_______________________________

foto>

http://www.orthodoxy-icons.com/uploads/posts/2011-04/1303985161_sem-spyaschih-otrokov-effeskih-nikolay-i-ivan-klykovy.jpg

http://4.bp.blogspot.com/-B3C9RC_M-xQ/TghFARsVfLI/AAAAAAAAADU/PpAAMxokP6U/s1600/Siebenschl%25C3%25A4ferKircheEphesus.jpg

Anunțuri
 
 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

S-a descoperit mormantul Sf. Filip, unul din cei 12 apostoli ai lui Iisus

[Structura mormantului si inscriptiile lasate pe el sunt indiciile care l-au determinat pe arheolog sa afirme ca mormantul este al Sf. Apostol Filip, unul din cei 12 ucenici ai Mantuitorului Hristos. Video AICI – dan.camen.]

Ziare.com / 27 iulie 2011

O descoperire istorica pentru lumea crestina s-a petrecut in orasul Pamukkale, din Turcia, vechiul oras antic Hierapolis mentionat in Biblie. O echipa de arheologi, condusa de profesorul italian Francesco D’Andria, a descoperit mormantul Sfantului Filip, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus[praznuit la 14 noiembrie, care nu trebuie confundat cu Sfantul Filip, unul din cei 7 diaconi, praznuit la 11 octombrie – n.m.].

„Am incercat de multi ani sa descoperim mormantul Sfantului Filip. L-am gasit in sfarsit sub daramaturile unei biserici, pe care le-am scos la lumina zilei in urma cu o luna„, a declarat arheologul d’Andria, care a precizat ca mormantul nu a fost inca deschis, conform The Voice of Russia.Intr-o zi mormantul va fi deschis. Aceasta descoperire este foarte importanta pentru lumea crestina si pentru arheologie. Aici va fi un loc de pelerinaj„, a mai spus el.

„Sfantul Filip a venit la Hierapolis si a fost omorat de romani din cauza faptului ca raspandea crestinismul in regiune. Sfantul Filip este considerat un martir. Aceasta descoperire ne-a produs o mare emotie. Filip este mentionat in Biblie si este foarte important ca i-am gasit mormantul, iar acest lucru va avea un ecou puternic in toata lumea „, a spus D’Andria.

sursa>

http://www.ziare.com/magazin/arheologie/s-a-descoperit-mormantul-lui-filip-apostolul-lui-iisus-video-1110321

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

Osemintele Mitropolitului Andrei Saguna au fost deshumate in vederea canonizarii

Basilica.ro / 31 martie 2011

Rămăşiţele pământeşti ale mitropolitului Andrei Şaguna au fost deshumate astăzi, 31 mai, din cripta Mausoleului de la Răşinari, informează TRINITAS TV.

Alături de credincioşi au fost prezenţi Mitropolitul Ardealului, Mitropolitul Olteniei şi Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

„Am mers la mausoleul marelui mitropolit Andrei Şaguna, am dezvelit mormântul şi am scos osemintele pentru a pregăti o raclă în vederea canonizării lui. Ne-am rugat ca Dumnezeu să ni-l aleagă ca ocrotitor şi ca mijlocitor”, a arătat Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.

Osemintele au fost împărţite în două racle. Una dintre ele va rămâne în Mausoleu, iar cealaltă a fost dusă la sediul Mitropoliei Ardealului.

După deshumare a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru mitropolitul Andrei Şaguna al Ardealului.

