RSS

Arhive pe etichete: Biserica ortodoxa

CEDO recunoaste juridic Sindicatul Preotilor „Pastorul cel bun” din Mitropolia Olteniei

[Comunicatul arata „uimirea” (daca nu teama) Patriarhiei Romane privind recunoasterea juridica a Sindicatului preotilor „Pastorul cel bun” din Mitropolia Olteniei. Zic posibila teama, deoarece Patriarhia Romana nu este parte in proces, ci Statul Roman, care poate contesta „cu fermitate” sau nu decizia CEDO. Cu privire la sindicatul preotilor mi-am exprimat deja parerea pe care mi-o si mentin (aveti, in acest sens, la finalul postarii cateva legaturi utile). Sindicatul preotilor arata poate cel mai bine gradul de secularizare care a cuprins Biserica noastra Ortodoxa. Dovada este ca unele dintre solicitarile lor sunt inacceptabile pentru misiunea la care sunt chemati, asa cum se spune si in comunicatul Patriarhiei Romane. Nu spun insa ca si unii dintre ierarhii nostri n-ar fi atinsi de cangrena secularizarii, dovada fiind si unele abuzuri ale lor de care preotii sindicalisti mentioneaza pe buna dreptate si care raman nesanctionate. Solutia trebuie sa fie, pana la urma, de natura eclesiala! De aceea, sunt de acord ca schimbarea trebuie sa porneasca de sus in jos si nu invers, pentru ca, iata, ce se intampla daca porneste de jos si poarta cu ea pecetea secularizarii! Un papa a spus odata ca in Biserica (nu doar Catolica) nu se pot face reforme, fiindca poarta amprenta profanului, dar ca exista ca solutie pentru schimbare sfintii, care apar in lume la timpul hotarat de Dumnezeu si care pot schimba definitiv in bine cursul unei Biserici. Exista in acest sens numeroase exemple. E drept, papii si Biserica Catolica s-au confruntat de secole cu reforma Protestantismului, insa gasesc cu cale prilejul de a adresa tuturor indemnul (fie ierarhi, fie preoti, fie mireni) sa ne sfintim prin fapte vrednice potrivit chemarii, cat de repede posibil, viata noastra si, prin ea, viata Bisericii si sa nu (ne-)o reformam, protestantizandu-o(ne)! – dan.camen.]

~~~+~~~

HOTĂRÂRE INADECVATĂ LA CEDO

– Vocaţia sacerdotală a fost asimilată cu acţiunea sindicală –

Basilica.ro/ 1 februarie 2012

Patriarhia Română a luat cunoştinţă cu uimire de hotărârea în primă instanţă a completului de judecători din cadrul secţiei a III-a a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei Păstorul cel bun contra României având ca obiect dreptul clericilor la libera asociere în organizaţii de tip sindical. Studiind cu atenţie această hotărâre, Patriarhia Română constată următoarele: 

1. Cunoaşterea trunchiată (insuficientă) de către CEDO a specificului relaţiilor dintre stat şi culte în România şi ignorarea prevederilor Constituţiei României (art. 29), a Legii Cultelor nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor din România (art. 8) şi a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române recunoscut prin HG nr. 53/2008 şi publicat în Monitorul oficial nr. 50/22 ianuarie 2008 – Statut, care enunţă cu claritate autonomia şi libertatea Bisericii faţă de Stat;

2. Confuzia între specificul vocaţional al preoţiei care este chemare la misiune sfântă prin actul hirotoniei sau „slujire liber asumată a comunităţilor de credincioşi” (art. 123 alin. 7 din Statut), pe de o parte, şi raporturile de muncă specifice angajaţilor civili, pe de altă parte;

3. Reţinerea total eronată în hotărârea CEDO că statutul aşanumitului sindicat nu ar contraveni prin nimic Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Legii cultelor şi canoanelor. Însă, în realitate, sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală şi pastorală a preoţilor, şi anume: 
– „organizarea de mitinguri, demonstraţii şi greve” (pct. 3.2 lit. j din Statutul sindicatului), menţiune care contravine statutului recunoscut cultelor de către statul român de „factori ai păcii sociale” (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor);
– „respectarea prevederilor legale privind concediile de odihnă şi sărbătorile legale” (pct. 3.2 lit. c din Statutul sindicatului) în cazul clericilor, ceea ce înseamnă că zilele de sâmbătă şi duminică, prima şi a doua zi de sărbătorile Sfintelor Paşti, Naşterii Domnului şi Rusaliilor, precum şi în alte sărbători legale care coincid cu sărbătorile religioase ar fi zile libere pentru clericii membri ai sindicatului, când tocmai atunci credincioşii sunt în număr mai mare prezenţi la biserică;
– „asigurarea prezenţei şi reprezentării sindicatului la toate nivelurile şi în toate organismele de decizie bisericească” (art. 3, pct. 2, lit. i din Statutul sindicatului), inclusiv la lucrările Sfântului Sinod (art. 3, pct. 2, lit. ş), ceea ce ar reprezenta o încălcare flagrantă a autonomiei Bisericii şi o încercare a Sindicatului de a deveni un grup de presiune şi de a eluda căile statutare de consultare a clericilor în adunările eparhiale, în conferinţele preoţeşti administrative lunare, cercurile pastorale, conferinţele preoţeşti pastoral-misionare semestriale sau în Permanenţele Consiliilor eparhiale, inclusiv în Consiliul Naţional Bisericesc şi Adunarea Naţională Bisericească ale Bisericii Ortodoxe Române.

Reamintim că, potrivit Sfintelor Canoane universale şi Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, preoţii – asemenea magistraţilor şi militarilor – nu au dreptul să se angajeze în politică partinică, să desfăşoare activităţi economice, direct sau prin interpuşi, şi să participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindical pentru a fi imparţiali şi total angajaţi în slujirea binelui comun al populaţiei.

O eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituţională şi legală a cultelor din România şi din statele membre ale Consiliului Europei, asimilând vocaţia sacerdotală misionară cu acţiunea sindicală protestatară. De altfel, această decizie a CEDO a trezit nedumerire în rândurile unor reprezentanţi ai altor Biserici europene care şi-au exprimat intenţia de a se solidariza cu Statul român şi Biserica Ortodoxă Română deoarece consideră această hotărâre un precedent inacceptabil care subminează autonomia tuturor cultelor religioase din Europa.

În plus, această hotărâre contravine deciziilor anterioare, unele chiar recente (de pildă, în cauzele Műller, Reuter şi Baudler contra Germaniei din 6 decembrie 2011), ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi opiniei separate a doi dintre judecătorii din această cauzăcare au confirmat că statutul, drepturile şi obligaţiile slujitorilor unui cult religios faţă de acest cult ţin de competenţa exclusivă a cultului respectiv.

