Patriarhul Daniel fundamentalist?… Poate doar in pastorale!

Am trait s-o aud si pe asta: ASUR il critica pe Patriarhul Daniel de… fundamentalism, si ii cere să revină asupra afirmatiilor facute in Pastorala de Pasti 2011 „în spiritul ecumenismului demn de o biserică a secolului XXI”. :))) 

In conceptia celor de la Asur categorisirea oamenilor de catre Patriarh in Pastorala in „buni” (direct) si „rai” (indirect) prin „promovarea unui concept de cetăţenie pe baze confesionale” ataca conceptul de egalitate intre cetateni si dreptul la identitate, stipulate in  Constitutia romana. 

Pai in primul rand in Pastorala se vorbeste numai despre cei botezati crestineste (nu si de ceilalti pagani); neofiti care, daca sunt crescuţi în credinţă şi vieţuire creştină, au posibilitatea („pot”) sa devina „buni cetateni” ai Patriei pamantesti si „cetateni” ai Patriei ceresti. Ce e rau in asta? Se observa, deci, clar ca pe pamant, spre deosebire de Cer, exista o impartire a oamenilor in buni si rai. Acest dualism exista de cand e lumea; nu e Patriarhul primul om care o spune acum in public. Însă o spune şi din punct de vedere religios, cum are autoritatea să o facă. Deci asa-zisul concept de egalitate invocat de Asur, care ar exclude orice categorisire a oamenilor intre „buni” si „rai”, este inexistent. Conceptul invocat de ei ar trebui se refere strict la drepturile (cetatenesti) care apartin omului, nu si la insusirile omului de a fi bun sau rau, prost sau destept etc.

Prin acel „numai” folosit de Patriarh in Patorala se arata ca botezul crestin este poarta prin care orice om (cetatean – cf. Asur) are posibilitatea sa imbratiseze religia adevarului, care indeamna la virtute si nu la vicii. Este deci o afirmare a Crestinismului ca religie princeps. Da, aici Patriarhul chiar ca este fundamentalist, dar in sensul bun al cuvantului!

Asadar, este normal sa fie considerati crestinii ca avand ceva in plus fata de necrestini, tocmai din pricina primirii botezului, iar daca Biserica ii numeste pe cei din urma pagani, iata ca acum Asur le spune secularizat si indirect „cetateni de rangul doi”. Problema este ca cei de la Asur nu au avut initial intentia aceasta, insa nu au sesizat diferenta facuta in Pastorala intre cei botezati si cei nebotezati, spunandu-le si primilor „cetateni de rangul doi”, fiindca nu observa ca de fapt Patriarhul transmite pastorala crestinilor credinciosi si nu neaparat asur-ilor si celorlalti atei. 

Asta a fost cu „egalitatea intre cetateni”. In ceea ce priveste dreptul la „identitate”, este de ajuns sa reamintim faptul ca poporul nostru, inca de la formarea lui, a imbratisat crestinismul. Deci, fie ca vor sau nu umanistii, suntem crestini de la origini. Identitatea nu se fabrica dupa cum e moda sau gandeste o persoana sau alta la un moment dat, sau mai ales un ONG de-o mana de persoane, ci este expresia constiintei unei natiuni de-a lungul existentei sale.

Vicepresedintele Asur citeaza apoi asa-zisele „sondaje”, care e de fapt decat unul singur, din 2010, si-l interpreteaza in mod silogistic si denaturativ, specific umanistilor atei. Apoi cifrele expuse in sondaj nu pot fi reale, pentru ca niciun sondaj nu se efectueza la o asa scara mare, de milioane de oameni, ci numai un recensamant poate oferi informatii de acest gen. In superficialitatea lor, cei de la Asur au luat probabil procentajul rezultat de la un anumit esantion de oameni intervievati si l-au aplicat apoi la numarul total de romani, nestiind ca de fapt credinta nu se masoara in sondaje, fiindca nu suntem indivizi cum ne considera, ci persoane.

Adevaratul motiv al cestui comunicat il reprezinta oportunitatea de a ataca recentul proiect al legii „parteneriatului” Stat – Biserică în domeniul asistenţei sociale. Catalogand Biserica Ortodoxa pe nedrept ca un furnizor de servicii sociale inadecvat si inechitabil fata de cei aflati in nevoi, ei nu fac decat sa-si arate coltii si intentiile ascunse.

La final Asur catalogheaza afirmatiile Patriarhului ca fiind niste „rataciri trecatoare”, care sunt de fapt expresia gandirii proprii Patriarhului si nu a BOR, si il indeamna sa „revina asupra lor în spiritul ecumenismului demn de o biserică a secolului XXI”. :))))

Stau si ma intreb cu aceasta ocazie: ce legatura o avea ecumenismul cu ateismul?

dan.camen.

~~~+~~~

Iata si comunicatul ASUR:

Cetăţeni „buni” şi cetăţeni „răi” în viziunea BOR

„Asociaţia Secular-Umanistă din România îşi manifestă surprinderea şi îngrijorarea faţă de recentele afirmaţii ale conducătorului BOR, Patriarhul Daniel. În „Pastorala de Sfintele Paşti – 2011”, publicată vineri 22.04 a.c., acesta atacă două dintre fundamentele Constituţiei României – egalitatea între cetăţeni (art. 4) şi dreptul la identitate (art. 6), prin promovarea unui concept de cetăţenie pe baze confesionale:

„[…] părinţii şi naşii care botează copiii, dar nu-i cresc sau nu-i educă în credinţă, nu-i iubesc cu adevărat, deoarece numai copiii botezaţi şi crescuţi în credinţă şi vieţuire creştină pot deveni buni cetăţeni ai Patriei pământesti […]” (sublinierea apare în original!)

Această atitudine este cu atât mai nocivă cu cât mesajul patriarhului a fost citit în bisericile din ţară, în cadrul slujbei de înviere.

„Semnalul pe care-l transmite BOR prin vocea conducătorului său este că milioane de români sînt consideraţi cetăţeni de rangul doi. Conform sondajelor [1], 8 milioane de români nu cred în viaţa de apoi – element fundamental în creştinism, 6,5 milioane de români merg extrem de rar sau nu se duc niciodată la biserică, 1,3 milioane de români declară pe faţă că nu cred într-o divinitate. Peste noapte, toţi aceştia descoperă că nu sînt consideraţi „buni cetăţeni”!

Declaraţia pune într-o lumină interesantă recentul proiect al legii „parteneriatului” Stat – Biserică în domeniul asistenţei sociale. Se pune din nou în evidenţă inadecvarea Bisericii ca furnizor echidistant de servicii sociale. Cum am putea să ne închipuim că aceasta i-ar trata la fel pe toţi cei în nevoie atâta vreme cât cel mai înalt reprezentant al BOR împarte cetăţenii României în „buni” sau „răi” în funcţie de credinţa acestora?

Trebuie să transmitem un semnal clar celor din Parlament: Nu puneţi cruce protecţiei sociale!” a declarat Toma Pătraşcu, vicepreşedinte ASUR.

Cu speranţa că afirmațiile regretabile din „Pastorală” sînt doar expresia unei rătăciri trecătoare şi nu reflectă adevăratele valori ale BOR, facem un apel la PF Daniel să revină asupra lor în spiritul ecumenismului demn de o biserică a secolului XXI”.

[1] Ştiință şi societate. Interese şi percepții ale publicului privind cercetarea ştiințifică şi rezultatele cercetării, București 2010 (STISOC 2010)

sursa>

http://www.asur.ro/noutati/cet%C4%83%C5%A3eni-%E2%80%9Ebuni%E2%80%9D-%C5%9Fi-cet%C4%83%C5%A3eni-%E2%80%9Er%C4%83i%E2%80%9D-%C3%AEn-viziunea-bor

 

Romanii si stiinta: ne tragem sau nu din maimute?…

Un sondaj realizat anul trecut *(în perioada iulie – septembrie 2009) „pe un eşantion de 1.161 de persoane de peste 18 ani, la nivel naţional, folosindu-se metoda interviului faţă în faţă pe baza unui chestionar structurat”, avand titlul „Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării”, mai pe scurt „Romanii si stiinta”, fiind coordonat de sociologul Lazăr Vlăsceanu pentru a se afla procentul de „analfabetizare stiintifica” in randul populatiei, a scos la iveala si cateva lucruri interesante privind modul in care poporul percepe relatia dintre religie si stiinta. Acest sondaj a fost prezentat publicului de ziarul Gandul pe 30 iulie de d-l Dan Radu (de ce asa de tarziu nu stiu sa va spun, dar cred ca poate are legatura cu ultimele actiuni ale A.S.U.R. impotriva B.O.R.), iar concluzia autorilor studiului a fost ca poporul roman este analfabet stiintific. Sa fie aceasta si din cauza ca romanii inca mai cred, intr-un procent majoritar, in Dumnezeu si ca Biserica Ortodoxa Romana ramane institutia cea mai credibila din Stat, deoarece se cunosc foarte bine desele divergenete care apar intre religie si stiinta?

Lasand la o parte incultura stiintifica (cat are in comun cultura cu stiinta si experimentele stiintifice) si gradul ridicat de superstitiozitate (ce are  in comun vrajitoria si babismele cu religia) pe care multi dintre romani il au, studiul a revelat si latura spirituala a romanilor: „patru din cinci români cred în miracole, în timp ce doi din trei români consideră că Biserica nu greşeşte niciodată în ceea ce spune„. De asemenea, „95% dintre cei care au raspuns au declarat că cred în Dumnezeu, 52% cred în iad, 73% cred în Rai, 84% cred în păcat, 63% în viaţa de apoi şi 88% în puterea rugăciunii„. In ceea ce priveste relatia religie-stiinta, rezultatele studiului au aratat „tendinţa poporului roman de a crede mai degrabă în religie decât în ştiinţă” (de parca poti crede, asa cum o faci in religie, si in stiinta, sau asta se si incearca??), acestea fiind prezentate mai jos:

• Uneori, ceea ce spune Biserica este greşit – 36% s-au situat în dezacord total, iar 25% în dezacord, faţă de 23% în acord şi 10% acord total;

• Ne bazăm prea mult pe ştiinţă şi nu destul pe credinţă – 9% dezacord total, 24% dezacord, 35% acord, 24% acord total;

• Există miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de ştiinţă – 7% dezacord total, 6% dezacord, 29% acord, 48% acord total;

• Există oameni posedaţi de diavol – 16% dezacord total, 10% dezacord, 24% acord, 32% acord total;

• Ştiinţa greşeşte când contrazice scrierile sfinte – 9% dezacord total, 20% dezacord, 27% acord, 28% acord total.

Ce m-a frapat pe mine a fost insa o intrebare din chestionarul la care, chipurile, doar „unul din 100 de romani a raspuns corect”, „d.p.d.v. stiintific”, si care cuprindea, in total, 13 intrebari. A 8-a intrebare a fost pusa acolo tendentios si suna cam asa: „Fiinţele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale?”. Intrebarea asa cum era construita (vezi descrierea dintre virgule) te facea sa raspunzi ca un ateu, de aici poate si procentul rezultat ca doar 36% dintre cei care au raspuns la sondaj cred ca oamenii nu au evoluat din animale, iar restul ca da, acesta fiind de fapt si singurul procentaj nefavorabil religiei din sondaj in relatia cu stiinta. Raspunsul era pentru ei, asadar, d.p.d.v. stiintific, „adevarat”. Deci se incerca ideologizarea, printr-un sondaj bazat „stiintific”, a populatiei, astfel ca daca ziceai ca este fals, avand constiinta religioasa, erai considerat un prost de catre ei, un analfabet, pentru ca, chipurile, s-ar fi dovedit stiintific ca omul se trage din animale. Ceea ce e fals, acestea fiind decat simple supozitii si pareri personale gresite ale unor oameni de stiinta care au fost atei. Astfel ca acest sondaj n-a mai fost deloc stiintific, pentru ca nu poti totusi spune ca alfabetizezi stiintific un popor pe baza unor adevaruri relative sau incerte sau chiar nedovedite stiintific. Plus ca acest lucru nu este recunoscut in mod unanim pe plan mondial. Faptul ca descoperi un schelet de acum cateva mii de ani sau observi, pe baza unor argumente „rationale”, niste similitudini intre membrele unui animal si cele ale omului inseamna, d.p.d.v. stiintific, mai nimic. N-ati vazut la televizior ca de fiecare data cand oamenii de stiinta gasesc un schelet sau un animal preistoric se entuziasmeaza copilareste, precum Geoana la alegeri, si spun ca au gasit „veriga lipsa” care face legatura intre om si maimuta. E penibil, inseamna ca toate celalalte verigi lipsa de dinainte erau niste minciuni, ceea ce nu este exclus! A fi om de stiinta in zilele noastre aproape ca inseamna sa fi ateu, iar a spune ca vrei sa alfabetizezi stiintific un popor religios inseamna, printre cuvinte, a spune ca vrei sa-l secularizezi, sa-l transformi intr-un popor ateu. Atunci a cui a fost initiativa aceasta? De ce se incearca sa se umble la constiinta religioasa a poporului? Ce-a determinat redactia Gandul sa gireze un astfel de sondaj?

Daca toate celalate 12 intrebari  din chestionarul amintit au la baza cat de cat un fundament stiintific, o cercetare stiintifica si obiectiva anterioara dovedita si recunoscuta pe plan mondial, aceasta intrebare cu tragerea omului din animale este pusa acolo pur si simplu tendentios, ceea ce spune multe despre obiectivitatea acestui sondaj si intentiile care au stat la baza efectuarii lui, iar apoi a mediatizarii lui in societate.

dan.camen.