Assisi 2011 in imagini

Delegatia Patriarhiei Romane a fost formata din IPS Iosif, mitropolitul Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale si PS Siluan, episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane a Italiei. La eveniment a participat si Patriarhul Ortodox Ecumenic Bartolomeu I de Constantinopol.

Adunarea Episcopilor Ortodocsi din Franta (AEOF) a publicat pe site-ul oficial un comunicat in care se spune ca episcopii „saluta spiritul Assisi, care a marcat acea intalnire istorica [din 1986 -n.m.], spirit care trebuie perpetuat si in lumea de astazi. Ei reamintesc, totodata, importanta cruciala, de-o maniera generala, a tuturor formelor de dialog si a dialogului inter-religios in particular, ca factor de cunoastere reciproca si de recunoastere, de pace, de progres si de respect mutual”.

La Assisi, „Papa a reafirmat că religia trăită în mod corect „este o forţă de pace”; a vorbit despre manipularea terorismului „motivat religios; a amintit că „în istorie şi în numele credinţei creştine s-a făcut recurs la violenţă. „Recunoaştem aceasta, plini de ruşine. Dar este absolut clar că aceasta a fost o utilizare abuzivă a credinţei creştine, în contrast evident cu adevărata ei natură”; a vorbit despre violenţa celor care pretind dispariţia religiei: ’Nu-ul’ spus lui Dumnezeu a produs cruzime şi o violenţă fără măsură, care a fost posibil doar pentru că omul nu mai recunoştea nici o normă şi nici un judecător care să fie deasupra sa, dar se pretindea ca normă doar pe sine însuşi. Ororile lagărelor de concentrare arată în toată claritatea consecinţele absenţei lui Dumnezeu”. „Absenţa lui Dumnezeu duce la decăderea omului şi a umanismului”.

dan.camen.

Foto: Daylife.com

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Mass-media sârbească afirmă că Biserica Ortodoxă Rusă s-a opus venirii papei Benedict la Nis in 2013

Pravmir.ru / 15 mai 2011

Belgrad: Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe o să ia în discuţie viitoarea întâlnire din 2013 a patriarhului sârb Irineu cu papa Benedict al XVI-lea în oraşul Nis din Serbia, cu ocazia celebrării a 1700 de ani de la Edictul de la Milan. După cum este deja cunoscut, nu toţi episcopii sinodului sârbesc au susţinut ideea venirii Papei pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În plus, ediţia sârbească a ziarului croat  «Vesti-online» a relatat faptul că, potrivit unor declaratii neconfirmate, în timpul recentei sale vizite în Serbia, preşedintele Departamentului de Relaţii Externe Bisericeşti (DECR) al Patriarhiei Moscovei, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, i-ar fi spus patriarhului sârb Irineu că patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, precum şi întreaga Biserica Ortodoxă Rusă, este împotriva venirii papei Benedict al XVI-lea la Nis. Potrivit reprezentantului Bisericii Ortodoxe Ruse, ar fi fost mai înţelept dacă s-ar organiza o întâlnire a Papei cu întâistătătorii tuturor Bisericilor Ortodoxe locale. În acest sens, trimisul Patriarhiei Moscovei ar fi declarat că Biserica Ortodoxă Sârbă nu ar fi trebuit să-l invite pe papa pentru a desfăşura o vizită oficială în 2013 pe teritoriul ei canonic. În conformitate cu reglementările adoptate de către Vatican, Papa nu poate vizita niciun teritoriu canonic al vreunei Biserici Ortodoxe locale, decât numai dacă întâistătătorul acelei biserici îi trimite în prealabil o invitaţie specială.

În plus, evenimentul acesta ar produce o tensiune mare care ar complica şi mai mult relaţia dintre sârbii ortodocşi şi croaţii catolici, deoarece papa Benedict al XVI-lea şi-a planificat ca, în timpul vizitei sale în Croaţia, să viziteze şi mormântul Fericitului Cardinal Alois Stepinac, care se află în Serbia, cardinalul fiind un persecutor al Ortodoxiei. În acest caz, o sursă credibila anonima a spus ca nu exclude faptul ca, în ciuda tuturor obstacolelor, mai mult de jumătate dintre ierarhii Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe „ar putea vota pentru vizita Papei la Nis”.

Relatările mass-mediei sârbeşti, preluate în general de la surse anonime şi care fac referire la o anumită „poziţie a Bisericii Ortodoxe Ruse” în această chestiune, pot face subiectul de discuţie al adversarilor vizitei papei în Serbia pentru a influenţa ierarhii Bisericii Ortodoxe Sârbe pentru viitoarea sedinţă de Sinod.