Ne exprimăm speranţa că Statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată şi avem convingerea că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului va corecta o hotărâre pripită în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei Păstorul cel bun contra României, care nu ţine cont de autonomia şi de specificul organizării şi funcţionării activităţii cultelor religioase, recunoscute şi garantate ca atare în toate statele democratice.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/hotarare_inadecvata_la_cedo_vocatia_sacerdotala_a_fost_asimilata_cu_actiunea_sindicala__9697.html

Cititi si>

Sindicatul Preotilor “Pastorul cel Bun” din Craiova. Perceperi ecleziologice.

Hotararile Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Romane

COMUNICATUL Sinodului Mitropolitan al Olteniei privitor la infiintarea Sindicatului Preotilor “Pastorul cel Bun” din Craiova.

Problema infiintarii de sindicate preotesti in sanul Bisericii Ortodoxe Romane

COMUNICATUL ASCOR Craiova privind infiintarea sindicatul preotilor “Pastorul cel Bun” din Craiova.

Sindicatul preotilor din Craiova, primeste din partea Tribunalului Dolj, decizia irevocabila de a NU functiona.

Preoţii bulgari şi-au înfiinţat sindicat

 
6 comentarii

Scris de pe Februarie 2, 2012 în articole, citadela, diverse, ecclesia, teologie, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Arhiepiscopul Ciprului, Hrisostom, ii exonereaza pe evrei de vina colectiva a uciderii lui Iisus Hristos

Cotidianul evreiesc „The Jerusalem Post” (Jeremy Sharon) a publicat de curand un articol care face referire la o recenta declaratie comuna semnata pe 6 decembrie a.c. de Rabinul-Sef al Israelului, Iona Metzger, si Arhiepiscopul ortodox al Ciprului, Hrisostom al II-lea, la Nicosia in Cipru. Ce este interesant de observat la acest document este ca intaistatatorul Bisericii Ortodoxe din Cipru ii exonereaza practic pe evrei de vina colectiva a uciderii lui Iisus Hristos *(deicid), la fel cum a facut-o Papa Benedict anul acesta in cartea sa, intitulata „Isus din Nazaret” si urmand parca liniei clasice catolice trasate inca din 1965 de documentul, deja celebru, Nostra Aetate, aprobat de Conciliul II Vatican.

Dar cum interpreteaza toti acestia cuvintele Sfintei Scripturi, care relateaza faptul ca, cu propria lui gura: „tot poporul [evreu – n.m.] a raspuns [lui Pilat – n.m.] si a zis: <Sangele Lui [Iisus Hristos – n.m.] asupra noastra si asupra copiilor nostri!>„? Sf. Ev. Matei 27, 25.

Nu este vorba de o vina predestinata, ci mostenita, de aceea cred ca doar prin imbratisarea si primirea cu pocainta sincera a Celui rastignit se poate gasi impacarea cu El si, prin ea, scaparea de „vina uciderii”, iar prin impartasirea cu Sfintele Lui Taine se poate sterge definitiv Sangele care este „asupra lor si asupra copiilor lor”…

Textul integral al declaratiei comune il gasiti in intregime pe site-ul Bisericii Ciprului AICI (gr.). Reproduc in continuare mai jos cateva pasaje din articolul amintit:

Metzger si Arhiepiscopul Ciprului se angajeaza sa aprofundeze relatiile

The Jerusalem Post / 8 decembrie 2011 

Declaratia comuna a celor doi lideri religiosi afirma nelegitimatatea doctrinei vinovatiei colective a evreilor pentru moartea lui Iisus si scoate in evidenta angajamentul pentru relatii mai bune.

Rabinul-Sef Iona Metzger a semnat o declaratie istorica marti, la Nicosia, cu arhiepiscopul Hrisostom, intaistatatorul Bisericii Ortodoxe din Cipru, declaratie in care cei doi primati promit sa adanceasca relatiile dintre Biserică si poporul evreu.

Este pentru prima data cand o Biserica Ortodoxa repudiaza aceasta doctrina in mod explicit, care a fost unul dintre cei mai importanti factori in dezvoltarea antisemitismului religios in Europa.

„Noi, Rabinul-Sef al Israelului, Iona Metzger, si Arhiepiscopul Ciprului, Hrisostom, ii multumim lui Dumnezeu pentru cresterea binecuvantata a acestui respect mutual si afirmam angajamentul nostru pentru avansarea relatiilor excelente dintre Cipru si Israel”, se spune in declaratia comuna.

[…] Declaratia mentioneaza, totusi, in mod explicit, faptul ca Biserica Ciprului nu a luat parte niciodata la acuzatiile de vina colectiva sau la „negarea sistematica” a evreimii.

Noi sustinem, prin urmare, repudierea unei astfel de preconceptii, ca incompatibila cu invatatura Sfintei Scripturi„, se mentioneaza in declaratie.

Biserica Romano-Catolica a repudiat notiunea de vina colectiva a poporului evreu pentru moartea lui Iisus in anul 1965, odata cu promulgarea documentului Nostra Aetate, care a trecut de Conciliul II Vatican, si care prevede ca, desi anumite autoritati evreiesti au solicitat moartea lui Iisus, vina aceasta nu poate fi repartizata tuturor evreilor din acel moment, si nici evreii din ziua de astazi nu pot fi trasi la raspundere pentru ea.

Alte dispozitii importante pronuntate marti declara ca prozelitismul printre comunitatile respective „submineaza identitatea religioasa a celuilalt” si este „incompatibil cu respectul reciproc”.

“Am semnat astazi o declaratie istorica in ceea ce priveste relatia evreimii cu Biserica Ortodoxa“, a spus rabinul Metzger pentru Jerusalem Post. „Pana acum, bisericile ortodoxe au fost reticiente in a face acest tip de pas, dar Biserica Ciprului si-a asumat aceasta responsabilitate cu aceasta declaratie curajoasa de astazi” a spus rabinul Iona Metzger. Speram ca acum, pas cu pas, vom putea sa intram in relatii similare si cu celalalte Biserici Ortodoxe importante, cum este Biserica Greciei si cea a Rusiei„. 

[…] „Acest tip de declaratie ofera legitimitate Statului Israel in ochii acestor persoane si are un impact politic semnificativ„, a mentionat rabinul.

„Este semnificativ faptul ca primatul Bisericii Ciprului este cel care a facut aceasta declaratie”, a spus rabinul David Rosen, directorul international al afacerilor inter-religioase in cadrul Comitetului Evreiesc American si consilier onorific la Rabinatul Sef privind chestiunile interconfesionale, „insa importanţa principala o constituie potentialul extinderii continutului acestei declaratii la cea mai mare parte a lumii ortodoxe”.

trad.dan.camen.

