RSS

Arhive pe etichete: ardeal

Sondaj IRES despre perceptia si atitudinea credinciosilor cu privire la rearondările teritoriale din cele doua mitropolii ale Transilvaniei

Intr-un surprinzator sondaj IRES remis recent presei, privind perceptia si atitudinea credinciosilor la posibila dezmembrare a Mitropoliei Clujului, s-a putut constata faptul ca majoritatea enoriasilor intervievati din eparhiile sufragane mitropoliei resping ideea rearondarii teritoriale a Arhiepiscopiei Alba Iuliei si a Episcopiei Oradiei la Mitropolia Ardealului (parca in contrast cu ceea ce s-a comunicat de Patriarhia Romana> „hotărârea de înfiinţare a Mitropoliei Clujului a fost luată în grabă de către Sfântul Sinod, fără consultarea prealabilă a clerului şi credincioşilor din eparhiile desemnate să depindă jurisdicţional de Mitropolia nou înfiinţată”). Intr-adevar, nu au fost consultate atunci formal Adunarile Eparhiale ale episcopiilor sufragane acum Mitropoliei Clujului *(asa cum s-a intamplat acum cu cele doua eparhii care vor sa treaca sub Sibiu), poate si pentru faptul ca hotararile acestora au doar rol consultativ, deci, pana la urma, informal; totusi, realitatea statistica a acestui sondaj confirma, si dupa 7 ani, vointa neconsultata *(formal) a comunitatii de credinciosi ortodocsi transilvaneni. Nu mai vorbim de faptul ca Patriarhia Romana a confundat vointa unei Adunari Eparhiale *(formata in general, pe langa preotii desemnati, din personalitati politice si oameni de afaceri instariti) cu vointa „clerului” si a „credinciosilor” de rand. Astfel „restul” nu a avut un cuvant de spus in aceasta chestiune si, in general, nu are un cuvant de spus in orice chestiune de natura bisericeasca. Asadar, putem sa dam uitarii celebra sintagma: „Vox populi, vox Dei”! O alta hiba in acest statut sagunian este, daca vreti, chiar lipsa monahilor din Adunarile Eparhiale. De asemenea, un mare procent dintre intervievati *(aprox. 60%) a declarat ca si-ar dori un referendum pe aceasta chestiune, fapt care arata tendinta, de jos in sus, de democratizare a Bisericii *(si nu cred ca are legatura neaparat cu secularizarea care a cuprins Biserica, ci poate cu ceea ce am spus mai sus), iar 70% dintre credinciosi considera ca impactul mutării uneia dintre episcopii la o altă mitropolie ar fi negativ.

Despre rezultatele interesante ale acestui sondaj aflam de la sociologul Vasile Dancu, presedintele IRES, care a relatat in articolul> „Orgoliile ierarhilor si misiunea Bisericii noastre” *(contributors.ro, 13 februarie 2012), urmatoarele:

„[…] Puțină lume știe despre dezmembrarea Mitropoliei Clujului, spune un sondaj de opinie publică. Așa cum am fost avertizați cu ocazia funeraliilor părintelui Bartolomeu, destrămarea prin echilibrare teritorială a Mitropoliei Clujului, Albei, Maramuresului și Oradiei a început. Totul cu justificarea că este dorința clerului, a mirenilor și a credincioșilorAlipirea la Sibiu a Arhiepiscopieii Albei și a Episcopiei Oradiei nu găsesește nici o justificare serioasă legată de dorințele oamenilor sau o păstorire optimă a enoriașilor. Ancheta de opinie pe care am realizat-o pe un eșantion reprezentativ de credincioși arată că mulți dintre ei se declară destul de puțin cunoscători privind organizarea administrației religioase, darămite să ceară reechilibrări teritoriale păstorilor lor. Procentul celor care se autoevaluează ca fiind informați despre organizarea Bisericii se apropie undeva de 60%, dar și acest procent trebuie luat cu mici rezerve, deoarece este vorba de o autoestimare unde oamenii au tendința de a se pune într-o lumină favorabilă.

Despre mutarea Arhiepiscopiei Albei la Mitropolia Sibiu declară că au auzit doar 51% dintre credicioșii din întreaga mitropolie, iar din cele două județe vizate declară că sunt la curent 56% dintre ortodocșii din Alba și doar 45% dintre credincioșii ortodocși din județul Mureș. Este adevărat că discuțiile legate de proximitatea geografică a Arhiepiscopiei Albei de Sibiu au reușit să creeze și la nivelul Mitropoliei o oarecare acceptare, nu fără strângere de inimă, a trecerii Arhiepiscopiei Albei și Mureșului la Mitropolia Ardealui, discuții care avuseseră loc lângă catafalcul părintelui Bartolomeu.
Dar marea surpriză pentru noi a fost anunțul Episcopiei Oradiei, cum că sunt doritori să treacă peste munți pentru a se uni cu Mitropolia Ardealui. Evident că și aici s-a montat un scenariu cu adunare și voturi, iar explicația a fost și în acest caz dorința ierarhilor, a clerului și a credincioșilor.
Ancheta noastră a arătat că datele despre această manufacturare a consensului de scindare este și mai puțin cunoscută. Evident că acesta este și un efect al discreției și decenței cu care Mitropolia Clujului a tratat acestă problemă, ca pe una internă, dar și o urmare a lucrării fără mult zgomot din partea Episcopului Oradiei. 67% dintre enoriașii ortodocși ai Mitropoliei Clujului nu au auzit de această hotarâre a Adunării eparhiale a Oradiei și 57% dintre bihoreni sunt total neștiutori despre lucrarea conducătorilor sau mirenilor care au votat trecerea la Sibiu.

Credincioșii se opun. Dacă ar fi un referendum ar vota contra
Ancheta noastră de opinie a relevat un fapt mult mai îngrijorător decât lucrarea facută fără transparență: este vorba despre dezacordul majorității enoriașilor privind trecerea episcopiilor de care aparțin la o altă mitropolie. Pe ansamblul Mitropoliei Clujului, doar 14% sunt de acord (65% sunt contra și 17% indiferenți), iar dacă analizăm județele afectate de această ”echilibrare” o să vedem că doar 17% ar fi de acord în județele Alba și Mureș și 20% in Bihor. Am observat însă că majoritatea dintre cei puțini care-și declară acordul sunt puțin informați despre organizarea bisericii sau manifestă un comportament religios mai puțin intens.
În fine, 70% dintre credincioșii ortodocși din mitropolia noastră sunt de părere că mutarea ar aduce un impact negativ. Am întrebat dacă ar trebui organizat sau nu un referendum pentru o asemenea decizie și 60% (și chiar 63% în județul Bihor) dintre enoriașii mitropoliei au raspuns afirmativ. Chiar dacă referendumul nu face parte, cel puțin la noi, dintre rânduielile Bisericii Ortodoxe, la un asemenea eveniment ar vota pentru mutarea episcopiilor menționate la Mitropolia Ardealului doar 19% dintre credincioșii din ansamblul mitropoliei, 23% dintre enoriașii din Alba și 29% dintre cei din Mureș. Dar absurditatea acestei așa-zise echilibrări se vede foarte clar mai ales în județul Bihor, episcopie care nu poate fi revendicată pe principiul proximității geografice de Sibiu și unde doar 17% dintre credincioșii de peste 18 ani ar vota pentru.[…]”

