Preşedintele planetei Pământ
Gandul.info, 07 ianuarie 2009
Washington şi o aşezare din Kenya bucurându-se pentru acelaşi lucru. Africa – polul sărăciei, sălbăticiei, al bolii şi morţii şi America – vârful tehnologic şi civilizaţional al lumii, vibrând la unison. Barack Obama este primul preşedinte cu aură planetară din istoria omenirii. În toate ţările unde s-au făcut sondaje pe confruntarea Obama – McCain, americanul african a câştigat clar. Mai mult, destui dintre cetăţenii acestor ţări l-ar vota pe Obama preşedinte al statului lor, preferându-l conducătorilor politici băştinaşi.
Este extraordinar modul în care senatorul de Illinois a obţinut acest uriaş impact. Barack Obama a fost un candidat popular, nu unul populist. Nu a recurs la trivialităţi, bâlcisme, bateri pe burtă cu poporul, pomeni electorale, n-a răcnit, n-a făcut-o pe moralistul, pe justiţiarul lovindu-se cu microfonul în piept, n-a melodramatizat, n-a vărsat decât o lacrimă, la moartea bunicii sale. Şi toate astea fără a părea arogant. Forţa şi coerenţa discursului său au fost interioare, oamenii au rezonat până în straturile cele mai de jos ale societăţii, dincolo de rasă, sex sau religie, la miezul celor spuse de Obama, la idei, nu la artisticării de campanie, şi acelea, bine făcute de echipa lui. În marea de politicieni abţibild care ne înconjoară, Barack Obama apare ca un om politic tridimensional, are adâncime. Obama este un intelectual, un harvardian pursânge. N-am crezut până acum că e posibil ca un intelectual să rămână intelectual devenind totodată un om politic de succes. Mi s-a părut că trebuie să-şi anuleze raţionalitatea şi bunul simţ pentru a câştiga la mase. Obama a reuşit rămânând el însuşi.
Ieşită din comun, de asemenea, lecţia de fair play politic şi calitate umană dată de cel învins, John McCain. Veteranul din Vietnam i-a îndemnat pe toţi cei care l-au susţinut să fie de-acum alături de Obama, care l-a convins că va şti să apere prestigiul Statelor Unite. Câte generaţii mai trebuie să treacă până când clasa noastră paleolitică se va apropia cât de cât de acest nivel de civilizaţie politică?
Dincolo de nesiguranţa zilei de mâine în care i-a aruncat criza fabricată de cei bogaţi, americanii obişnuiţi se simt desconsideraţi de Wall Street sub ochii „organelor” guvernamentale. Jigniţi, dispreţuiţi, luaţi de fraieri. Obama înseamnă pentru cei mulţi speranţa nu numai de a supravieţui financiar, dar şi de a-şi recâştiga încrederea în autorităţile statului.
Mai mult decât atât: victoria lui Obama – cel mai important moment politic de după căderea comunismului – înseamnă regândirea capitalismului. Până acum, capitalismul s-a mulţumit să trăiască din superioritatea care i-a fost recunoscută faţă de comunism, ajungându-se până la năzbâtiile publicate de un Fukuyama despre „sfârşitul istoriei şi ultimul om” – adică mai rămâne doar să cucerească toată planeta capitalismul liberal şi gata. Acum, capitalismul e silit să lupte, să se reformeze din rădăcini dacă vrea să mai existe.
Avem şi noi românii o contribuţie la soluţionarea problemelor Americii şi ale lumii întregi: am scos un banc în vreme ce ne uitam la meci, căci fotbalul a făcut audienţă, nu alegerile americane. Cum rezolvă Obama criza economică? Îi pune pe toţi să muncească la negru. V-aţi râs, stimaţi cititori? Eu, nu. Mi-am amintit doar de o definiţie dată de Mircea Vulcănescu românului de succes: secătura seducătoare.