~~~+~~~

UPDATE, 9 dec 2011

DESPRE DEICID

Analiza comentatorului Catalin pe site-ul Razboi intru Cuvant

1. Aceasta “vina” asumata de evrei a fost facuta fata de Mantuitorul Insusi. Nu eu, crestinul de azi, sau Biserica Ortodoxa intemeiata de Hristos poate sa absolve de “o vina”, fie ea si colectiva, asumata personal de farisei fata de Hristos Insusi.

Biserica nu este Hristos Insusi. Asa ca singura absolvire de “vina” nu poate sa vina decat din partea lui Hristos Insusi, care poate fi facuta prin primirea cu pocainta sincera a Celui Rastignit ca fiind Mesia. Cum insa in continuare evreii Il asteapta pe Mesia, indirect neaga ca Iisus Hristos a fost Mesia, deci in prezent nu vor sa-L primeasca pe Mantuitorul.

2. Problema este ca in continuare evreii au o pozitie total contradictorie: Il neaga ca fiind Mesia pe Cel Rastignit si, totodata, vor sa fie absolviti de un deicid.

Pe de-o parte spun ca Mesia nu a venit si, deci, Cel Rastignit nu era Unsul lui Dumnezeu, iar pe de alta parte vor sa fie absolviti de “o vina colectiva”, care insa are sens doar daca este deicid, deci implicit vor sa fie absolviti de un deicid, desi afirma contrariul, ca Hristos nu era Mesia.

Ei spun cam asa: a fost, nu a fost Hristos Mesia, nu discutam acum acest lucru, desi in principiu are sens o asemenea discutie despre raspunderea colectiva a poporului evreu doar daca actul rastignirii a fost un deicid. Pe noi, evreii de azi ne deranjeaza ca suntem acuzati de o crima facuta de inaintasii nostri, pentru care noi nu avem nicio vina. Noi spunem ca nu exista o vina colectiva pentru acel act intamplat in acele vremuri.

Noi, crestinii, nu putem accepta un asemenea nivel de discutie intrucat:
eu crestin fiind, cred in Iisus Hristos ca fiind Mesia, implicit prin credinta mea afirm ca evreii L-au rastignit pe Fiul lui Dumnezeu;
– voi, evreii nu recunoasteti ca ati facut un deicid, intrucat il asteaptati si astazi pe Mesia sa vina;
deci, ori noi ori voi avem dreptate in aceasta privinta; asa ca, voi, daca acceptati ca ati facut un deicid va negati propria credinta, iar noi, crestinii, daca acceptam ca voi nu ati facut un deicid, ne negam propria noastra credinta;
– noi nu putem accepta un punct de plecare decat acesta: sa stabilim daca a fost acel act sau nu un deicid? Voi spuneti ca nu, noi ca da. Este un aspect fundamental peste care nu putem trece. Si aici ar trebui sa se termine discutia.

Daca noi, crestinii, am fi de acord sa discutam doar despre existenta sau nu a unei “vinovatii colective” a poporului evreu, si am accepta ca punct de plecare ca rastignirea de acum 2000 de ani a fost doar un simplu act de ucidere, fara a lua in seama Persoana Celui Rastignit ca acesta era Fiul lui Dumnezeu si fara a stabili astfel daca a fost deicid sau nu, atunci orice intelegere cu evreii referitoare la absolvirea de o eventuala vina colectiva este un act de negare a faptului ca Hristos era Fiul lui Dumnezeu.