De asemenea, dansul pune punctul pe ‘i’ si afirma, pe buna dreptate, ca> „Textul comunicatului Patriarhiei se antepronunță și arată clar că este vorba de o voință strategic definită, nicidecum vreo dorință a maselor de credincioși„. Practic, prin asta se clatina si ultima lui nadejde, exprimata la finalul articolului> „Încă nu mi-am pierdut speranța. Dacă Patriarhul nu va încuraja acest act de orgoliu și răzbunare târzie, nedemne de ierarhia Bisericii noastre, atunci speranța mea că Biserica noastră a ieșit din timiditate, dar și din războaiele mărunte – semnul instituțiilor nepregătite pentru provocările modernității – va reveni. Sunt sigur că Patriarhul înțelege mai bine decât oricine care sunt misiunile bisericii noastre, și nu doar în Transilvania„.

Despre sondaj aflam de la Ziua de Cluj ca> „a inclus un eşantion de peste 1.000 de persoane din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, plus câte 500 de persoane din judeţele Alba, Mureş şi Bihor […]” *(deci cu mult peste numarul membrilor unei Adunari Eparhiale – 30). „[…] Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), în rândul unui eşantion de 1.021 de persoane cu vârsta peste 18 ani din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, vizând şi câte 500 de persoane de 18 ani şi peste această vârstă din judeţele Alba, Mureş, (care alcătuiesc Arhiepiscopia de Alba Iulia), respectiv Bihor (care formează Episcopia Oradiei). Eroarea maximă tolerată a sondajului este de 3%, considerată valoarea maximă admisă pentru reprezentativitatea unui sondaj”.

Mai detaliat> „[…] 65% dintre respondenţii de pe cuprinsul întregii Mitropolii a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului nu sunt de acord cu trecerea eparhiei de care aparţin la o altă mitropolie. La nivelul judeţelor chestionate în particular, 64% dintre respondenţii din Alba şi câte 57% dintre cei din judeţele Mureş şi Bihor nu sunt de acord cu iniţiativa respectivă. Aceasta este agreată de 20% din respondenţii din judeţul Bihor, câte 17% din judeţele Mureş şi Alba, respectiv 14% la nivelul întregii mitropolii, în timp ce un procent ce variază între 17 şi 20% dintre respondenţi priveşte cu indiferenţă un astfel de demers. Impactul mutării unei episcopii la o altă mitropolie ar fi mai degrabă negativ în opinia a 72% dintre respondenţii din judeţul Bihor, 70% dintre cei de la nivelul întregii mitropolii, 67% dintre cei din judeţul Alba şi 66% dintre respondenţii din judeţul Mureş. Mai mult de jumătate dintre respondenţi din toate ariile de chestionare (63% din judeţul Bihor, câte 60% din întreaga mitropolie şi din judeţul Alba şi 55% din judeţul Mureş) au răspuns afirmativ la întrebarea cu privire la oportunitatea organizării unui referendum în scopul luării deciziei cu privire la mutarea celor două episcopii la Mitropolia Ardealului.

Peste jumătate dintre respondenţi ar participa la referendumul respectiv, iar cei mai mulţi ar vota împotriva mutării – 63% din respondenţii din întrega mitropolie, 61% din judeţul Bihor, 60% din judeţul Alba şi 50% din judeţul Mureş. Cel mai ridicat procent pentru mutare ar fi înregistrat, conform sondajului, în judeţul Mureş – 29%, urmat de judeţul Alba – 23%, mitropolia per ansamblu – 19% şi judeţul Bihor – 17%. Sondajul citat chestionează şi autopercepţia respondenţilor cu privire la religiozitate, dar şi la frecventarea bisericii. În privinţa primeia dintre categoriile amintite, între 90% (judeţul Bihor) şi 96% (judeţul Alba) dintre respondenţi se consideră persoane religioase. De asemenea, procentul celor care frecventează biserica de câteva ori pe săptămână, respectiv de câteva ori pe lună totalizează 60 de procente în judeţul Alba, 58% la nivelul mitropoliei, 57% în judeţul Bihor şi 48% în judeţul Mureş. Mai amintim că, potrivit sondajului, respondenţii sunt mai informaţi cu privire la iniţiativa trecerii Eparhiei Alba Iuliei sub jurisdicţia Sibiului decât cu privire la cea a Oradiei„.

Va lua in considerare Sfantul Sinod acest sondaj sau il va considera profan si nerealist, sau realizat intr-un moment nepotrivit si, de ce nu, poate cam tarziu?…

dan.camen.

surse>

http://www.contributors.ro/fara-categorie/orgoliile-ierarhilor-%C8%99i-misiunea-bisericii-noastre/

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/biserica-se-rupe-de-popor–84117.html

foto>

http://www.puterea.ro/articol/credinciosii_se_opun_spargerii_mitropoliei_clujului

http://www.citynews.ro/_Files/Thumbs/NewsAttachments/2011/10/21/0000205216/3385_0000205216_W340-H405-HA1-VA4.jpg

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe Februarie 14, 2012 în articole, citadela, diverse, ecclesia, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Episcopia Devei şi Hunedoarei cere să revină la Mitropolia Ardealului


Întrunirea Sinodului Mitropolitan la Timişoara

[Asemeni Arhiepiscopiei Alba Iuliei şi Episcopia Devei şi Hunedoarei a iniţiat demersurile de rearondare la Mitropolia Ardealului, in urma votului favorabil al Adunării Eparhiale de la Deva, întrunită în data de 19 ianuarie (desigur, stirea respectivă nu mentionează adoptarea acestei hotărâri importante pentru eparhie si nu numai). Membrii Sinodului Mitropolitan de la Timişoara au aprobat deja prin vot rearondarea Episcopiei Devei şi Hunedoarei la Mitropolia Ardealului. Se încearcă aşa-zisul „compromis teritorial„, adică reîntregirea pe jumătate a fostelor graniţe ale Mitropoliei Ardealului, iar Episcopia Devei si Hunedoarei ar asigura, alături de Arhiepiscopia Alba Iuliei, acest lucru (echilibrarea numărului de eparhii din cele două mitropolii, 4 contra 4). Rămâne de văzut dacă hotărârea Sfântului Sinod din februarie, în privinţa rearondării Arhiepiscopiei Alba Iuliei şi a Episcopiei Devei şi Hunedoarei la Mitropolia Ardealului, va fi şi ea una formală sau nu. – dan.camen.] 