Barack Obama nu este un vlăstar al marilor familii ale Americii, aşa cum a fost cel cu care este comparat, John F. Kennedy. Este un băiat venit dintr-o familie destrămată, crescut fără tată, atins de alcool şi de droguri în adolescenţă. Ca să ajungă să vorbească în numele altora, a trebuit să lupte mai întâi cu sine însuşi. Poate tocmai de aceea este omul potrivit pentru a face uitată „strategia” Bush, pe care a descris-o foarte exact: să dai lecţii lumii întregi fără să asculţi pe nimeni. Fireşte, politica Americii nu se schimbă în coordonatele ei fundamentale de pe o zi pe alta, dar dialogul, respectul, raţionalitatea în locul încăpăţânării arogante şi agresive poate însemna un pas uriaş.
Închei cu un gând dincolo de politică: dacă incredibilul s-a produs şi un negru a ajuns preşedintele Americii, atunci poate că şi creştinii vor conştientiza mai bine de-acum înainte faptul că Iisus Hristos a fost evreu.
Cristian Tudor POPESCU
sursa> http://www.gandul.info/puterea-gandului/presedintele-planetei-pamant.html?4237;3437627
~~~+~~~
??????????¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶?????
???????1¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶????
??????¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶???
?????o¶¶¶¶¶¶¶$???????ø¶¶¶¶¶¶??
?????¶¶¶¶¶¶?????????????ø¶¶¶¶?
????¶¶¶¶¶¶???????????????o¶¶¶?
???¶¶¶¶¶¶¢????????????????$¶¶?
???¶¶¶¶¶ø?ø¶$¶¶¶ø?????????1¶¶1
??o¶¶¶¶¶?1o¶¶¶¶¶???1¶¶ø¢o$?¶¶¶
??¶¶¶¶¶?????7o71???¶¶øø$1?¶¶¶ø
?$¶¶¶¶¶o???????????¶?¢¶¶¶o¶¶¶ø
7¶¶¶¶¶1????????????$?????7¶¶¶ø
ø¶¶¶¶¶7?????????1??¶?????¶¶¶¶ø
¶¶¶¶¶¶¶¶??????¢¶¶¶¶7????*¶¶¶¶¶*¶
¶¶¶¶¶¶¶¶¶1??¶¶¶¶¶ø¶¶ø?o¶¶¶¶¶¶¶
¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶$¶¶??7117¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶
¶¶¶¶¶¶¶O¶¶¶¶????????¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶
¶¶¶¶¶¶¶7?¶¶¶¶¶oo7$¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶
¶¶¶¶¶¶¶7??¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶
¶¶¶¶¶¶¶?????ø¶¶¶¶¶¶¶??¶¶¶¶¶¶¶¶
¶¶¶¶¶¶O???????????????1¶¶¶¶¶¶¶
¶¶¶¶¶??????????????????¶¶¶¶¶¶
Citeam seara tarziu in Blogosfera ortodoxa romaneasca, articolele postate de cei ce duc lupta cea buna pentru adevar si pentru marturisirea credintei ortodoxe stramosesti. M-am oprit instantaneu la articolul postat de fratii de la ‘Razboi intru cuvant‘, intitulat „Obama: repetitie pentru antihrist?„, care facea legatura cu articolul domnului Cristian Tudor Popescu de la cotidianul ‘Gandul’, pe care l-ati putut citi in randurile de mai sus.
Devine deja un subiect care ii framanta pe tot mai multi ortodocsi si care vad ca apare deja si in numarul doi al revistei ‘Presa Ortodoxa’, revista ce are menirea de a aduna stirile si evenimentele cele mai importante ce se petrec in spatiul Ortodoxiei romanesti.
Inger sau demon?