Noi, crestinii, nu putem face abstractie de faptul ca Cel Rastignit era Fiul lui Dumnezeu si sa analizam doar caracterul colectiv al raspunderii poporului evreu, fiindca indirect am accepta ca acel act nu a fost deicid si, implicit, am accepta ca Hristos nu era Fiul lui Dumnezeu.

Mie Hristos imi cere explicit sa-mi marturisesc credinta ortodoxa si nu sa ma fac ca nu vad ca actul rastignirii este un deicid sau sa nu discut in prealabil despre asta, inainte de a discuta despre cine este vinovat si cat de vinovat.

Nu pot sa fac abstractie ca Cel rastignit era Fiul lui Dumnezeu, fiindca asa mi se sopteste, viclean, la ureche, chipurile pentru “buna invoire” intre popoare.

Asemenea intelegeri facute fara a pune in discutie caracterul de deicid al rastignirii lui Hristos, reprezinta o lipsa a marturisirii credintei in Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu – in cel mai bun caz, daca nu chiar o negare a dumnezeirii lui Hristos.

In ambele cazuri consecinta este aceeasi: caderea grava de la dreapta credinta a persoanelor care au semnat sau achiesat in orice mod la asemenea intelegeri.

Avem de-a face cu aceasi abordare vicleana a unei probleme, specific evreiasca:
– nu noi evreii ca popor, am facut acel act, ci niste indivizi au facut acel lucru, care erau intr-adevar de neam evreiesc; insa vina le apartine in totalitate acelora, vina este individuala, nu este o vina colectiva a poporului evreu de la acea vreme, vina care, mai mult chiar, prin mostenire, s-ar putea transmite pana astazi;
nu punem in discutie daca a fost deicid, adica daca Cel rastignit era Mesia, caci noi stabilim doar cine e vinovat si nu stabilim daca Acela era sau nu Fiul lui Dumnezeu.

Cum sa poata accepta crestinii un asemenea nivel de discutie? Cum sa facem abstractie de faptul ca Cel Rastignit era Hristos si sa acceptam o discutie doar in ceea ce priveste stabilirea vinovatiei, individuala sau colectiva?

Orice student la Drept stie ca, in drept penal, exista 3 trasaturi esentiale ale unei infractiuni: fapta care trebuie sa aiba un anumit grad de pericol social, vinovatia si prevederea in legea penala.

Deci orice analiza, in mod logic si chiar procedural, daca putem zice asa, incepe cu “fapta” si “incadrarea” ei: daca a fost sau nu un deicid. Daca Hristos este Fiul lui Dumnezeu, cum spunem noi, a fost un deicid, daca nu este Mesia, cum spun ei, nu a fost.

Ei nu vor sa incepem cu “incadrarea faptei”, ci cu stabilirea vinovatiei, individuala sau colectiva. Exact ca in dialogurile cu catolicii. Sa nu vorbim despre ce ne desparte fundamental, ci despre lucruri care, chipurile, ne apropie.

Pentru “pacea” lumii ar trebui sa stabilim impreuna ca poporul evreu nu e vinovat de uciderea lui Hristos, ci sunt vinovati doar niste fanatici care, din pacate, faceau parte din neamul evreiesc. Si cu asta end of story. Daca Hristos era sau nu Mesia, nu se pune in discutie.

Insa, daca nu-L marturisesc pe Hristos si nu marturisesc Adevarul in orice imprejurare si mai ales in acest caz, caci a fost cu adevarat un deicid, indiferent daca vina este individuala sau colectiva, ma fac vinovat de lepadare de credinta.

Nu am voie sa pun la index problema Persoanei Rastignite si faptul ca Rastignirea a fost un deicid, fiindca imi neg propria credinta si voi raspunde personal in fata lui Hristos pentru lepadare.

Evreii procedeaza in acelasi mod, ca atunci cand l-au intrebat pe Mantuitorul cui sa-i slujeasca, lui Dumnezeu sau stapanitorului roman?

Iar noi ar trebui sa le dam acelasi raspuns pe care l-a dat atunci Mantuitorul: intai ii dam lui Dumnezeu ce-i al Lui, adica marturisirea Adevarului, ca rastignirea este un deicid si apoi ii dam Cezarului, doar ce-i al lui, adica respectarea legilor, pacea si bunavoirea intre popoare, etc.

Această prezentare necesită JavaScript.

 
 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Primatul şi Sinodalitatea – temele Comitetului de lucru al Comisiei mixte de dialog teologic catolico-ortodox, reunit la Rethymno (Creta)

[Este vorba, deci, de intrunirea Comitetului de lucru *(„Consiliul editorial”/ redactional) al Comisiei mixte de dialog teologic, si nu de intrunirea colectivului plenar, care se va reuni oficial tocmai in anul 2012. – dan.camen.]

14-17 iunie, Rethimno (Creta): Comitetul de coordonare a Dialogului dintre

ortodocşi şi romano-catolici

Pelerin Ortodox / 14 iunie 2011

Comitetul de coordonare [Consiliul editorial – n.m.] al Comisiei Internaţionale Mixte pentru Dialog Teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică se va întruni în perioada 14 – 17 iunie a.c. în Sfânta Mitropolie de Rethimno şi Avlopotamos, în Rethimno-ul Cretei, găzduit din partea Patriarhiei Ecumenice de către Înaltpreasfinţitul Mitropolit de Rethimno şi Avlopotamos, k. Evghenios.

La acest Comitet Mixt vor participa 14 membri de fiecare Biserică sub co-preşedinţia Înaltpreasfinţitului Mitropolit de Pergam, k. Ioannis, Patriarhia Ecumenică, şi a Excelenţei Sale, Cardinalul romano-catolic, k. Kurt Koch, preşedintele Consiliului pontifical pentru promovarea unităţii creştine.