Mitropolia Banatului / 24 ian. 2012

La sediul Centrului Eparhial din Timişoara s-a întrunit astăzi, 23 ianuarie a.c., Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului sub preşedenţia Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae Corneanu, care dupa rugăciunea ,,Împărate ceresc” a deschis lucrările şedinţei. Au fost prezenţi ierarhii tuturor eparhiilor aparţinătoare Mitropoliei care au luat în dezbatere punctele de pe ordinea de zi. Astfel, s-a analizat cerererea Adunării Eparhiale a Episcopiei Devei şi Hunedoarei privind ieşirea acestei eparhii de sub jurisdicţia Mitropoliei Banatului şi revenirea ei sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului, cerere aprobată astăzi. […]

S-au discutat şi alte probleme din cadrul eparhiilor Mitropoliei, dar nu s-au luat hotărâri. Sinodul Mitropolitan s-a încheiat cu rugăciunea ,,Tatăl nostru ” şi cu un cuvânt de mulţumire pentru participare adresat celor prezenţi din partea Înaltpresfinţiei Sale Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului.

sursa>

http://mitropolia-banatului.ro/?p=5269

~~~+~~~

Sinod Mitropolitan al Mitropoliei Banatului

Episcopia Devei si Hunedoarei / 24 ian. 2012

Luni, 23 ianuarie 2012, la la Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Timişoarei a avut loc şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, întrunire în cadrul căreia au fost convocaţi întîistătătorii eparhiilor sufragane din Mitropolia Banatului.

Pe ordinea de zi a şedinţei, printre altele, a fost analizat şi Procesul verbal al Adunării Eparhiale al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, întrunită în 19 ianuarie 2012, document care supune spre aprobare Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, revenirea Episcopiei Devei şi Hunedoarei sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului.

În urma supunerii la vot, hotărârea a fost aprobată, urmând a fi înaintată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se va întruni în data de 16 februarie 2012, sub preşedenţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României.

sursa>

http://www.episcopiadevei.ro/#1

~~~+~~~

Episcopia Devei şi Hunedoarei cere să revină la Mitropolia Ardealului

Basilica.ro / 25 ian. 2012

La Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Timişoarei a avut loc luni, 23 ianuarie 2012, şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, întrunire în cadrul căreia au fost convocaţi întâistătătorii eparhiilor sufragane din Mitropolia Banatului.

Printre altele, a fost analizat şi procesul-verbal al Adunării Eparhiale a Episcopiei Devei şi Hunedoarei, întrunită în 19 ianuarie 2012, document care supune spre aprobare Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului revenirea Episcopiei Devei şi Hunedoarei sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului. Potrivit Ziarul Lumina, în urma supunerii la vot, cererea a fost aprobată, urmând a fi înaintată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se va întruni în zilele de 16 şi 17 februarie 2012, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/episcopia_devei_si_hunedoarei_cere_sa_revina_la_mitropolia_ardealului_9635.html

 
2 comentarii

Scris de pe Ianuarie 25, 2012 în articole, citadela, diverse, ecclesia, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Alba Iuliei a aprobat trecerea acestei Eparhii în jurisdicţia Mitropoliei Ardealului

[Începe să se adevereasca „compromisul” anuntat de ceva vreme AICI si AICI. Stirea de pe Basilica.ro cu privire la intalnirea ierarhilor ardeleni la M-rea Sambata de Sus in data de 16 dec. 2011, trece cu vederea *(intentionat?) hotararea aceasta asa de importanta la care se face referire, cu tarie acum, in acest prim articol. Nici site-ul Mitropoliei Ardealului nu mentioneaza in stirea respectiva aceasta hotarare *(ce, nu era importanta?), iar pe site-urile Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi al Arhiepiscopiei Alba Iuliei stirea cu privire la acest lucru nici măcar nu exista. UPDATE> Şi Episcopia Devei şi Hunedoarei a iniţiat demersurile de rearondare la Mitropolia Ardealului, in urma votului favorabil al Adunării Eparhiale. De asemenea, Adunarea Eparhiala a Episcopiei Oradiei propune acelasi lucru. UPDATE 2> IPS Andrei considera grabit demersul IPS Irineu al Alba Iuliei de rearondare la Mitropolia Ardealului – dan.camen.]

Basilica.ro / 21 ianuarie 2012

Arhiepiscopia Alba Iuliei va reveni în componența Mitropoliei Ardealului, cu sediul la Sibiu. Membrii Adunării Eparhiale reuniți la 21 ianuarie 2012 în şedință de lucru, au aprobat propunerea în acest sens înaintată de consilierul administrativ bisericesc al eparhiei, părintele Remus Onişor.

Hotărârea survine deciziei de rearondare a celor două mitropolii din Transilvania, luată în cadrul şedinței sinoadelor reunite ale acestora din 16 decembrie, anul trecut.

„Eparhia Alba Iuliei va trece sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului. În sinodul reunit al celor două Mitropolii din 16 decembrie s-a luat această hotărâre, iar rearondarea se face în urma consultării Adunării Eparhiale”, a precizat pentru Radio TRINITAS părintele Liviu Stanciu, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Alba Iuliei. 

Pentru a deveni efectivă, hotărârea are nevoie de aprobarea Sfântului Sinod, a declarat consilierul juridic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Ioana Maria Țuțui.

„Rearondarea propriu zisă va fi stabilită prin hotărârea Sfântului Sinod potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Se va pune în discuţia Sfântului Sinod, din Eparhie va pleca o solicitare şi actul final prin care se va face rearondarea va fi hotărârea Sfântului Sinod (…) acesta va fi pasul final”, a precizat consilierul juridic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Ioana Maria Țuțui.

Arhiepiscopia Alba Iuliei este, în prezent, parte componentă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Situația datează din 2006, de la înființarea celei de-a doua mitropolii din Transilvania, sub conducerea vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/adunarea_eparhiala_a_arhiepiscopiei_alba_iulia_a_aprobat_trecerea_acestei_eparhii_in_jurisdictia_mitropoliei_ardealului_4982.html

 
4 comentarii

Scris de pe Ianuarie 24, 2012 în articole, citadela, Dialoguri, diverse, ecclesia, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Ierarhii ortodocsi ardeleni isi exprima speranta intr-un dialog onest si sincer cu greco-catolicii

Comunicat de presă

Mânăstirea Râmeț, 4 iulie 2011

Ierarhii celor două Sinoade Mitropolitane, ale Ardealului și Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, s-au întrunit, luni, 4 iulie 2011, în ședință comună la Mânăstirea Râmeț, județul Alba, în conformitate cu hotărârea Sfântului Sinod, sub președinția IPS Arhiepiscop și Mitropolit Laurențiu și a IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.

Principalul punct al discuțiilor l-a constituit pregătirea reluării dialogului, la nivel de ierarhi, dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Unită cu Roma Greco-Catolică. În acest sens, Patriarhia Română a adresat, la 6 iulie 2010, o scrisoare Bisericii Greco-Catolice, cu invitația de a relua dialogul cu Biserica Ortodoxă Română.

Întrucât un dialog nu poate fi construit credibil fără o asumare corectă a situației istorice și a diferendului patrimonial, Eparhiile ortodoxe din Ardeal și Banat au pregătit reeditarea cărții „Relațiile actuale dintre ortodocși și greco-catolici”, care își propune să prezinte corect și obiectiv situația celor două Biserici care au, nu doar o dispută patrimonială, ci și o istorie comună, ce coboară până în anul 1700.