Cum imi este obiceiul, am verificat si alte publicatii straine, majoritatea dintre ele titrau astfel: „Is Barack Obama the Antichrist?”, bazandu-se pe faptul ca „Google’s CustomizeGoogle application has recorded more than 300,000 search hits for the keywords „Obama” and „antichrist.” Site-urile care au lansat aceasta idee, cum ca Obama ar putea fi Antihristul, sau Antemergatorul acestuia, au formulat 6 teorii venite pe baza unor superstitii, a umorului si a factorului religios, dupa cum urmeaza:
1. Folosirea cuvantului ‘hope’ – nadejde. Obama a fost deseori comparat cu un ‘salvator’ venit pe fondul crizei mondiale. Acest nume nu este dat in politica, ci in religie. Deasemenea, Obama foloseste foarte des cuvantul ‘change’ – schimbare, cu toate ca in campania sa nu a vorbit despre reforme sau promisiuni electorale.
Contra-argument> Bill S. Clinton a avut urmatorul slogan „It’s time to change, America” – „America, este vremea schimbarii” si sloganul presedintelui Jimmy Carter „A leader for a change” – „Un lider pentru schimbare”.
2. Numele musulman (Hussein) pe care-l poarta, dar si numele Obama care seamana mult cu numele lui Osama Bin Laden (Osama/Obama).
Contra-argument> isteria legata de teroarea adusa de Osama americanilor a inceput cu atacurile din 9/11 2001. Au trecut deja doua mandate prezidentiale de atunci, cu toate ca razboiul din Afganistan nu a reusit inca sa faca posibila capturarea lui Osama.
3. ‘Aparitia meteorica’ in peisajul politic american si international.
Contra-argument> Obama este de 12 ani in politica.
4. ‘Profetia’ lui Nostradamus. El a ‘profetit’ ca lumea va fi la sfarsit la mana unui om numit ‘Mabus’, care pentru unii seamana cu ‘Obama’, daca se leaga de numele lui ‘Bush’ > ObamaBush.
Contra-argument> Nostradamus a ‘profetit’ de asemenea, ca sfarsitul lumii va veni in anul 1999 (ultimele trei cifre trebuiesc intoarse pentru a da cifra biblica care arata pe Antihrist> 666). A avut si alte preziceri care nu s-au implinit. El nu este nici macar profet, ci un ocultist. Aranjamentul literelor intr-un cuvant compus din mai multe cuvinte poate fi arbitrar, fara vreun inteles ascuns. Astfel, anagrama pentru numele lui ‘Hillary Clinton’ este ‘Lynch a trillion’ (Linseaza un trilion), iar Mabus poate fi ‘Maybe yes, maybe no’.
5. Obama scrie cu mana stanga, acest lucru putand fi un semn pentru superstitiosi.
Contra-argument> si unii dintre fostii presedinti ai Americii scriau cu mana stanga: James A. Garfield, Herbert Hoover, Harry S. Truman, Gerald Ford, Ronald Reagan, George H.W. Bush, si Bill Clinton.
6. Pasajele biblice. Sunt anumite pasaje pe care unii le asociaza in mod negativ lui Obama.
Contra-argument> aceste pasaje pot fi interpretate in mod arbitrar.
Mai sunt si alte asemenea teorii pe care le-am lasat la o parte, postand doar pe cele care reprezinta punctul de vedere a majoritatii.
‘DEMOnoCRATIA’ obamiana
Nu stiu de ce, insa cand Putin era presedinte si conducea cu mana de fier lumea, nu a indraznit nimeni sa-l faca nici Messia, sau altceva asemanator. Se pare ca spatiul american, cunoscut pentru afinitatea pentru show-uri, transforma orice eveniment intr-un adevarat spectacol, ce poarta deseori aclamatii exagerate.
Domnul Popescu il descire pe Obama ca un politician natural, ce a reusit in foarte scurt timp sa cucereasca America prin firescul sau de-a fi, dar si prin noutatea mesajului pe care il aduce> regandirea capitalismului, schimbarea de care este nevoie pe fondul crizei mondiale actuale. Aceasta este, in opinia domnului Popescu, „cel mai important moment politic de după căderea comunismului”, iar Barack Obama este persoana ce poate regandi bazele capitalismului actual, facandu-l sa lupte pentru a supravietui – cu alte cuvinte sub blana de oaie se va ascunde un lup nemilos cu colti sfasietori, imaginea noii ordini mondiale.
Cu cine insa sa se lupte? cu comunismul? … pai se tot lupta. Cu dictatura democratica a Chinei? … dar toate produsele au emblema ‘made in China’. Negresit ca aceasta ‘democratie obamiana’ se va lupta cu adevaratii democrati, cu persoanele libere (democrate), nu cu sistemele ‘demonocratice’ actuale, care in curand se vor federaliza. Criza actuala tocmai acest lucru urmareste. Este limpede pentru toti, chiar si confirmata de cativa oameni-cheie in cateva interviuri televizate.
Munca intr-adevar te innobileaza. E bratara de aur, cum am invatat la scoala. Bancul de care a amintit insa Dl. Popescu are un sarcasm tipic romanesc. Numai romanii il puteau inventa, pentru ca ei cunosc ce inseamna munca la negru, asa cum si celalalte popoare considerate a fi de ‘mana a treia’ cunosc aceasta realitate. El nu a fost facut in special pentru romani, ci el exprima in primul rand realitatea muncitorilor din America, fortati deja sa munceasca la negru majoritatea. Orice banc, are in adancul sau un sambure de adevar si de multe ori te povatuieste la precautie si cumpatate, in detrimentul umorului care-l insoteste. Acel banc eu il consider pilduitor pentru simplul fapt ca orice sfat ce te indeamna sa fi precaut, nu are cum sa te minta.
Last, but not least
Ultimul fragment al editorialului D-lui. Popescu mi-a adus in minte cateva din profetiile legate de sfarsitul lumii ale Sf. Lavrentie de Cernigov, care spunea ca Antihristul va incerca sa imite toate detaliile pe care Mantuitorul le-a purtat spre a fi cunoscut. Astfel, Obama vine dintr-o familie destramata. Iisus Hristos nu a avut familie (asa cum in mod eretic spun catolicii „Sfanta Familie”), fiindca a avut doar Mama, care era logodita (nu casatorita, cum spun blasfemiatorii) cu Sf. Iosif cel Drept. Obama a crescut fara tata. Nici Iisus nu a avut tata trupesc, ci cum spune in rugaciunea de la sfintirea apei intru Aghiazma Mare (care a fost citita acum 3 zile), este ‘Fiu al Tatalui fara de mama, nascut sub vreme din mama fara de tata’. Obama a fost atins de alcool si droguri in tinerete, la Mantuitorul acest lucru nu s-a intamplat, ci la 12 ani era in Templul din Ierusalim, spunand mamei Sale, care Il cauta, ca intru cele ale Tatalui Ceresc se cuvine a sta si locui. Obama a stat o vreme pana sa iasa in fata omenirii, la fel a facut si Mantuitorul, pana la varsta de 30 de ani. Obama are 47 de ani, fiind de 12 ani in politica.
Dupa ce l-a descris intr-un mod mai mult decat entuziasmant pe Obama, Dl. Popescu incheie cu o fraza la care mai devreme sau mai tarziu ne vom intoarce. Este o fraza care nu-l caracterizeaza. Nu este in firescul domniei sale astfel de afirmatii, care s-ar putea mai devreme sau mai tarziu sa-l coste. Intr-adevar, incredibilul s-a produs si un negru ajunge acum presedintele Americii, iar in conceptia D-lui. Popescu, al intregii planete. Aluzia de final, foarte fina construita, pune intrebarea legitimitatii asocierii intre Obama si Hristos. Da, Hristos a fost evreu, din Betleemul Iudeii chiar, poate o fi fost un pic mai inchis la culoare, asa cum sunt in general iudeii. Poate Dl. Popescu s-a referit la faptul ca din cei 16 consilieri ai lui Obama, 9 sunt evrei; dar el, prin numele de Hussein pe care-l ascunde, se inrudeste mai mult cu arabii musulmani, decat cu evreii.