Din partea Bisericilor Ortodoxe participă Înaltpreasfinţiţii Mitropoliţi: de Sasima, k. Ghenadios, Secretarul ortodox şi membru (Patriarhia Ecumenică); de Volokolamsk, k. Ilarion (Patriarhia Moscovei); de Constantia şi Ammohostos, k. Vasilios (Biserica Ciprului); de Messinia, k. Hrisostomos (Biserica Eladei); Preasfinţitul Episcop de Branitsevo, k. Ignatie (Patriarhia Serbiei) şi Preacucernicul Arhidiacon k. Ioan Ică Jr. (Patriarhia României).

Din partea bisericii romano-catolice participă Excelenţa Sa Arhiepiscopul Roland Minnerath, distinşii domni profesori, Piero Coda, Paul McPartlan, Frans Bouwen, d-na Theresia Hainthaler şi Andrea Palmieri, Secretar.

Marţi, 14 iunie 2011, va avea loc deschiderea oficială a lucrărilor după care ÎPS Evghenios, Mitropolit de Rethimno şi Avlopotamos îi va saluta pe participanţi.

Tema lucrărilor Comitetului de coordonare, aşa cum a fost hotărâtă de plenul Comisiei în luna septembrie a anului trecut la Viena, Austria, este „Primatul şi sinodalitatea din punct de vedere teologic şi ecleziologic”.

Comitetul va redacta textele comune pe care le va prezenta Comitetului de coordonare al Dialogului programat pentru noiembrie la Roma, Italia.

Membrii Comitetului îi vor vizita pe Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Cretei, în Irakleion, pe d-na Maria Lioni, pe primarul Gheorghios Marinakis, siturile arheologice din Knossos, precum şi sfintele mănăstiri ale Sfintei Mitropolii de Rethimno şi Avlopotamos.

Traducere: http://acvila30.wordpress.com/

sursa originala>

http://www.romfea.gr/index.php?option=com_content&view=article&id=8389:2011-06-14-06-13-18&catid=25:2009-12-18-08-37-46)

sursa>

http://acvila30.wordpress.com/2011/06/14/14-17-iunie-rethimno-creta-comitetul-de-coordonare-a-dialogului-dintre-ortodocsi-si-romano-catolici/

~~~+~~~

MITROPOLITUL IOANNIS DE PERGAM:

„FĂRĂ DIALOG NU PUTEM REZOLVA PROBLEMELE”

Vineri, 17 iunie 2011

Sunt în curs de desfăşurare lucrările Comitetul redacţional al Comisiei Mixte pentru Dialogul Teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică, derulate departe de luminile publicităţii, la Rethimno – în hotelul Creta Pallas, lucrări care se vor încheia mâine.

Despre dialog a fost susţinută azi după-amiaza o conferinţă de presă de către ÎPS Mitropolit de Pergam Ioannis, de către ÎPS Mitropolit de Sasima, k. Ghenadios, şi de către cardinalul romano-catolic Kurt Koch, preşedintele Conciliului pontifical pentru promovarea unităţii creştine.

În cuvântul introductiv, ÎPS Mitropolit de Pergam Ioannis a spus în detaliu despre lucrările Comitetului:

„Vă adresăm salutărilor noastre şi vă informăm că suntem aici, ca să lucrăm la redactarea unui text pe care-l vom prezenta plenului Comisiei pentru Dialogul Teologic dintre romano-catolici şi ortodocşi. Tema se referă la „Primatul şi sinodalitatea din punct de vedere teologic şi ecleziologic”. Ştiţi că aceasta este una din cele mai serioase probleme care au despărţit Biserica Ortodoxă de cea romano-catolică”.

De asemenea, a subliniat: „Comitetul nostru încearcă să redacteze un text în care să fie arătate punctele asupra cărora suntem de acord şi cele asupra cărora nu suntem de acord, iar mai târziu vor fi prelucrate de plenul Comisiei – pentru a vedea exact unde anume ne aflăm în privinţa acestei teme. Acest dialog a început – după cum vă este cunoscut – în 1980 şi la el au participat toate Bisericile Ortodoxe”.

Este un dialog pe care-l considerăm necesar astăzi, deoarece creştinii trebuie în orice caz să discute unii cu alţii pentru a vedea dacă pot să se apropie unii de alţii – deoarece fără dialog nu vor putea fi rezolvate niciodată problemele”, a adăugat k. Ioannis.

În continuare a subliniat: „Între aceste două Biserici s-au acumulat multe probleme, timp de o mie de ani (din secolul al XI – lea când s-a produs marea schismă). Aceste probleme trebuie cândva să fie rezolvate teologic. Comisia are această misiune”.

Despre Mitropolitul Evghenios de Rethimno şi Avlopotamos

Mitropolitul de Pergam s-a referit în acelaşi timp cu cuvinte deosebit de măgulitoare la adresa ÎPS Mitropolit de Rethimno, k. Evghenios, subliniind în legătură cu acesta:

„Aş dori cu acest prilej să exprim bucuria noastră, deoarece Comisia noastră se întruneşte în Creta şi, mai ales în Rethimno, ca oaspeţi ai ÎPS Mitropolit de Rethimno şi Avlopotamos, k. Evghenios, care ne-a oferit o aşa generoasă găzduire, încât doresc să-mi exprim gratitudinea faţă de el”.

„Este un ierarh pe care Patriarhia Ecumenică îl cinsteşte în mod deosebit şi care este un lider spiritual aşa cum merită Biserica Cretei, care are o istorie importantă în decursul secolelor”, a adăugat în încheiere Mitropolitul de Pergam.

În final, semnalăm că Mitropolitul de Pergam, k. Ioannis, în timpul cinei de bun-rămas de astă-seară, s-a referit la ospitalitatea avraamică a Mitropolitului de Rethimno, spunând că este „chiar mai presus decât cea avraamică…”.

De asemenea, a semnalat că numele de Evghenios nu este întâmplător şi că nobleţea este întrupată în persoana sa, şi nu a omis să menţioneze că îşi poartă numele pe merit.

traducere: http://acvila30.wordpress.com

sursa originala>

http://www.romfea.gr/index.php?option=com_content&view=article&id=8411:-q-q&catid=13

sursa>

http://acvila30.wordpress.com/2011/06/17/mitropolitul-ioannis-de-pergam-%E2%80%9Efara-dialog-nu-putem-rezolva-problemele%E2%80%9D/