Cu dorința sinceră de a se angaja într-un dialog onest și realist, ierarhii ortodocși ardeleni își exprimă speranța că acest nou orizont al relațiilor dintre cele două Biserici românești, va duce la cultivarea unui climat de pace și respect între ierarhii, clericii și credincioșii ortodocși și greco-catolici, legați prin mărturisirea credinței în Același Domn Iisus Hristos.

Biroul de presă al Mitropoliei Clujului

sursa>

http://www.mitropolia-clujului.ro/Stiri-si-evenimente/Ierarhii-ortodocsi-ardeleni-isi-exprima-speranta-intr-un-dialog-onest-si-sincer-cu-greco-catolicii–eID236.html

~~~+~~~

Sinoade mitropolitane reunite la Mănăstirea Râmeţ

Basilica.ro / 4 iulie 2011

[…] Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului a precizat că „Problemele pe care le-am discutat sunt probleme comune şi de aceea, împlinind hotărârea Sfântului Sinod de a face cel puţin două sinoade reunite în cursul unui an am reuşit să ne exprimăm unitatea de credinţă, unitatea în luarea deciziilor şi mai ales responsabilitatea pe care o avem faţă de Biserica lui Hristos pe care o păstorim”.

„Însuşi faptul că ne-am întâlnit aici la Râmeţ în această vatră de spiritualitate, de credinţă este dătător de curaj, dătător de râvnă în misiunea pe care o avem într-o lume secularizată. Toţi ierarhii ortodocşi au misiunea aceasta sfântă, dar în mod special ierarhii din Transilvania se confruntă cu o anume stare de lucruri şi încearcă să găsească soluţiile potrivite”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Totodată, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei a declarat: „Credem că ceea ce am săvârşit astăzi noi aici va fi de folos pentru binecredincioşii noştri creştini şi pentru neamul şi Biserica noastră”.

În cadrul şedinţei s-a discutat şi problema reeditării unei cărţi-document care prezintă istoricul dialogului dintre cele două culte.

„S-a hotărât reeditarea cărţii intitulată ‘Relaţiile actuale dintre ortodocşi şi greco-catolici’ în editura Renaşterea a Arhiepiscopiei Clujului care se constituie totodată un suport istoric şi juridic asupra situaţiei diferendului patrimonial existent între ortodocşi şi greco-catolici astăzi. Întrucât un dialog nu poate fi construit credibil fără asumarea corectă a istoriei celor două confesiuni şi a diferendului patrimonial care există de aceea s-a considerat oportună şi ca o primă piatră în construirea acestui dialog reeditarea acestei cărţi tocmai datorită faptului că se doreşte şi sublinierea că cele două biserici nu împart doar un diferend patrimonial, ci şi o istorie comună care coboară până în anul 1700”, a precizat Pr. Bogdan Ivanov, purtător de cuvânt Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Printre problemele dezbătute la Mănăstirea Râmeţ s-au mai aflat şi rânduiala primirii în Biserica Ortodoxă a eterodocşilor, dar şi canonizarea unor noi sfinţi români.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri-patriarhie/sinoade_mitropolitane_reunite_la_manastirea_ramet_6713.html

~~~+~~~

Sinod reunit al mitropoliilor din Transilvania

Reintregirea.ro / 4 iulie 2011

[…] „Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române şi-a exprimat printr-o scrisoare hotărârea de a fi reluat dialogul cu cultul greco-catolic, astfel că în şedinţa comună a celor două Sinoade Mitropolitane acesta va fi punctul principal de discuţii. Hotărârea respectivă vizează întreg cuprinsul Patriarhiei, dar sigur că în Ardeal această problemă este mai stringentă„, a precizat preotul Bogdan Ivanov, secretarul de cabinet al mitropolitului Clujului, IPS Andrei Andreicuţ.

Dialogul între cele două confesiuni se va purta la nivel de ierarhi, el fiind întrerupt în urmă cu câţiva ani, după ce Biserica Greco-Catolică a decis să menţină acţiunea în instanţă cu privire la retrocedarea unor lăcaşuri de cult, conform reprezentantului Arhiepiscopiei clujene. De precizat că şedinţa comună a Sinodului Mitropolitan al Ardealului şi a Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului este prima de acest fel de la instalarea ca mitropolit a Înaltpreasfinţitului Andrei Andreicuţ. În cadrul şedinţei de astăzi se va discuta şi reeditarea unei cărţi-document care prezintă un istoric al dialogului ortodox-greco-catolic, editată acum câţiva ani la Cluj. La şedinţa reunită a celor două sinoade vor participa toţi ierarhii de pe cuprinsul celor două mitropolii.

sursa>

http://www.reintregirea.ro/index.php?cid=stire-3689

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Impartirea pe regiuni a tarii si reintregirea, pe jumatate, a Mitropoliei Ardealului

In articolul sau din Evz.ro, intitulat „Mitropolia Ardealului şi noua hartă a BOR. Cum va modifica reforma administrativ-teritorială organizarea bisericii” (18 iunie 2011), Florian Bichir pune in discutie posibila reorganizare administrativa bisericeasca pe structura viitoarei impartiri pe regiuni de dezvoltare a Romaniei, bazandu-se, in principal, pe ideea ca Biserica, urmand modelului bizantin de organizare, s-a „pliat” mereu dupa modelul laic.

Astfel, desi spune ca in mod „logic” episcopiile ar trebui desfiintate, ca sa ramana doar mitropoliile (8-9 la numar), recunoaste insa ca episcopii eparhioti au un rol misionar-pastoral „stringent” in teritoriul in care se afla acum, dar ca „o reformă va avea loc”, pentru că „şi articolul 7 din Stat prevede” pliarea administrativa a Bisericii dupa modelul laic; insa tot acolo se spune ca Biserica „va tine seama de cerinţele pastoral-misionare”, nu doar ca va „lua în considerare organizarea administrativ-teritorială a statului”. In acest sens, „logica” laica pe care o aminteste ca reper de organizare administrativa a Bisericii nu este neaparat necesara.

Cercetand „atent” apoi felul cum se suprapun regiunile peste actuala impartire a mitropoliilor, observa ca teritoriul Mitropoliilor Olteniei, Banatului si Moldovei si Bucovinei concorda perfect cu noua impartire teritoriala. Nu acelasi lucru se intampla si in cazul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei. Bichir nu vede ce cauta teritoriul Episcopiei Buzaului si Vrancei in componenta regiunii Sud-Est, cu capitala la Constanta. De asemenea, doreste o „reparare istorica”, prin infiintarea Mitropoliei Dobrogei (presupun cu capitala la Constanta), „pentru a nu exista rivalitate între Galaţi şi Constanţa”. Dar cum ar arata o viitoare Mitropolie a Dobrogei fara judetele Galati si Braila (chiar Buzau si Vrancea, actuala regiune Sud-Est, sau eventual Ialomita si Calarasi), adica doar cu doua judete (Constanta si Tulcea), fiindca nu avem pana acum vreo mitropolie atat de mica dpdv al numarului de judete care o compun? In plus, ar imparti cantitativ simetric teritoriul actual al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei in doua parti egale, argument al simetriei cantitative care, desi nu este istoric, D-l Florian Bichir il foloseste mai departe pentru a justifica posibila organizare administrativa bisericeasca in Ardeal dupa modelul laic al regiunii Centru. De fapt, aici a vrut sa ajunga Bichir cu articolul sau.