Asocierea are un aspect ‘dincolo de politica’, nu stiu daca mai presus de ea, insa nu are legatura cu politicul, ci, probabil, cu impactul uman pe care-l are Obama asupra omenirii, la fel cum Hristos l-a avut si il are in continuare. Caracterul asocierii pe care Dl. Popescu doreste sa-l imprime eseului este de natura religios, al credintei si nadejdii umanitatii intr-o persoana salvatoare (sau cel putin conducatoare a intregii lumi), drept pentru care eu il confirm intr-o masura, stiind ca noi traim aceste momente, si nu privim cu ochii prin istorie ca la niste fapte deja petrecute.
Este efectul mediatic si extatic pe care presa, in prisma ‘incredibilului petrecut’, l-a imprimat oamenilor. Nu sunt de acord insa cu asocierea lui Obama ca Mesia, mai degraba as fi tentat sa zic contrariul. Cu toate acestea, Dl. Popescu nu face decat sa arate starea de fapt a planetei, si nu stiu daca a vrut sa incline in stanga sau in dreapta prin asocierea delicat facuta. Continutul intregului editorial insa, inclina spre partea dreapta, prezentandu-l pe Obama ca un nou salvator, unic, genial si… mesianic.
Daca ultima fraza vine sa completeze in cateva randuri ceea ce s-a scris in restul articolului, atunci, parerea mea, Dl. Popescu face o mare greseala. Eu i-as motiva reactia pe seama faptului dezorientarii, care uneori se mai produce si la oameni destul de echilibrati, sau pe o presupusa partinire la care Dl. Popescu ar putea lua parte. Insa daca acea ultima fraza, descrie, intr-un mod rupt de contextul restului articolului, starea de fapt pe care a creat-o mediatizarea excesiva a noului ales presedinte al Americii, Barack Obama, la care sa se adauge si parerile personale extatice, atunci nu am nimic impotriva, insa titlul editorialului surprinde in termeni politici ceea ce e de fapt Mantuitorul – Imparatul omenirii.
Cred ca aici inclina Dl. Popescu, caci zice (cu italic)> „Barack Obama este primul preşedinte cu aură planetară din istoria omenirii„. Acea aura este furata din icoana Mantuitorului, si pe care Dl. Popescu i-o da ca o cununa imparateasca lui Obama, care nici macar nu a fost instalat ca presedinte al Americii. Pentru simplu fapt ca este negru, l-a introdus in ‘istoria omenrii’ … fara macar ca el sa primeasca prerogativele prezidentiale. Aici este gresala D-lui. Popescu. A intrat in show-ul creat de americani, asa cum acum cateva luni cativa dintre fratii nostri ortodocsi, care tocmai si-au lansat cu mare fast o carte in Romania, apreciau intr-un mod mai mult decat extatic, un discurs tinut de Sarah Palin, tocmai pentru ca intrasera in aceasta hora americana a showbizului informational, producatoare de sosii mesianice.
King Obama and the Promised Land
Astfel ca Obama acum nu este apreciat pentru faptele sale (pe care inca nici nu le are, nu a fost instalat ca presedinte), ci pentru imaginea sa, care in curand o va detrona pe cea a lui Martin Luther King. Obama a intrat in istoria umanitatii nu ca presedinte, ci ca un vip, ca un simbol al biruintei negrilor asupra… planetei, nu doar a Americii (cum zice Dl. Popescu si mi se pare deplasat). Acestui negru i s-a pus aura sfinteniei inainte de vreme. Tot lui i s-a asociat si increderea salvarii umanitatii de criza mondiala economica ce s-a produs. Daca deja a primit atatea onoruri gratuite, de ce noi, crestinii, sa nu putem vedea in el, pe buna dreptate, instauratoul noii ordini mondiale. Ma mir ca acest subiect nu l-a preocupat pe Dl. Popescu atunci cand a titrat, fara semnul intrebarii sau exclamarii, ca Obama este „Preşedintele planetei Pământ”. Eu sunt mai sceptic, iar acest lucru imi da de banuit asupra persoanei D-lui. Cristian Tudor Popescu, renumit pentru sinceritate si felul liber si direct de a vorbi.