~~~+~~~

Seful D.E.C.R. va vizita Grecia

Mospat.ru / 11 iunie 2011

Cu binecuvantarea Sanctitatii Sale, Patriarhul Kirill al Moscovei si al intregii Rusii, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, seful Departamentului pentru Relatii Externe Bisericesti al Patriarhiei Moscovei *(D.E.C.R.), va vizita Grecia intre 13 si 18 iunie 2011.

In programul vizitei sale este inclusa si o intalnire cu Preafericirea Sa, Arhiepiscopul Ieronim al Atenei si al intregii Elade, precum si participarea la sedinta grupului de lucru al Comisiei mixte de dialog teologic intre Biserica Ortodoxa si Biserica Romano-Catolica, in vederea elaborarii/schitarii [proiectului de] document asupra Rolului episcopului Romei in comuniunea Bisericilor din primul mileniu crestin, sedinta care se va tine la Rethymno, Creta.

trad.dan.camen.

sursa>

http://www.mospat.ru/en/2011/06/11/news42937/ 

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Biserica Ortodoxa a Estoniei (Patriarhia Ecumenica) trece din 2012 la Calendarul indreptat

Biserica Ortodoxă a Estoniei trece la Calendarul îndreptat în 2012

Doxologia.ro / 12 iunie 2011

Adunarea Generală a Bisericii Ortodoxe a Estoniei, după o atentă cercetare a cauzelor şi contextelor legate de cele două calendare practicate în cadrul Bisericii Ortodoxe, a hotărât, cu o majoritate de 73 de voturi din 88, reformarea calendarului liturgic al Bisericii.

Biroul de Presă al Bisericii Ortodoxe din Estonia (autonomă în cadrul jurisdicţional al Patriarhiei Ecumenice) a publicat sâmbătă 11 iunie 2011, un comunicat de presă, în care Primatul Bisericii, Arhiepiscopul Ştefan al Tallin-ului şi al întregii Estonii, afirmă hotărârea Bisericii Estoniei de a reforma calendarul liturgic începând cu anul 2012.

De la 1 ianuarie 2012, în afara unor excepţii de iconomie pastorală, “sărbătorile fixe vor fi celebrate după calendarul Gregorian iar sărbătorile mobile (din timpul perioadelor Triodului şi Penticostarului) vor fi celebrate după calendarul iulian”.

Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati

Sursa originala> http://www.orthodoxie.com

sursa>

http://www.doxologia.ro/ortodoxia-lume/biserica-ortodoxa-estoniei-trece-la-calendarul-indreptat-2012

~~~+~~~

Unii ortodocşi din Estonia trec la stilul nou

Blog.Teologie.net / 14 iunie 2011

Serviciul de presă al Bisericii Autonome a Estoniei, dependentă de Patriarhia Constantinopolului (cu denumirea oficială: „Biserica Apostolică Ortodoxă a Estoniei”), citându-l pe mitropolitul Ştefan de Tallinn, anunţă că de la 1 ianuarie 2012 această structură bisericească va trece la calendarul nou gregorian pentru sărbătorile cu dată fixă. Hotărârea a fost luată la 26 mai, în cadrul Adunării anuale a Bisericii Autonome din Estonia, prin votul a 73 din 88 de membri. Comunicatul de presă menţionează că această hotărâre vrea să elibereze Biserica Estoniei de „moştenirea Bisericii Ruse” deşi, unele parohii, din motive pastorale, vor rămâne pe calendarul vechi iulian.

Creştinismul Ortodox a fost adus în Estonia de misionarii ruşi încă în secolele XI-XII, iar în 1920 Biserica Ortodoxă din Estonia a primit statut de autonomie din partea Patriarhiei Ruse. În 1923 această jurisdicţie eclezială trece sub Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, cu un grad mai mare de autonomie. În 1940, după ocupaţia sovietică, Biserica din Estonia revine Patriarhiei Moscovei, care a presat Patriarhia Ecumenică să recunoască Tomosul din 1923 drept nevalabil. În 1993 Biserica din Estonia se scindează, o parte trecând din nou sub Constantinopol, iar alta, condusă de mitropolitul Corneliu, rămânând în Patriarhia Moscovei, cu un grad foarte redus de autonomie.

În prezent, jurisdicţia dependentă de Constantinopol are 54 de parohii, 3 ierarhi şi aproape 10.000 de credincioşi, în mare parte estonieni. Jurisdicţia dependentă de Patriarhia Moscovei are doar 33 de parohii, 2 ierarhi, dar peste 100.000 de credincioşi, dintre care cei mai mulţi de etnie rusă. Din cauza acestui paralelism jurisdicţional, disensiunile dintre cele două Patriarhii continuă, creând probleme mai ales în cadrul întâlnirilor inter-ortodoxe, la care ruşii nu acceptă prezenţa reprezentanţilor estonieni dependenţi de Constantinopol.

Surse originale: Sedmitza şi Wikipedia

Sursa>

http://www.blog.teologie.net/2011/06/14/ortodocsi-estonia-stilul-nou/

foto>

http://acvila30.wordpress.com/2011/06/14/biserica-estoniana-trece-la-reforma-calendarului-liturgic/

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Prima biserică ortodoxă din Arabia Saudită

Preluare de la

Cidadededeus.wordpress.com / 8 iunie 2011

Biserica Ortodoxă Rusă a ridicat în oraşul Sharjak din Arabia Saudită prima biserică ortodoxă din această ţară, închinată Sfântului Apostol Filip, informează site-ul interfax-religion.com.

Pe data de 6 iunie, turlele acestei biserici au fost împodobite cu cruci aurite, fapt excepţional deoarece Arabia Saudită este o ţară majoritar islamică, unde legile interzic afişarea simbolurilor creştine. Aceste cruci care împodobesc turlele bisericii ortodoxe au fost proiectate de arhitectul Yuri Kir din Rusia special pentru acest lăcaş de rugăciune.

Biserica ortodoxă rusă din Sharjak a fost construită cu permisiunea şeicului Sultan Mohammed Al-Qasimi. Pe lângă biserică s-a construit şi o clădire care găzduieşte un centru cultural şi educaţional.

sursa: www.interfax-religion.com via Ziarul Lumina

sursa>

http://cidadededeus.wordpress.com/2011/06/08/prima-biserica-ortodoxa-din-arabia-saudita/ 