Problema posibilei vizite a Papei în oraşul Nis din Serbia, cât şi a vizitei Papei în Croaţia va fi dezbătută la reuniunea Sinodului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe.

trad.dan.camen.

[Stirea originala spune ca la sedinta viitoare a Sinodului se va lua in discutie si cazul fostului episcop Artemie de Raska-Prizren – n.m.]

sursa>

http://www.pravmir.ru/serbskie-smi-zayavlyayut-chto-russkaya-cerkov-vystupila-protiv-priezda-papy-rimskogo-v-nish/ 

~~~+~~~

Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe ia în considerare vizita Papei în Croaţia

Pravmir.ru / 14 mai 2011

Belgrad: Anunţul făcut de serviciul de presă al Vaticanului cum că papa Benedict al XVI-lea va vizita pe 4 şi 5 iunie Croaţia a provocat diverse reacţii în rândul clerului sârbesc. Croaţia este considerată a fi parte a teritoriului canonic al Patriarhiei Serbiei şi o vizită a papei în Croaţia este considerată în Serbia ca o vizită pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

Analistul sârb Zhivitsa Tutsich consideră că în şedinţa Sinodului Bisericii Ortodoxe Sârbe, programată pentru 16 mai a.c., se va discuta cel mai probabil despre vizita papei în Croaţia şi se va trimite Vaticanului o adresa în care se va exprima regretul faţă de această vizită.

Programul vizitei papale prevede ca papa Benedict sa viziteze mormântul cardinalului Alois Stepinac. Însă în mediul ortodox sârbesc imaginea Cardinalului Stepinac este extrem de negativă. Acest lucru se datorează faptului că Stepinac, în timpul guvernarii miscarii croate Ustase, a utilizat la scară largă practica convertirii forţate a sârbilor ortodocşi la catolicism. Stepinac justifica botezul forţat al sârbilor cu ideea că prin astfel de măsuri el a încercat salvarea populaţiei sârbe de la genocidul pregătit de Ustase, care a şi distrus Ortodoxia în Croaţia. Cu toate acestea, tot de numele Cardinalului Stepinac este strâns-legată şi introducerea în Croaţia a măsurilor de eliminare a Ortodoxiei.

În afară de chestiunea cu privire la vizita papei Croaţia, în luna iunie a acestui an Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe va discuta şi problema întâlnirii în 2013 a patriarhului sârb Irineu cu papa Benedict al XVI-lea pentru comemorarea a 1700 de la Edictul de la Milan. De asemenea, această viitoare întâlnire a stârnit deja reacţii mixte în clerul sârb.

trad.dan.camen.

sursa>

http://www.pravmir.ru/arxierejskij-sobor-serbskoj-cerkvi-rassmotrit-vopros-o-vizite-rimskogo-papy-v-xorvatiyu/ 

foto>

http://www.spc.rs/sr/susret_patrijarha_irineja_mitropolita_ilariona

http://www.vesti-online.com/Vesti/Srbija/137443/Sveti-arhijereski-sabor-SPC-pocinje-danas

 

Papa Benedict va reitera in luna octombrie intalnirea de la Assisi cu liderii religiosi

Radio Vaticana/ 1 ianuarie 2011

[…] Acolo unde se recunoaşte efectiv libertatea religioasă, demnitatea persoanei umane este respectată în fundamentul ei şi, printr-o căutare sinceră a adevărului şi a binelui, se consolidează conştiinţa morală şi se întăresc însăşi instituţiile şi convieţuirea civilă (Cf Mesaj, 5). Din acest motiv libertatea religioasă este cale privilegiată pentru a construi pacea.

„Dumnezeu cheamă la sine omenirea printr-un plan de iubire care, în timp ce implică toată persoana în dimensiunea ei naturală şi spirituală, cere să se corespundă la acesta în termeni de libertate şi de responsabilitate, cu toată inima şi cu toată fiinţa, individuală şi comunitară” (Mesaj, 8).

Această afirmaţie, după recitarea antifonului marian Îngerul Domnului, a fost urmată de un anunţ surpriză făcut de episcopul Romei. La 25 de ani de la memorabila întâlnire inter-religioasă pe care Ioan Paul al II-lea a convocat-o la Assisi în 1986, papa Benedict a comunicat intenţia de a celebra acel eveniment în mod analog, deoarece, a observat, „cine este în drum spre Dumnezeu nu poate să nu transmită pace; cine construieşte pace nu poate să nu se apropie de Dumnezeu”:

• De aceea, în luna octombrie, mă voi duce ca pelerin în oraşul Sfântului Francisc, invitând să se alăture acestui drum fraţii creştini de diferite confesiuni, exponenţii tradiţiilor religioase ale lumii şi, în mod ideal, toţi oamenii de bunăvoinţă, în scopul de a comemora acel gest istoric voit de predecesorul meu şi de a reînnoi solemn angajamentul credincioşilor de orice religie la a trăi propria credinţă religioasă ca serviciu pentru cauza păcii. […]

Referrer>

Yahoo News – Pope to hold peace summit with religious heads

Sursa>

http://www.radiovaticana.org/rom/Articolo.asp?c=451072

Foto>

http://www.sspx.ca/Communicantes/Mar2004/images/popejp2-assisi-1986.jpg

http://4.bp.blogspot.com/_gwy0lESurFs/TJz1a0oqPoI/AAAAAAAAAUM/NRcNprULIoA/s1600/Prayer+for+Peace+-+1st.jpg

 

Ierusalim: vizita cardinalului Kurt Koch la Custodia Ţării Sfinte

Radio Vaticana/ 22 decembrie 2010

În vizită la Custodia franciscană a Ţării Sfinte, la Ierusalim, cardinalul elveţian Kurt Koch, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, abordând tema dialogului cu ebraismul, a exprimat dorinţa ca acesta să poată fi ancorat în cea mai mare parte în teologie decât în diplomaţie. Cardinalul, se citeşte pe site-ul Custodiei Ţării Sfinte (custodia.org) l-a întâlnit pe Custode, părintele Pierbattista Pizzaballa, duminica trecută, împreună cu comunitatea conventului „Sfântul Mântuitor”, casa mamă a Custodiei. Explicând apoi care sunt atribuţiile la care este chemat departamentul său, cardinalul Koch a vorbit despre dificultăţile unui dialog ecumenic pe mai multe fronturi şi a adăugat că cel cu ortodoxia este un dialog condus cu 15 Biserici ortodoxe diferite, că fiecare din ele are apărători înflăcăraţi ai dialogului, dar şi opozanţi înverşunaţi, încât progresele înregistrate cu unii pot întârzia rezultatele. În legătură cu raporturile cu ortodocşii, cardinalul a precizat că dacă „pe de o parte” cu ei „avem aceleaşi baze ale credinţei dar nu aceeaşi cultură, pe de alta, noi împărtăşim cu „Bisericile reformate aceeaşi cultură, dar nu aceeaşi abordare a sacramentelor”. În fine, cardinalul Koch a amintit punctele foc ale pontificatului lui Benedict al XVI-lea: ecumenismul şi în special apropierea de ortodoxie, precum şi relaţiile cu celelalte religii, şi înainte de toate cu cea ebraică.

sursa>

http://www.radiovaticana.org/rom/Articolo.asp?c=449010

foto>

http://www.custodia.org/The-chairman-of-the-Pontifical.html

 

Papa Benedict scrie Patriarhului Bartolomeu: „trebuie să continuăm să înaintăm pe drumul spre deplina comuniune”

Mesaj al Papei către Bartolomeu I: este nevoie de

mărturia în comun a creştinilor pentru oamenii de azi

Radio Vaticana/ 30 noiembrie 2010

„Înaintarea pe drumul spre deplina comuniune” este urarea exprimată de Benedict al XVI-lea în mesajul către patriarhul Bartolomeu I, cu ocazia sărbătorii Sfântului Andrei Apostolul, patronul Patriarhatului ecumenic de Constantinopol. Documentul a fost consemnat patriarhului Bartolomeu I de cardinalul Kurt Koch, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, care se află la Istanbul împreună cu o delegaţie cu ocazia Sfântului Patron.

Sărbătoarea Sfântului Andrei, scrie Papa, reprezintă „o puternică invitaţie la a reînnoi propria fidelitate faţă de învăţătura Apostolilor şi la a deveni vestitori neobosiţi ai credinţei în Cristos prin cuvânt şi mărturia vieţii”. În timpul actual, avertizează Benedict al XVI-lea, „această invitaţie este mai urgentă ca oricând şi îi interpelează pe toţi creştinii”. Într-o lume marcată de „o crescândă interdependenţă şi solidaritate”, într-adevăr „suntem chemaţi să proclamăm cu reînnoită convingere adevărul Evangheliei şi să-l prezentăm pe Domnul cel Înviat ca răspuns la cele mai profunde întrebări şi aspiraţii spirituale ale oamenilor de azi, bărbaţi şi femei. Pentru a putea reuşi în această „mare misiune”, se citeşte în mesaj, „trebuie să continuăm să înaintăm pe drumul spre deplina