In vederea lui, „soluţia pe care ar trebui să o ia şi Biserica” in cazul Mitropoliei Ardealului este tocmai alipirea judetelor Alba si Mures, adica „echilibrarea” simetrica teritoriala cu Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului *(6 judete de fiecare), forma regiunii Centru. Aduce in acest sens aminte de editorialul sau din Evz.ro *(19 februarie 2011), intitulat „Din nou despre Mitropolii„, in care propunea varianta aceasta care, dupa el, ar fi circulat „în înalte sfere religioase”.

.

Noutatea pe care o aduce articolul sau de acum se afla tocmai la sfarsit: „Noul ierarh de la Alba Iulia, ÎPS Irineu, doreşte şi va începe demersurile pentru a fi încadrat în Mitropolia Ardealului!„. Este de fapt confirmarea, daca vreti, a posibilului „compromis” facut de Patriarhului Daniel pentru a „reintregi”, macar pe jumatate, Mitropolia Ardealului, lucru evidentiat de Florian Bichir in editorialul „Şi Biserica face compromisuri!” (Evz.ro / 19 martie 2011) si preluat apoi de mine pe blog in articolul „Echitate prin compromis, sau compromisul echitatii?” *(19 martie 2011), ca posibil raspuns la felul cum au decurs alegerile pentru Mitropolia Clujului. Singura necunoscuta de atunci era persoana care va ocupa scaunul de Arhiepiscop al Alba Iuliei, mie parandu-mi-se plauzibila varianta Mirelei Corlatan *(“Andreicuţ, revanşa post-mortem a lui Anania”, Evz.ro / 19 martie 2011) ca IPS Ioan Slajan de la Covasna si Harghita sa fie numit in acest scaun si sa incerce mai apoi alipirea Arhiepiscopiei Alba Iuliei de Mitropolia Ardealului. Pana la urma a fost ales PS Irineu Bistriteanul, iar daca este adevarat ceea ce spune acum Florian Bichir, cum ca demersurile in acest sens vor fi initiate de noul arhiepiscop, care „doreste” aceasta alipire, atunci inseamna ca acel „compromis” mentionat a fost intr-adevar facut, dar si ca noua impartire teritoriala a Romaniei in regiuni de dezvoltare favorizeaza aceasta reorganizare a Mitropoliei Ardealului, lucru speculat de Bichir cu acest articol din Evz.ro (urmand aceeasi logica, favorizeaza pana si eventuala infiintare a Mitropoliei Dobrogei, in detrimentul Mitropoliei Munteniei si Dobrogei).

dan.camen.

 
4 comentarii

Scris de pe Iunie 18, 2011 în articole, citadela, diverse, ecclesia, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Osemintele Mitropolitului Andrei Saguna au fost deshumate in vederea canonizarii

Basilica.ro / 31 martie 2011

Rămăşiţele pământeşti ale mitropolitului Andrei Şaguna au fost deshumate astăzi, 31 mai, din cripta Mausoleului de la Răşinari, informează TRINITAS TV.

Alături de credincioşi au fost prezenţi Mitropolitul Ardealului, Mitropolitul Olteniei şi Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

„Am mers la mausoleul marelui mitropolit Andrei Şaguna, am dezvelit mormântul şi am scos osemintele pentru a pregăti o raclă în vederea canonizării lui. Ne-am rugat ca Dumnezeu să ni-l aleagă ca ocrotitor şi ca mijlocitor”, a arătat Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.

Osemintele au fost împărţite în două racle. Una dintre ele va rămâne în Mausoleu, iar cealaltă a fost dusă la sediul Mitropoliei Ardealului.

După deshumare a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru mitropolitul Andrei Şaguna al Ardealului.

Sfântul Sinod al Bisericii noastre va analiza într-una din următoarele şedinţe de lucru dosarul de canonizare a Mitropolitului Şaguna înaintat spre studiere ierarhilor români de Mitropolia Ardealului.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/deshumarea_mitropolitului_saguna_2130.html

~~~+~~~

Mitropolitul Şaguna, luminătorul Ardealului

Basilica.ro / 31 martie 2011

Andrei Şaguna s-a născut în 1808, la Mişkolţ, în Ungaria, într-o familie de aromâni.

A studiat filozofia, dreptul şi teologia, fiind hirotonit episcop în anul 1848, la Carloviţ. După hirotonie, noul arhiereu spunea: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc şi cu voia către tot ce e adevărat, plăcut şi drept să-i îndrumez!

În calitate de mitropolit prezidează Marea Adunare Naţională de la Blaj şi organizează învăţământul în Transilvania.

În august 1850 deschide la Sibiu Tipografia eparhială, întemeiată din bani personali

În ianuarie 1853 se întemeiazăTelegraful Român, singurul ziar din România cu apariţie neîntreruptă până astăzi.

Începând cu anul 1855, Şaguna reorganizează învăţământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de Teologie şi Pedagogie. A organizat peste 800 de şcoli primare confesionale. Tot sub îndrumarea lui au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Braşov şi Brad. Gimnaziul de la Braşov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi şcoli superioare româneşti.

Mitropolitul Şaguna sprijină înfiinţarea Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, cunoscută sub numele ASTRA, cu rol însemnat în emanciparea culturală şi politică a românilor din Transilvania.

Printre membrii de seamă ai ASTREI s-au numărat Andrei Şaguna (care a fost şi primul preşedinte), George Bariţ, Timotei Cipariu, Ioan Puşcariu, viitorul patriarh Miron Cristea, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu şi Octavian Goga.

Mitropolitul Andrei Şaguna a trecut la Domnul pe 28 iunie 1873, fiind înmormântat în cripta Mausoleului de la Răşinari, de lângă Sibiu.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/mitropolitul_saguna_luminatorul_ardealului_3064.html

foto>

http://www.asaguna.ro/site/wp-content/uploads/2004/07/mitropolitul-andrei-saguna.jpg

 
2 comentarii

Scris de pe Mai 31, 2011 în articole, ecclesia, Panihida, sfinti, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

IPS Justinian Chira: capitala Ardealului este Clujul, nu Sibiul!

[Nu as fi vrut sa scriu tocmai acum despre acest lucru, pentru ca era destul timp dupa. Insa fortat de imprejurari ma simt nevoit s-o fac.

Totul a pornit de la imprudenta rara de care a dat dovada IPS Laurentiu Streza, cand a raspuns in aceste zile de doliu intrebarilor unor ziaristi privind soarta Mitropoliei Clujului in Ardeal. Astfel, el a facut cateva declaratii care mai apoi au aparut in presa centrala, cele mai importante dintre ele aparand in editia online a ziarului Evenimentul Zilei (2 februarie 2011), in articolul intitulat „Câte mitropolii încap în Ardeal?, semnat de Mirela Corlatan; in editia online a ziarului Adevarul (1 februarie 2011), in articolul intitulat „ÎPS Laurenţiu Streza: Soarta Mitropoliei Clujului se va decide peste 40 de zile”, semnat de Elena Dumitra si pe site-ul Hotnews.ro (1 februarie 2011), in articolul „Posibilii succesori la scaunul lasat gol de Bartolomeu Anania. Plus o varianta: desfiintarea Mitropoliei Clujului”, semnat de Victor Cozmei.

Urmare acestor declaratii, cativa ziaristi l-au intervievat si pe IPS Justinian Chira cu privire la aceste lucruri, atunci cand acesta a sosit in Cluj pentru a se reculege la catafalcul IPS Bartolomeu Anania. Interviul acordat este deosebit de interesant, iar declaratiile ferme ale batranului ierarh din Maramures sunt in favoarea mentinerii actualei configuratii in Ardeal.

Interviul (video + transcript) precum si cele trei articole amintite le aveti redate integral mai jos. – dan.camen.]