~~~+~~~

[PS: In anul 2007, fundatiile bisericii si ale complexului cultural au fost sfintite de catre Mitropolitul Kirill de Smolensk si Kaliningrad, actualul Patriarh al Moscovei si al intregii Rusii.

Pe 2 iunie a.c., la praznicul Inaltarii Domnului, au fost inaltate crucile pe turle. Biserica a fost ridicata cu permisiunea Patriarhiei Antiohiei, sub a carei jurisdictie se afla. Momentan, la biserica slujeste un preot rus.

Se pare ca ridicarea bisericii ortodoxe rusesti pe pamant islamic arab face parte dintr-un acord al rusilor cu seicul saudit, care va putea finanta, la randu-i, construirea unei moschei in Moscova, unde sunt aprox. 2 milioane de musulmani si „doar” 4 moschei. – dan.camen.]

Această prezentare necesită JavaScript.

 
 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Cele două sinoade paralele ale Patriarhului Moscovei și a toată Rusia

Preluare de la 

Savatie.wordpress.com / 31 mai 2011

Pe cît de mult se vorbește despre Moscova, pe atît de puțin se știe despre ea. Este o tactică comunistă de succes, practicată și de structurile europene, aceea de a ascunde esențialul în grămada de hîrtii, hotărîri, știri, evenimente, care pînă la urmă aruncă în lehamete pînă și pe cel mai atent comentator. Așa s-a întîmplat și în cazul constituirii la Moscova a ceea ce se cheamă ”Soborul Rusesc Popular Mondial” pe care îl conduce patriarhul Moscovei și a toată Rusia, dar care nu are scopuri bisericești, ci folosește biserica în scopuri pur politice ale statului Federația Rusă.

Iată cum este definită această entitate paracanonică pe site-ul Patriarhiei Moscovei: ”Soborul Rusesc Popular Mondial (SRPM) este cel mai însemnat for civic din Rusia. El există din 1993 și în decursul anilor este platforma civică și locul de întîlnire a oamenilor care, indiferent de vederile politice, sînt uniți de un singur țel – grija pentru prezentul și viitorul Rusiei, are un rol însemnat în formarea societății civile. La ședințele lui participă tradițional reprezentanții tuturor ramurilor puterii statale, liderii asociațiilor civice, liderii organizațiilor religioase tradiționale din Rusia, conducători de armată și ai altor structuri de forță a Federației Ruse, profesorii și studenții celor mai mari instituții de învățămînt din țară, savanți și oameni de cultură, delegați ai comunităților ruse din străinătatea apropiată și îndepărtată, mulți reprezentanți ai tineretului”.

Iată și cîteva țeluri și scopuri propuse de SRPM, potrivit propriului statut: ”Sborul urmărește linia unificării societății în numele renașterii Rusiei. Slujește întărirea statalității ruse, amplificarea rolului Bisericii Ortodoxe în viața societății. Contribuie la conlucrarea Bisericii Ortodoxe cu religiile tradiționale din Rusia în vederea însănătoșirii morale a societății și excluderea extremismului religios și a intoleranței. Contribuie la unificarea non-violentă a poporului rus”.

Unificare non-violentă a poporului rus trebuie înțeleasă ca asimilarea celorlalte popoare cucerite de Imperiul Rus, în special de cel sovietic, deoarece în continuare Soborul își propune să ”zidească o Rusie multinațională, să întărească relațiile prietenești dintre popoare și să depășească ura națională și separatismul, precum și terorismul internațional”.

Ura națională și separatismul sînt promovate, în ochii Soborului, de către celelalte popoare împotriva rușilor. De aceea următoarele prerogative ale Soborului sînt acelea de ”implementare a măsurilor de întărire a sănătății nației (zdorovia natsii), în colaborare cu organele cointeresate”. Asta nu fără ”susținerea și ajutorul practic în domeniul înființării unei școli naționale și apărarea limbii ruse”. Desigur școala națională și apărarea limbii ruse nu este necesară la Moscova sau Peterburg, ci în republicile populate de alte popoare, dar peste care Patriarhia Moscovei, în virtutea enerției, stăpînește canonic. Soborul își propune un șir de măsuri pentru susținerea rușilor din străinătatea și promovarea rusismului peste tot în lume.