Sfântul Sinod al Bisericii noastre va analiza într-una din următoarele şedinţe de lucru dosarul de canonizare a Mitropolitului Şaguna înaintat spre studiere ierarhilor români de Mitropolia Ardealului.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/deshumarea_mitropolitului_saguna_2130.html

~~~+~~~

Mitropolitul Şaguna, luminătorul Ardealului

Basilica.ro / 31 martie 2011

Andrei Şaguna s-a născut în 1808, la Mişkolţ, în Ungaria, într-o familie de aromâni.

A studiat filozofia, dreptul şi teologia, fiind hirotonit episcop în anul 1848, la Carloviţ. După hirotonie, noul arhiereu spunea: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc şi cu voia către tot ce e adevărat, plăcut şi drept să-i îndrumez!

În calitate de mitropolit prezidează Marea Adunare Naţională de la Blaj şi organizează învăţământul în Transilvania.

În august 1850 deschide la Sibiu Tipografia eparhială, întemeiată din bani personali

În ianuarie 1853 se întemeiazăTelegraful Român, singurul ziar din România cu apariţie neîntreruptă până astăzi.

Începând cu anul 1855, Şaguna reorganizează învăţământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de Teologie şi Pedagogie. A organizat peste 800 de şcoli primare confesionale. Tot sub îndrumarea lui au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Braşov şi Brad. Gimnaziul de la Braşov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi şcoli superioare româneşti.

Mitropolitul Şaguna sprijină înfiinţarea Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, cunoscută sub numele ASTRA, cu rol însemnat în emanciparea culturală şi politică a românilor din Transilvania.

Printre membrii de seamă ai ASTREI s-au numărat Andrei Şaguna (care a fost şi primul preşedinte), George Bariţ, Timotei Cipariu, Ioan Puşcariu, viitorul patriarh Miron Cristea, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu şi Octavian Goga.

Mitropolitul Andrei Şaguna a trecut la Domnul pe 28 iunie 1873, fiind înmormântat în cripta Mausoleului de la Răşinari, de lângă Sibiu.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/mitropolitul_saguna_luminatorul_ardealului_3064.html

foto>

http://www.asaguna.ro/site/wp-content/uploads/2004/07/mitropolitul-andrei-saguna.jpg

 
2 comentarii

Scris de pe Mai 31, 2011 în articole, ecclesia, Panihida, sfinti, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Preasfinţitul Ambrozie prezent la festivităţile religioase prilejuite de canonizarea Sfinţilor Martiri din Novo Selo şi Batak în Biserica Ortodoxă Bulgară

Basilica.ro / 16 mai 2011

În perioada 16-19 mai 2011, în Biserica Ortodoxă a Bulgariei vor avea loc festivităţi religioase prilejuite de canonizarea sfinţilor martiri din Novo Selo şi Batak. La aceste manifestări, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Biserica Ortodoxă Română va fi reprezentată de Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, după cum informează episcopiagiurgiului.ro.

În urma canonizării victimelor creştine martirizate în 1876 în oraşul Batak, Episcopia Plovdiv, şi la Mănăstirea Sfânta Treime din Novo Selo, oraşul Aprilitsi, Episcopia Lovech, Biserica Ortodoxă Bulgară îi cinsteşte ca martiri şi apărători ai credinţei creştine. În cazul masacrului din Novo Selo, Biserica Ortodoxă Bulgară i-a canonizat, în mod special, pe doi călugări şi şapte maici, care au fost torturaţi şi ucişi de trupele otomane. Astfel, martirii Masacrului Batak vor fi cinstiţi de către Biserica Ortodoxă Bulgară în data de 17 mai, iar martirii din Novo Selo pe 9 mai.

Lupta poporului bulgar pentru eliberarea de sub jugul otoman, la sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost eroică dar şi sângeroasă. Aproximativ 30 000 de bulgari – majoritatea femei, copii şi bătrâni – au fost ucişi de forţele otomane în lunile aprilie – mai 1876.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/preasfintitul_ambrozie_prezent_la_festivitatile_religioase_prilejuite_de_canonizarea_

sfintilor_martiri_din_novo_selo_si_batak_in_biserica_ortodoxa_bulgara_9676.html

foto>

http://episcopiagiurgiului.ro/Stiri/showarticle.php?articleID=1469

http://www.johnsanidopoulos.com/2011/05/new-martyrs-of-batak-sparks-amidst.html

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Dobri Dobrev – batranul cersetor pentru Hristos care ctitoreste biserici

Preluare de la

Razvan Codrescu / 2 mai 2011

CERŞIND PENTRU HRISTOS

„Cine n-are bătrîni, să-şi cumpere!”, zice proverbul. Bătrînul Dobri Dobrev din satul Baylovo (Bulgaria), pe care-l puteţi vedea în pozele alăturate (un film cu el poate fi vizionat şi pe youtube, fiind preluat de numeroase site-uri şi bloguri), ne-ar putea însă cumpăra el pe noi, dacă am merita paralele…

Cine este moş Dobri Dobrev? Un cerşetor ctitor în ţara lui şi căruia mărimile Bulgariei postcomuniste nu sunt vrednice să-i dezlege curelele încălţămintelor!

Dobri Dobrev are 97 de ani şi cerşeşte pe străzile Sofiei, luminos şi smerit. Ochii lui au o blîndeţe senină de rai şi uitaţi-vă numai cu cîtă firească simplitate sărută, într-una dintre poze, mîna unui copilandru! Locuitorii capitalei bulgare îl privescc ca pe un sfînt coborît din paterice sau din icoane. E atît de pitoresc răsăritean la înfăţişare încît, de cum îl vezi, analogiile cele mai nimerite ţi se par acelea cu vechii anahoreţi ai pustiei sau cu mai recenţii „nebuni pentru Hristos” ai creştinismului pravoslavnic.

În ţara poate cea mai descreştinată din Balcani, unde nu mai există decît cîteva mînăstiri în funcţiune, iar bisericile sînt chiar mai goale decît în Occidentul franco-germanic şi anglo-saxon (unde, dacă nu-s muzee, ajung restaurante şi săli de şedinţe), nonagenarul Dobri Dobrev cerşeşte nu pentru sine (căci pare a nu avea nimic din trebuinţele omului lumesc de azi, iar hrana lui de căpătîi rămîne rugăciunea, care nu costă nimic), ci pentru Hristos.

Poate fi văzut, de regulă, fie în faţa Catedralei „Sfîntul Alexandru Nevski”, fie în faţa Bisericii „Sfinţii Chiril şi Metodie”, cu o cutiuţă de tablă sau de plastic în care adună „milele” trecătorilor, donînd apoi toţi banii agonisiţi fie lăcaşurilor şi aşezămintelor bisericeşti, pentru restaurare sau subzistenţă, fie fraţilor creştini mai săraci sau mai nevolnici decît el.

Pînă deunăzi, bătrînul în opinci donase numai Catedralei „Sfîntul Alexandru Nevski” suma de… 35.700 de leva (20.000 de euro!), cum rezultă chiar din condicile parohiale! Cu banii lui multe s-au construit pe pămînt, iar el însuşi şi-a construit, din cerşit, casă în ceruri. Şi numai Dumnezeu ştie cîte suflete se vor fi trezit, prin pilda lui simplă şi înduioşătoare, din uitarea sau indiferentismul religios ale acestui tîrziu de lume!

Ce creştin n-ar recunoaşte aici lucrarea lui Dumnezeu, Cel întotdeauna şi pretutindeni viu şi prezent prin sfinţii Lui, pe care-i ridică adesea, spre pildă sau spre dojană, tocmai acolo unde şi atunci cînd comunitatea de credinţă pare mai tulbure şi mai ruinată?

Cerşetorul Dobri Dobrev, omul lui Dumnezeu, săracul bogat al miracolului evanghelic, răscumpără vremurile sub bucata lui de cer şi este poate – umil şi nediscursiv – „conştiinţa mai bună” a Bulgariei lui natale şi a întregului nostru Răsărit ortodox.

Răzvan CODRESCU

(Text apărut, cu minime diferenţe, în numărul pe aprilie 2011 al revistei Lumea credinţei. Fotografiile sînt preluate de pe internet.)