~~~+~~~

Episcopul Iustinian Chira, despre

jocurile de culise din Biserica Ortodoxa Romana:

Clujul este capitala Ardealului, nu Sibiul!

Stiri de Cluj/ 2 februarie 2011

[…] Preasfintia Sa s-a rugat la catafalcul Mitropolitului Bartolomeu si le-a transmis un mesaj dur prelatilor care vor sa mute Mitropolia la Sibiu.

Toti nechematii si neincheiatii se afla in treaba sa vorbeasca, dar care nu au niciun corespondent cu Dumnezeu. Isi apara ambitiile individuale, care nu au nicio importanta pentru tara, pentru Dumnezeu, pentru Romania. Mitropolia Clujului nu-i in pericol pentru ca aici exista un popor care isi apara patrimoniul. Nu te poti muta din casa in tinda. Capitala Ardealului care este? Capitala Ardealului este Clujul„, a spus episcopul referitor la afirmatiile mitropolitului Streza, care a declarat ca nu pot fi doua mitropolii in Ardeal.

Despre episcopul Ioan de la Covasna a spus ca e la fel de bun de mitropolit ca oricare dintre credinciosi. „Ultimul credincios din Romania e bun de mitropolit. Sa va mandriti ca suneti romani si ortodocsi„, a spus PS Iustinian Chira.

Bartolomeu este un om care merita sa fie trecut in randul sfintilor. Eu am slujit la Catedrala din Cluj Napoca 17 ani in vremurile alea grele. Imi pare bine ca am ajuns sa ma intalnesc cu Bartolomeu. Duminica dimineata in zori l-am visat, un vis extraordinar„, a mai spus episcopul Iustinian Chira, episcop de Maramures si Satu Mare.

Transcriptul aceluiasi interviu, putin mai nuantat:

Episcopul Iustinian Chira: „Clujul trebuie să-şi apere mitropolia”

sursa>

http://www.stiridecluj.ro/social/episcopul-iustinian-chira-despre-jocurile-de-culise-din-biserica-ortodoxa-romana-clujul-este-capitala-ardealului-nu-sibiul-video

~~~+~~~


Câte mitropolii încap în Ardeal?

Evz.ro/ 2 februarie 2011

Soarta Mitropoliei Clujului e problematică după moartea ÎPS Bartolomeu. Sinodul ar putea decide desfiinţarea ei.

Ardealul este una şi nu-l putem împărţi în două şi, mai ales, inegal: unul să aibă tot şi altul nimic„. Aceasta e declaraţia pe care ÎPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului, a făcut-o ieri pentru EVZ, declaraţie care rezumă argumentele în favoarea desfiinţării Mitropoliei de la Cluj. Acesta a refuzat să detalieze planurile cu privire la modul în care Biserica Ortodoxă va fi organizată din punct de vedere administrativ în Ardeal, pe motiv că e prematur atâta vreme cât ÎPS Bartolomeu Anania nu a fost încă înmormântat. „Iar despre morţi numai de bine”, a spus ÎPS Laurenţiu.

Mitropolitul de la Sibiu a admis însă că problema existenţei a una sau două mitropolii în Ardeal este foarte probabil să fie discutată peste două săptămâni de Sfântul Sinod, care se va întruni în şedinţa obişnuită, în perioada 14-16 februarie.

Sfântul Sinod e parlamentul bisericesc. El va decide care variantă e mai bună pentru Biserică„, a precizat acesta.

Soarta Mitropoliei Clujului va fi, practic, tranşată în curând, înainte de a se alege un nou titular pentru scaunul arhiepiscopal de acolo. În funcţie de rezultatul demersului ÎPS Laurenţiu, care, după cum susţin surse din interiorul BOR, va face personal această propunere Sfântului Sinod, se vor face apoi jocurile şi pentru succesorul lui Anania.

ÎPS Laurenţiu a votat pentru Cluj în 2005 Mitropolia Clujului a fost înfiinţată pe 4 noimebrie 2005, la doar o zi după ce ÎPS Laurenţiu Streza a fost ales mitropolit al Ardealului. Pe locul rămas vacant după moartea ÎPS Antonie Plămădeală, Streza a candidat împotriva ÎPS Andrei Andreicuţ, care avea susţinerea ÎPS Bartolomeu şi chiar a PF Teoctist. Susţinut de actualul patriarh Daniel, care pe atunci era mitropolit la Iaşi, Streza a avut o victorie spectaculoasă. A doua zi, odată cu validarea alegerii sale, Sinodul a decis însă să-l lase cu doar două din cele şase eparhii din Ardeal.

Surse sinodale dezvăluiau că, nemulţumit de rezultat, ÎPS Bartolomeu l-a convins peste noapte pe PF Teoctist să înfiinţeze la Cluj o mitropolie, care să controleze practic Ardealul, pentru a-l lăsa fără putere pe Streza. Ulterior, s-a aflat că, în iureşul evenimentelor şi al presiunilor, însuşi ÎPS Laurenţiu a votat în favoarea înfiinţării unei noi mitropolii, iar cele două voturi împotrivă le-au aparţinut actualului patriarh şi PS Damaschin al Sloboziei, care a decedat în urmă cu doi ani.

În pofida protestelor credincioşilor de la Sibiu şi chiar a unui proces deschis Sinodului în care avocat a fost Antonie Iorgovan, Adunarea Naţională Bisericească a validat şi ea înfiinţarea noii mitropolii, după o pledoarie insistentă a unuia dintre membrii de atunci, Constantin Bălăceanu-Stolnici. ÎPS Bartolomeu a avut inclusiv sprijinul politic al PDL, exprimat răspicat de Emil Boc.

Argumentele istorice

Înainte de înfiinţarea la Cluj a unei noi mitropolii, ÎPS Bartolomeu s-a opus în Sinod înfiinţări unor alte mitropolii, cum ar fi cea a Tomisului, la Constanţa, sau cea a Bucovinei, la Suceava. Cât priveşte şi înfiinţarea, şi desfiinţarea unor mitropolii în istoria BOR există puţine exemple. În 1370 a fost înfiinţată o mitropolie a Severinul, desfiinţată însă după 1401, după cum este menţionat în „Istoria BOR”, apărută la Editura Trinitas în 2007.

De asemenea, în 1939, sub influenţa autorităţilor politice ale vremii, s-a dispus înfiinţarea unei noi mitropolii la Craiova, desfiinţată în 1945. În 1947, noua putere comunistă a reînfiinţat-o însă şi ea există şi astăzi.

Defiinţarea mitropoliei de la Cluj ar respecta deci, parţial, algoritmul istoric, ţinând cont şi de faptul că, la Cluj, până în 2006, nu a existat niciodată mitropolie. Începând din secolul XIV până în secolul XVVIII, Mitropolia Ardealului a avut sediul în mai multe locuri, din 1761 fiind stabilit la Sibiu.

Din 2006, de la înfiinţarea Mitropoliei Clujului, Mitropolia Ardealului mai are însă în componenţă doar două eparhii, Arhiepiscopia Sibiului şi Episcopia Covasnei şi Harghitei, al cărei titular, PS Ioan Sălăjan e văzut astăzi ca un potenţial succesor al lui Bartolomeu.

Mirela Corlatan

sursa>

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cate-mitropolii-incap-in-ardeal-920002.html