comuniune, arătând că ne-am unit deja eforturile pentru o mărturisire în comun a Evangheliei înaintea oamenilor timpului nostru”. Din acest motiv, Papa exprimă gratitudinea sinceră Patriarhului ecumenic pentru ospitalitatea oferită în octombrie anul acesta la Rhodos delegaţilor Conferinţelor Episcopale ale Europei, care s-au reunit cu reprezentanţii Bisericlor Ortodoxe ale Europei pentru cel de-al II-lea Forum catolico-ortodox pe tema „Raporturile Biserică-Stat: perspective teologice şi istorice”. În sfârşit, Papa asigură că urmăreşte „cu atenţie” „eforturile chibzuite” ale lui Bartolomeu I „pentru binele Ortodoxiei şi pentru promovarea valorilor creştine în multe contexte internaţionale”.

Aşadar, cardinalul Kurt Koch este la Istnabul împreună cu delegaţia Sfântului Scaun pentru sărbătoarea Patriarhatului Ecumenic. Vizita are lor în cadrul schimburilor de delegaţii pentru respectivele sărbători ale Sfinţilor Patroni, 29 iunie la Roma pentru celebrarea Sfinţilor Petru şi Paul şi, întocmai, 30 noiembrie la Istanbul pentru celebrarea Sfântului Andrei. Între momentele intense ale dimineţii, solemna Divină Liturghie prezidată de Bartolomeu I în biserica patriarhală din Fanar şi întâlnirea delegaţiei vaticane cu Patriarhul şi cu Comisia sinodală competentă pentru relaţiile cu Biserica Catolică.

Referinta>

MESSAGE TO BARTHOLOMEW I FOR THE FEAST OF ST. ANDREW

sursa>

http://www.radiovaticana.org/rom/Articolo.asp?c=443266

foto>

http://newsimg.bbc.co.uk/media/images/42373000/jpg/_42373030_kiss_416ap.jpg

 

Viitorul Papă va fi italian?

The Telegraph – Religion/ 19 noiembrie 2010

Vatican – Vineri, 19 noiembrie a.c., a avut loc o intalnire destul de rara a Papei Benedict al XVI-lea cu cardinalii sai din intreaga lume, ordinea de zi avand ca subiecte de discutie rapoartele privitoare la cazurile de pedofilie sesizate in intreaga lume, libertatea religioasa (in special cea din China, unde zilele trecute a fost hirotonit un episcop fara permisiunea Papei, dar si cea din tarile majoritar musulmane), precum si recentele converitiri la catolicism ale unor episcopi si preoti anglicani.

Intalnirea s-a desfasurat cu usile inchise si precede ceremonia “Consistoriului” de sambata, 20 noiembrie, in care Papa Benedict va numi 24 de noi cardinali. 10 dintre acestia sunt italieni, facand ca numarul cardinalilor italieni din Conclav sa ajunga la 25, oferindu-le astfel o pondere foarte mare cand se va alege noul Pontif.

“Italianizarea” ierarhiei Bisericii Catolice a alimentat deja speculatiile cum ca dupa actualul papa german Benedict al XVI-lea si a predecesorului sau polonez Ioan Paul al II-lea, pastorirea celor peste un miliard de catolici va reveni din nou unui papa italian.

Ultimul papa de origine italiana – Ioan Paul I – a fost ales in august 1978, dar a murit 33 de zile mai tarziu, moartea lui fiind invaluita in mister, acest lucru dand nastere multor teorii ale conspiratiei.

Prin numirea de duminica a noilor prelati, Colegiul Cardinalilor se mareste, ajungand sa numere 203 de cardinali, dintre care 121 au sub 80 de ani, avand astfel drept de vot pentru alegerea viitorului Pontif.

Aproape jumatate dintre cardinalii europeni sunt italieni, iar noua “infuzie” de prelati ridica la 40% procentul cardinalilor conservatori, asemeni Papei Benedict, lucru care va garanta ca noul Pontif nu va schimba radical directia Bisericii Catolice.

In afara italienilor, restul cardinalior din grupul celor 24 care vor fi numiti sambata sunt atât din Europa (mai putin din Irlanda si Marea Britanie), cat si din intreaga lume.

trad.dan.camen.

Această prezentare necesită JavaScript.

surse>

http://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/religion/the-pope/8147164/Pope-appoints-24-new-cardinals-Italian-set-to-be-next-pope.html

http://blogs.reuters.com/faithworld/2010/11/19/world-cardinals-hold-rare-vatican-meeting-on-abuse-converts/

http://www.reuters.com/article/idUSTRE6AI1Q720101119