Nu îmi propun să traduc întregul statut al Coborului Rus, deși ar mai fi lucruri interesante pentru un ochi politic. Intenția mea este aceea de a înțelege cum este posibil ca un patriarh care prezidează un sinod atît de numeros cum este cel al Bisericii Ortodoxe Ruse, numărînd peste 200 de ierarhi și întrunind zeci de state străine ca limbă și cultură de ruși, să ia parte la înființarea unei structuri care, prin folosirea termenului Sobor/Sinod, în propria titulatură induce în eroare comunitatea ortodoxă.

Care este legătura dintre cele două sinoade prezidate de patriarhul Moscovei și cîți din membrii Sinodului oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse fac parte și din sinodul paralel, cel al al panrusismului mondial? Participă mitropolitul Vladimir al Moldovei, în calitatea sa de membru permanent al Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, la Soborul Rusesc Popular Mondial? Dacă da, este oare legitimă punerea unor ierarhi ce păstoresc peste mitropolii de altă naționalitate în slujba politică a nației ruse în cadrul unei structuri susținute și întrepătrunse de structurile de forță ale statului rus? Iar dacă nu, atunci de ce ședința Sinodului oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse este convocată la doar trei zile după ședința sinodului paralel și de ce ambele sinoade au pe agendă aceleași prerogative?

Politica standardelor duble dusă de patriarhul Moscovei, dublată de politica dublelor sinoade, va mări criza în care se află Patriarhia Moscovei. Acest sinod pararel, constituit pe criterii naționale și al cărui singur scop este unul geopolitic în slujba statului rus, dar pe care patriarhul Moscovei nu se sfiește să-l prezideze, contrar oricăror norme canonice și etice, este o instigare brutală la ură națională între popoarele ortodoxe aflate în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei și poporul rus.

Să sperăm că vizita patriarhului Moscovei în Moldova anunțată pentru luna octombrie va aduce puțină lumină asupra situației create și anume care este slujba Moldovei în lupta pentru biruința nației ruse?

sursa>

http://savatie.wordpress.com/2011/05/31/cele-doua-sinoade-paralele-ale-patriarhului-moscovei-si-a-toata-rusia/

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Osemintele Mitropolitului Andrei Saguna au fost deshumate in vederea canonizarii

Basilica.ro / 31 martie 2011

Rămăşiţele pământeşti ale mitropolitului Andrei Şaguna au fost deshumate astăzi, 31 mai, din cripta Mausoleului de la Răşinari, informează TRINITAS TV.

Alături de credincioşi au fost prezenţi Mitropolitul Ardealului, Mitropolitul Olteniei şi Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

„Am mers la mausoleul marelui mitropolit Andrei Şaguna, am dezvelit mormântul şi am scos osemintele pentru a pregăti o raclă în vederea canonizării lui. Ne-am rugat ca Dumnezeu să ni-l aleagă ca ocrotitor şi ca mijlocitor”, a arătat Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.

Osemintele au fost împărţite în două racle. Una dintre ele va rămâne în Mausoleu, iar cealaltă a fost dusă la sediul Mitropoliei Ardealului.

După deshumare a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru mitropolitul Andrei Şaguna al Ardealului.

Sfântul Sinod al Bisericii noastre va analiza într-una din următoarele şedinţe de lucru dosarul de canonizare a Mitropolitului Şaguna înaintat spre studiere ierarhilor români de Mitropolia Ardealului.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/deshumarea_mitropolitului_saguna_2130.html

~~~+~~~

Mitropolitul Şaguna, luminătorul Ardealului

Basilica.ro / 31 martie 2011

Andrei Şaguna s-a născut în 1808, la Mişkolţ, în Ungaria, într-o familie de aromâni.

A studiat filozofia, dreptul şi teologia, fiind hirotonit episcop în anul 1848, la Carloviţ. După hirotonie, noul arhiereu spunea: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc şi cu voia către tot ce e adevărat, plăcut şi drept să-i îndrumez!

În calitate de mitropolit prezidează Marea Adunare Naţională de la Blaj şi organizează învăţământul în Transilvania.

În august 1850 deschide la Sibiu Tipografia eparhială, întemeiată din bani personali

În ianuarie 1853 se întemeiazăTelegraful Român, singurul ziar din România cu apariţie neîntreruptă până astăzi.

Începând cu anul 1855, Şaguna reorganizează învăţământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de Teologie şi Pedagogie. A organizat peste 800 de şcoli primare confesionale. Tot sub îndrumarea lui au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Braşov şi Brad. Gimnaziul de la Braşov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi şcoli superioare româneşti.

Mitropolitul Şaguna sprijină înfiinţarea Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, cunoscută sub numele ASTRA, cu rol însemnat în emanciparea culturală şi politică a românilor din Transilvania.

Printre membrii de seamă ai ASTREI s-au numărat Andrei Şaguna (care a fost şi primul preşedinte), George Bariţ, Timotei Cipariu, Ioan Puşcariu, viitorul patriarh Miron Cristea, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu şi Octavian Goga.

Mitropolitul Andrei Şaguna a trecut la Domnul pe 28 iunie 1873, fiind înmormântat în cripta Mausoleului de la Răşinari, de lângă Sibiu.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/mitropolitul_saguna_luminatorul_ardealului_3064.html

foto>

http://www.asaguna.ro/site/wp-content/uploads/2004/07/mitropolitul-andrei-saguna.jpg

 
2 comentarii

Scris de pe Mai 31, 2011 în articole, ecclesia, Panihida, sfinti, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,