Nu cred ca as fi reactionat in vreun fel, daca Dl. Popescu, in stilu-i caracteristic, ar fi fost reticient fata de aceasta popularitate nemeritata a lui Obama, considerandu-l in loc de Mesia, mai degraba un Antihrist. Dar deh, toti care spun pe limba cuvintele ‘satan’ si ‘Antihrist’ sunt considerati a fi fundamentalisti, ingusti la minte si talibani, iar cei care in mod extatic spun cuvinte de genul ‘mesia a venit’, ‘omul cu profunzime interioara’, ‘harvardist pursange’ sunt considerati a fi in general oameni ganditori, intelepti, echilibrati, onesti si demni de crezut. Ips. Bartolomeu, Mitropolitul Clujului a spus ca Cel dintai Fundamentalist a fost Insusi Hristos> „inapoia Mea satano” (Sf. Ev. Matei 16, 23).
O-m vedea si o-m trai, insa cine se amageste se dezamageste cumplit, caci nu am mai vrut sa aduc aminte si de faptul ca mentalitatea in care este scris editorialul este una iudaica, de evreu, care vede in orice conducator american sau evreu mai rasarit un potential Mesia. Noi crestinii insa, speram sa nu fie Antihristul…
dan.camen.
photos>
http://z.about.com/d/politicalhumor/1/0/V/9/2/obama-mlk-tt080606.gif
http://www.associatedcontent.com/article/702493/is_barack_obama_the_antichrist.html?cat=75
http://obamawho.files.wordpress.com/2008/02/obama-water.gif
http://www.floppingaces.net/wp-content/gallery/political-cartoons/lester.jpg
http://z.about.com/d/politicalhumor/1/0/T/l/1/obama_dictators.jpg
http://www.powerlineblog.com/toon032408.gif
http://antzinpantz.com/kns/images/Obama_Walks_On_Water(1).jpg
http://benbyerly.files.wordpress.com/2008/03/kenyan-petition-for-obama-nation-6-march-2008.jpg
http://byfiles.storage.live.com/y1paxWmTxEvqLHc7xYaUVkUmrV2xrk6PVE0qmH_WXgK8WK-v0yoIV4aFY6oRCKV9YdJ56t9oHKCP6E
http://www.blueherald.com/uploads/Batocchio/RW_Cartoons/2008/1_28_08/Asay_1_16_08_Clinton_Obama_.jpg
Theologhia 
No Comment: plecaciunea lui Obama in fata regelui Abdullah la Summitul G 20
No Comment
plecaciunea lui Obama in fata
regelui Abdullah la Summitul G 20
Presedintele american Barack Obama se apleaca, strangand mana Regelui Abdullah bin Abdul Aziz Al Saud al Arabiei Saudite inainte de fotografia de grup a membrilor G20. Acest gest a fost interpretat de multi analisti drept o ‘plecaciune’ inaintea regelui saudit, reprezentantii Casei Albe negand insa ulterior acest lucru. Exista un obicei foarte strict in lumea araba care impune ca oricine sa se inchine inaintea regelui saudit, cand acesta este intampinat.
Youtube>
http://www.youtube.com/watch?v=LEUif1–r38
foto>
http://images.smh.com.au/2009/04/03/448297/obamabow420-420×0.jpg
Scris de dan.camen. pe aprilie 9, 2009 în diverse, oameni, Photos, Vesti
Etichete: Abdullah bin Abdul Aziz Al Saud, barack obama, casa alba, g 20, No Comment: plecaciunea lui Obama in fata regelui Abdullah la Summitul G 20, plecaciune, regele abdullah, SUMMIT, theologhia