~~~+~~~


Cerşetorul care ctitoreşte biserici [1]

Familia Ortodoxă, nr. 4 (27) / 2011

“Nu judecaţi ceva înainte de vreme, până ce nu va veni Domnul, Care va lumina cele ascunse… şi va vădi sfaturile inimilor” (I Corinteni 4, 5).

În vălmăşagul pestriţ al unei capitale contemporane, cu uşurinţa ar putea trece nebăgat în seamă un chip precum cel al bătrânului Dobri Dobrev, pe care oamenii l-ar încadra grabnic în rândul numeroşilor cerşetori şi săraci din Sofia. Nu mulţi sunt însă aceia care îl cunosc cu adevărat pe acest bătrân de 96 de ani şi ştiu lucrarea sa. Poate părea greu de crezut că cea mai mare biserică din Balcani, catedrala patriarhală şi simbolul oraşului, în care se adună să slujească în sobor lună de lună mitropoliţii Bulgariei, a primit de curând un uriaş ajutor financiar din partea lui bătrânului Dobri, urmaş al cuvintelor Apostolului „ca gunoiul lumii ne-am făcut, lepădătura tuturor până acum” (I Corinteni 4:13).

Această faptă ar fi rămas ascunsă cunoştinţei omeneşti dacă, anul trecut, Preasfinţitul Tihon al Tiveriopolei n-ar fi vestit-o presei: „Nu mi-a venit să cred când am văzut chitanţa, şi e incredibil, dar cel mai mare donator al Catedralei Patriarhale este Moş-Dobri, cerşe­torul îmbrăcat în costum popular pe care toată lumea-l ştie, cel ce se închină înaintea tuturor. Bătrânul acesta a dăruit Catedralei suma de 35.700 de leva (aproape 20.000 de euro). Acest om atât de sărac şi de modest a făcut cea mai mare donaţie din ultimul deceniu pentru biserica Sfântului Alexandru Nevski!”.

În 1988, dedo-Dobri, cum îi zic bulgarii, a renunţat la vechea sa viaţă, începând să cerşească pe străzi şi în biserici. Acest bătrân, cu un venit lunar de 80 de euro, călătoreşte aproape în fiecare zi din satul său, Bailovo, până Ia Sofia, pentru a aduna bănuţ cu bănuţ – însă niciodată pentru sine! Mulţi dintre locuitorii Sofiei I-au văzut pe Dobri stând, an de an, cu un pahar în mână, pentru a aduna bani — pe care îi dădea apoi unui cunoscut, ca să-i depună într-un cont bancar. A strâns mai întâi bani pentru reconstruirea Mănăstirii Eleşniţa, aflată la câţiva kilometri depărtare de capitala Bulgariei. Cu ajutorul lui Dumnezeu, în 2006 biserica mănăstirii a fost renovată şi sfinţită. În mai 2009 s-a dus la epitropul Catedralei Sfântului Alexandru Nevski, căruia i-a zis doar atât: „Vino cu mine, să-ţi dau nişte bani pentru biserică!” Ce l-a determinat pe acest bătrân, cu un chip ce pare să iasă din cărţile sfinte, să se îndeletnicească cu aşa ceva? Doar Dumnezeu ştie! întrebat de ce a facut-o, Moş-Dobri a răspuns simplu: ,Adunăm bani pentru mănăstiri. Refacem bisericile aflate în nevoie. Le reconstruim, le renovăm — nu facem prea mult, dar… atâta putem„.

Numele bătrânului Dobri din Bailovo şi suma donată au răsunat ca o mare palmă pe obrazul tuturor politicienilor şi oamenilor de afaceri locali, care, deşi au vorbit şi au promis multe, până la urmă n-au ajutat cu nimic Biserica, facându-l pe un cunoscut jurnalist bulgar să exclame: „În ce hal a ajuns societatea noastră, dacă cel mai mare donator dintre noi este un bătrân sărac! Şi când Biserica ne cere ajutorul pentru a reda măreţia Catedralei Patriarhale, să nu ne îndreptăţim că nu putem, fiindcă Moş-Dobri ne arată zi de zi că se poate — chiar şi păstrând tăcerea„.

Bătrânul Dobri, acest tăcut luptător creş­tin, vine zi de zi să se închine liniştit în Catedrala Sfântului Alexandru Nevski, aşezându-se apoi la ieşire, unde îi salută pe toţi şi se închină înaintea tuturor, luându-şi rămas bun de la oameni cu cuvintele: „Bucuraţi-vă întru Domnul!” Ne simţim datori să încheiem cu câteva cuvinte adunate din înţelepciunea simplă, dar vie a lui Moş-Dobri, acest om ce „nu este din lumea aceasta” (Ioan 18:36):Sunt două voinţe, una a lui Dumnezeu, alta a diavolului. Şi purtăm un război în mintea noastră. Cred că trebuie să urmăm şi să ne supunem voii lui Dumnezeu — aşa să ne ajute Domnul! Voinţa cea bună este dreaptă şi adevărată. Toate ale acesteia sunt bune. Trebuie să nu minţim, să nu furăm, să nu săvârşim curvie. Trebuie să ne iubim unul pe altul, aşa cum ne iubeşte Dumnezeu – învredniceşte-ne, Doamne!„.

Traducere şi adaptare de Radu Hagiu


[1] Articol apărut în revista Familia Ortodoxă, luna Aprilie, nr. 4 (27) / 2011, pp. 27-28 

Această prezentare necesită JavaScript.


 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Slujba audio a Sf. Cuv. Irodion de la Lainici († 3 mai)

foto by dan.camen.

~~~+~~

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 1 – Toaca si clopotele, Fericitul barbatul 

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 2 – Doamne strigat-am si Stihirile (glas 1)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 3 – Slava Vecerniei (glas 2)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 4 – Slava Litiei (glas 5)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 5 – Stihirile Stihoavnei (glas 2)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 6 – Slava Stihoavnei (glas 5)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 7 – Troparul (glas 1)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 8 – Sedealna intai (glas 2)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 9 – Polieleul (glas 8)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 10 – Marimurile (glas 1)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 11 – Stihirile dupa Evanghelie (glas 2 si 6)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 12 – Cantarea Canonului (glas 1)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 13 – Condacul (glas 8)

 Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 14 – Cantarea a IX-a a Canonului (glas 1)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 15 – Luminanda (glas 2)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 16 – Toata suflarea si Stihirile Laudelor

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 17 – Slava Laudelor (glas 8)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 18 – Megalinarii (glas 8)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 18 – Megalinarii (glas 8)

Slujba Sf Cuv Irodion de la Lainici 19 – Chinonic (glas 8)

~~~+~~~

Clip video de la slujba de Canonizare a Sf. Cuv. Irodion Ionescu

„Luceafarul de la Lainici”

1 mai 2011, Sf. Manastire Lainici, Gorj

~~~+~~~

Reportaj video despre aflarea moastelor Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (2010)

interviu cu Arhim. Ioachim Palrvulescu, staretul Manastirii Lainici

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,

Canonizarea Sf. Cuv. Irodion Ionescu si sfintirea bisericii mari a Manastirii Lainici (foto)

Mânastirea Lainici, 1 mai 2011

Sfinţirea bisericii noi (mari)

Canonizarea Sf. Cuv. Irodion Ionescu – „Luceafarul de la Lainici”

foto> dan.camen.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Etichete: , , , , , , , , ,