~~~+~~~


ÎPS Laurenţiu Streza: Soarta Mitropoliei Clujului

se va decide peste 40 de zile

Adevarul/ 1 februarie 2011

Sfântul Sinod va decide atunci dacă se va reuni vechea mitropolie a Ardealului, divizată în urmă cu patru ani, sau se va rămâne la forma actuala. Potrivit mitropolitului Ardealului, va fi luată decizia cea mai bună pentru Biserică.

Întrebat dacă Mitropolia Clujului va mai supravieţui, după moartea lui ÎPS Bartolomeu, mitropolitul Ardealului a spus că „dacă va fi bine pentru Biserică va supravieţui, iar dacă nu va fi bine pentru Biserică ea va veni acolo unde trebuie să fie, unde a fost de la început”.

Mitropolitul Ardealului a completat că o decizie va fi luată peste 40 de zile, când vor fi alegeri pentru scaunul rămas vacant, după moartea mitropolitului Bartolomeu Anania. Atunci se va decide dacă se va reuni vechea Mitropolie a Ardealului sau se va rămâne la forma actuala.

Atunci se va constata dacă lucrarea aceasta a fost întradevăr o lucrare necesară şi benefică, dacă nu, Biserica îşi are soluţiile ei, administrative, pentru că este o problemă administrativă şi canonică. Sunt 40 de zile în care lăsăm în linişte şi pace să se odifhnească sufletul celui plecat, după 40 de zile vor fi alegeri pentru scaunul vacant şi Sfântul Sinov va vedea cum va rezolva această situaţie“, a completat ÎPS Streza.

Elena Dumitra

Citeste si: IPS Streza: Clujul va rezista „daca e bine pentru Biserica”

sursa>

http://www.adevarul.ro/locale/sibiu/IPS_Laurentiu_Streza-_Soarta_Mitropoliei_Clujului_se_va_decide_peste_40_de_zile

_0_419358539.html

~~~+~~~


Posibilii succesori la scaunul lasat gol de Bartolomeu Anania.

Plus o varianta: desfiintarea Mitropoliei Clujului

Hotnews.ro/ 1 februarie 2011

Moartea Inaltului Bartolomeu Anania a lasat un gol in structura Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) si mai multe voci bisericesti vehiculeaza deja nume de posibili urmasi la scaunul Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Unele persoane spun ca in locul traditionalistului Bartolomeu, Patrarhia ar incerca sa puna la conducerea mitropoliei unul dintre prelatii progresisti, apropiati ai patriarhului Daniel. In plus, moartea inaltului prelat a deschis si un nou subiect de dezbatere in interiorul bisericii: desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului.

Ce urmeaza:

* 40 de zile de doliu dupa Inaltul Bartolomeu Anania si apoi alegeri pentru scaunul vacant

* Posibili succesori: PS Irineu Bistriteanul, PS Vasile Someseanul, IPS Andrei de Alba Iulia, IPS Ioan Selejan episcopul Harghitei si Covasnei

* Cum se desfasoara alegerile pentru noul mitropolit

* O ipoteza: Desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului

Inalt Prea Sfintitul (IPS) Bartolomeu Anania a fost unul dintre cei mai importanti membri ai BOR, un traditionalist si un pastrator al cutumelor si al dogmelor. Moartea sa lasa un gol la varful uneia dintre cele mai importante structuri ale BOR, Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.

„Patriarhul si-a asumat locotenenta, interimatul. Administrativ lucrurile sunt conduse prin delegatia data de patriarh catre episcopul-vicar Irineu Bistriteanul, iar in termen de 40 de zile se va uni Sinodul mitropolitan care va rezolva situatia”, a declarat pentru HotNews.ro, teologul Radu Preda, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj.

Mai multe voci din cadrul BOR vorbesc de episcopii-vicari PS Irineu Bistriteanul si PS Vasile Someseanul sau IPS Andrei de Alba Iulia ca fiind posibilii urmasi ai Mitropolitului Bartolomeu. Potrivit unor surse, PS Irineu Bistriteanul ar fi cel desemnat de catre Bartolomeu sa-i urmeze la carma Mitropoliei.

Alte voci spun ca Patriarhul Daniel nu ar dori ca urmasul Inaltului Bartolomeu sa fie PS Irineu Bistriteanul si ca nici IPS Andrei de Alba Iulia nu ar fi sustinut de apropiatii patriarhului.

Patriarhia, insa, l-ar sustine la scaunul Mitropoliei de la Cluj pe IPS Ioan Selejan, episcopul Harghitei si Covasnei, unul dintre prelatii progresisti si apropiati ai actualului patriarh. Ultimul cuvant in desemnarea urmasului Inaltului Bartolomeu Anania va fi dat de catre Sfantul Sinod, structura dominata de apropiatii Patriarhului Daniel.

Teologul Radu Preda a precizat pentru HotNews.ro ca „Biserica nu este o afacere de familie unde iti lasi urmasi” si ca ceea ce se scrie in presa e doar speculatie.

Inaltul Bartolomeu nu si-a exprimat nicio dorinta nominala. In testamentul dansului pomeneste doar de necesitatea identificarii unui om care sa duca mai departea lucrarea pe care el a inceput-o. Isi exprima nadejdea ca dupa el va fi cineva cat de cat vrednic. A-i urma Mitropolitului Bartolomeu este o sarcina foarte grea”, a declarat Radu Preda.

O ipoteza: Desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului

Pe de alta parte, mai multe voci sustin ca actualul patriarh si Sfantul Sinod vor incerca sa mearga pana la desfiintarea Mitropoliei cu sediul la Cluj, structura care in 2006 s-a „rupt” din Mitropolia Ardealului, in prezent condusa de IPS Streza.

Eu m-am numarat, la vremea respectiva, printre cei care au tras un semnal de alarma ca nu asa se infiinteaza mitropoliile. Insa tot eu spun acuma ca nici nu poti unifica o mitropolie doar de dragul unor ambitii geografice. Daca se pune problema unei reasezari a granitelor canonice, asta-i altceva, dar desfiintarea propriu-zisa a mitropoliei de la Cluj mi s-ar parea in primul rand o ofensa la adresa tuturor clujenilor care s-ar vedea deposedati de un atribut al orasului pe care il onoreaza. Clujul a avut si inainte de a fi o mitropolie o vocatie mitropolitana reala”, a declarat Radu Preda.

„Conteaza foarte mult interesul bisericesc. Daca ducem povestea asta la o concurenta intre ambitiile nu stiu cui, atunci transformam viata bisericeasca intr-un lucru mai rau ca politica. Eu ma astept la orice de la Sfantul Sinod, inclusiv la lucruri bune„, a mai precizat lectorul la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj.

Intrebat daca va rezista Mitropolia Clujului dupa disparitia IPS Bartolomeu, Mitropolitul Ardealului, IPS Streza, a declarat pentru citynews.ro ca totul depinde de „binele Bisericii” si a lasat sa se inteleaga faptul ca ar fi normala o revenire la vechea structura, o reintregire a Mitropoliei Ardealului.

„Daca va fi bine pentru Biserica va supravietui, daca nu va fi bine pentru Biserica ea va veni acolo unde trebuie sa fie, unde a fost de la inceput pentru ca aceasta nu este o lucrare care tine de o persoana„, a declarat IPS Streza.

IPS Streza a precizat ca deciziile care privesc soarta Mitropoliei Clujului vor fi luate peste 40 de zile de doliu pentru inaltul Bartolomeu. „Dupa 40 de zile vor fi alegeri pentru scaunul vacant si atunci se va vedea cum Sfantul Sinod va solutiona problema aceasta”, a mai explicat inaltul prelat.

IPS Streza a spus ca, in viziunea sa, regandirea structurii Mitropoliei Ardealului, scindata in urma cu cinci ani, este o problema strict administrativa: „Este vorba de o unitate structurata pe o unitate administrativa de provincie, mare. De aceea Ardealul a fost Ardealul. Daca s-a facut inca o Mitropolie… se va constata daca lucrarea aceasta a fost o lucrare necesara si benefica. Daca nu, Biserica isi are solutiile ei administrative„.

De cealalta parte, profesorul universitar Ioan Chirila, decanul Facultatii de Teologie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai s-a aratat de parere ca Biserica Ortodoxa Romana nu ar putea exista fara Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.

„Tinand cont ca Biserica Ortodoxa Romana e privita ca un trup, care nu poate functiona fara unul din membrele sale, asa nu ar putea exista fara Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Dupa perioada comunista s-au impus unele reorganizari si rearondari administrative, insa nu s-au desfasurat intr-un mod sistematic, de aici si momentul tensionat care s-a creat atunci cand a fost infiintata Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului„, a declarat Ioan Chirila.

Profesorul universitar considera ca Mitropolia Clujului s-a consolidat ca „o autoritate cu o viata pastorala si religioasa coerenta, iar pentru credinciosii din Mitropolie cred ca unitatea administrativa este benefica”.

„Pentru a ne da seama de asta, putem sa ne uitam la vechea configuratie, in care toata Transilvania avea o singura Mitropolie, si putem sa ne imaginam cat ar fi durat ca un Mitropolit sa parcurga acesti kilometri. Reorganizarea este necesara pentru interese pastorale, nu pentru interese personale, iar din acest punct de vedere e bine sa se puna in practica. Sunt multe motive care justifica existenta Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, insa nu cred ca e oportun sa le discutam acum cand suntem in doliu”, a declarat decanul Facultatii de Teologie.

Cum este ales un mitropolit

Mitropolitul este conducatorul canonic al unei mitropolii, exercita drepturile si indeplineste indatoririle prevazute de Sfintele canoane, de traditia bisericeasca si de prezentul statut.

Mitropolitul, printre alte atributii, convoaca si prezideaza Sinodul mitropolitan. Tot el prezideaza sedinta Sfantului Sinod pentru alegerea de arhiepiscopi si episcopi sufragani si ii hirotoneste, impreuna cu alti ierarhi, pe arhiepiscopii si episcopii sufragani, precum si pe episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile din mitropolie, impreuna cu chiriarhii acestora.

Potrivit legilor BOR, pentru alegerea unui mitropolit, Sinodul mitropolitan, prezidat de Patriarhul Romaniei sau de loctiitorul desemnat canonic si statutar, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o lista de doi candidati dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri.

Candidatul care devine mitropolit este cel care obtine voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. Daca nici unul dintre candidati nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare. Este ales mitropolit candidatul care a intrunit voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. In caz de paritate, decid sortii.

Importanta scaunului de mitropolit

„In ierarhia bisericeasca, statutul de mitropolit este unul important. E ca si diferenta dintre un ministru in guvernul Romaniei si un consilier local. Mai mult decat un simplu episcop. In cazul Mitropolitului Bartolomeu, nu functia lui a dat importanta, ci statutul lui. El nu a fost doar un simplu prelat, a fost o constiinta, un magnet, un misionar.

De altfel, foarte multi tineri au venit sa-si ia ramas bun de la el. A atins multe suflete si mai cu seama, constiinte. A fost un episcop iubit. Sigur Mitropolitul are o influenta limitata pentru ca in ortodoxia romaneasca mitropolitii nu mai au atributiile din biserica primara, de a coordona misiunile in teritoriu a altor episcopii. Acum e mult simbolic„, ne-a declarat teologul Radu Preda.

Rolul mitropolitilor se resimte cel mai tare atunci cand vorbim de influenta pe care o pot avea in cazul unui numar insemnat de oameni. Inaltul Bartolomeu Anania, un traditionalist convins, a reusit sa atinga nu doar poporul credincios, ci si un numar foarte mare de personalitati si oameni de cultura.

„Inalt Prea Sfintia Sa Bartolomeu Anania a fost un ierarh iubit de credinciosi, care, prin predicile sale, acapara multimile si le indemna pe calea credintei si a iubirii lui Dumnezeu, dar si un carturar care s-a implicat in viata sociala si culturala a cetatii clujene”, a precizat primarul Clujului, Sorin Apostu, citat de Agerpres.

„A fost membru de onoare al Academiei Romane si plecarea sa din lumea aceasta este dureros resimtita, ca o mare pierdere, de Academie si de intreaga comunitate culturala, pentru ca o personalitate atat de puternica precum a fost Inaltpreasfintitul rareori apare in cultura romaneasca„, a declarat, marti, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane.

Victor Cozmei

sursa>

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8262139-posibilii-succesori-scaunul-lasat-gol-bartolomeu-anania-plus-varianta-desfiintarea-mitropoliei-clujului.htm

foto>

http://www.adevarul.ro/locale/sibiu/IPS-Laurentiu-Streza-Bartolomeu-Anania_5_420007997.html#

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/76/Romanian_Orthodox_Church11.svg

http://www.basilica.ro/_upload/img/12966717361458697033.jpg

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Februarie 2, 2011 în articole, citadela, diverse, ecclesia, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , ,