RSS

Arhive pe etichete: CEDO

CEDO recunoaste juridic Sindicatul Preotilor „Pastorul cel bun” din Mitropolia Olteniei

[Comunicatul arata „uimirea” (daca nu teama) Patriarhiei Romane privind recunoasterea juridica a Sindicatului preotilor „Pastorul cel bun” din Mitropolia Olteniei. Zic posibila teama, deoarece Patriarhia Romana nu este parte in proces, ci Statul Roman, care poate contesta „cu fermitate” sau nu decizia CEDO. Cu privire la sindicatul preotilor mi-am exprimat deja parerea pe care mi-o si mentin (aveti, in acest sens, la finalul postarii cateva legaturi utile). Sindicatul preotilor arata poate cel mai bine gradul de secularizare care a cuprins Biserica noastra Ortodoxa. Dovada este ca unele dintre solicitarile lor sunt inacceptabile pentru misiunea la care sunt chemati, asa cum se spune si in comunicatul Patriarhiei Romane. Nu spun insa ca si unii dintre ierarhii nostri n-ar fi atinsi de cangrena secularizarii, dovada fiind si unele abuzuri ale lor de care preotii sindicalisti mentioneaza pe buna dreptate si care raman nesanctionate. Solutia trebuie sa fie, pana la urma, de natura eclesiala! De aceea, sunt de acord ca schimbarea trebuie sa porneasca de sus in jos si nu invers, pentru ca, iata, ce se intampla daca porneste de jos si poarta cu ea pecetea secularizarii! Un papa a spus odata ca in Biserica (nu doar Catolica) nu se pot face reforme, fiindca poarta amprenta profanului, dar ca exista ca solutie pentru schimbare sfintii, care apar in lume la timpul hotarat de Dumnezeu si care pot schimba definitiv in bine cursul unei Biserici. Exista in acest sens numeroase exemple. E drept, papii si Biserica Catolica s-au confruntat de secole cu reforma Protestantismului, insa gasesc cu cale prilejul de a adresa tuturor indemnul (fie ierarhi, fie preoti, fie mireni) sa ne sfintim prin fapte vrednice potrivit chemarii, cat de repede posibil, viata noastra si, prin ea, viata Bisericii si sa nu (ne-)o reformam, protestantizandu-o(ne)! – dan.camen.]

~~~+~~~

HOTĂRÂRE INADECVATĂ LA CEDO

– Vocaţia sacerdotală a fost asimilată cu acţiunea sindicală –

Basilica.ro/ 1 februarie 2012

Patriarhia Română a luat cunoştinţă cu uimire de hotărârea în primă instanţă a completului de judecători din cadrul secţiei a III-a a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei Păstorul cel bun contra României având ca obiect dreptul clericilor la libera asociere în organizaţii de tip sindical. Studiind cu atenţie această hotărâre, Patriarhia Română constată următoarele: 

1. Cunoaşterea trunchiată (insuficientă) de către CEDO a specificului relaţiilor dintre stat şi culte în România şi ignorarea prevederilor Constituţiei României (art. 29), a Legii Cultelor nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor din România (art. 8) şi a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române recunoscut prin HG nr. 53/2008 şi publicat în Monitorul oficial nr. 50/22 ianuarie 2008 – Statut, care enunţă cu claritate autonomia şi libertatea Bisericii faţă de Stat;

2. Confuzia între specificul vocaţional al preoţiei care este chemare la misiune sfântă prin actul hirotoniei sau „slujire liber asumată a comunităţilor de credincioşi” (art. 123 alin. 7 din Statut), pe de o parte, şi raporturile de muncă specifice angajaţilor civili, pe de altă parte;

3. Reţinerea total eronată în hotărârea CEDO că statutul aşanumitului sindicat nu ar contraveni prin nimic Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Legii cultelor şi canoanelor. Însă, în realitate, sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală şi pastorală a preoţilor, şi anume: 
– „organizarea de mitinguri, demonstraţii şi greve” (pct. 3.2 lit. j din Statutul sindicatului), menţiune care contravine statutului recunoscut cultelor de către statul român de „factori ai păcii sociale” (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor);
– „respectarea prevederilor legale privind concediile de odihnă şi sărbătorile legale” (pct. 3.2 lit. c din Statutul sindicatului) în cazul clericilor, ceea ce înseamnă că zilele de sâmbătă şi duminică, prima şi a doua zi de sărbătorile Sfintelor Paşti, Naşterii Domnului şi Rusaliilor, precum şi în alte sărbători legale care coincid cu sărbătorile religioase ar fi zile libere pentru clericii membri ai sindicatului, când tocmai atunci credincioşii sunt în număr mai mare prezenţi la biserică;
– „asigurarea prezenţei şi reprezentării sindicatului la toate nivelurile şi în toate organismele de decizie bisericească” (art. 3, pct. 2, lit. i din Statutul sindicatului), inclusiv la lucrările Sfântului Sinod (art. 3, pct. 2, lit. ş), ceea ce ar reprezenta o încălcare flagrantă a autonomiei Bisericii şi o încercare a Sindicatului de a deveni un grup de presiune şi de a eluda căile statutare de consultare a clericilor în adunările eparhiale, în conferinţele preoţeşti administrative lunare, cercurile pastorale, conferinţele preoţeşti pastoral-misionare semestriale sau în Permanenţele Consiliilor eparhiale, inclusiv în Consiliul Naţional Bisericesc şi Adunarea Naţională Bisericească ale Bisericii Ortodoxe Române.

Reamintim că, potrivit Sfintelor Canoane universale şi Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, preoţii – asemenea magistraţilor şi militarilor – nu au dreptul să se angajeze în politică partinică, să desfăşoare activităţi economice, direct sau prin interpuşi, şi să participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindical pentru a fi imparţiali şi total angajaţi în slujirea binelui comun al populaţiei.

O eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituţională şi legală a cultelor din România şi din statele membre ale Consiliului Europei, asimilând vocaţia sacerdotală misionară cu acţiunea sindicală protestatară. De altfel, această decizie a CEDO a trezit nedumerire în rândurile unor reprezentanţi ai altor Biserici europene care şi-au exprimat intenţia de a se solidariza cu Statul român şi Biserica Ortodoxă Română deoarece consideră această hotărâre un precedent inacceptabil care subminează autonomia tuturor cultelor religioase din Europa.

În plus, această hotărâre contravine deciziilor anterioare, unele chiar recente (de pildă, în cauzele Műller, Reuter şi Baudler contra Germaniei din 6 decembrie 2011), ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi opiniei separate a doi dintre judecătorii din această cauzăcare au confirmat că statutul, drepturile şi obligaţiile slujitorilor unui cult religios faţă de acest cult ţin de competenţa exclusivă a cultului respectiv.

Ne exprimăm speranţa că Statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată şi avem convingerea că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului va corecta o hotărâre pripită în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei Păstorul cel bun contra României, care nu ţine cont de autonomia şi de specificul organizării şi funcţionării activităţii cultelor religioase, recunoscute şi garantate ca atare în toate statele democratice.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/hotarare_inadecvata_la_cedo_vocatia_sacerdotala_a_fost_asimilata_cu_actiunea_sindicala__9697.html

Cititi si>

Sindicatul Preotilor “Pastorul cel Bun” din Craiova. Perceperi ecleziologice.

Hotararile Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Romane

COMUNICATUL Sinodului Mitropolitan al Olteniei privitor la infiintarea Sindicatului Preotilor “Pastorul cel Bun” din Craiova.

Problema infiintarii de sindicate preotesti in sanul Bisericii Ortodoxe Romane

COMUNICATUL ASCOR Craiova privind infiintarea sindicatul preotilor “Pastorul cel Bun” din Craiova.

Sindicatul preotilor din Craiova, primeste din partea Tribunalului Dolj, decizia irevocabila de a NU functiona.

Preoţii bulgari şi-au înfiinţat sindicat

Reclame
 
6 comentarii

Scris de pe februarie 2, 2012 în articole, citadela, diverse, ecclesia, teologie, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Cathedral Plaza, noul Goliat?

Inca de la inceput, din 2006, de cand s-a starnit controversa aceasta cu ridicarea imobilului de 19 etaje in imediata vecinatate a Catedralei Romano-Catolice „Sf. Iosif” din Bucuresti – monument istoric, Arhidieceza *(ARCB) a initiat demersuri prompte, juridice, in vederea stoparii ridicarii acestei constructii. Am vazut cu ochii mei cum acest turn modern domina trufas imprejurimile, fiind in contrast total cu arhitectura de epoca a imobilelor din vecinatate.

Pe langa argumentele legate de armonia arhitectonica care trebuie sa existe in planul urbanistic al metropolei, dar si de existenta unei legi speciale care nu permite construirea de imobile in imediata vecinatate a cladirilor monument-istoric *(mai ales ca este vorba de un lacas de cult), ARCB a facut cunoscut opiniei publice pericolul posibilei inclinari a catedralei – din pricina apropierii prea mari dintre cele doua imobile (8 m) – structura de rezistenta putand fi afectata *(vezi cazul Bisericii Armenesti), sau felul cum s-a obtinut autorizatia de construire.

Dupa cativa ani de procese, Curtea de Apel Suceava a stabilit ca autorizatia de construire a fost data in mod ilegal de catre Primaria Sectorului 1 si, deci, imobilul a fost construit ilegal. Au urmat apoi inca sase cai extraordinare de atac impotriva acestei decizii, initiate de Primaria Sectorului 1 si Millenium Building Development *(MBD), care detine imobilul, pe care Curtea de Apel Suceava le-a respins. Cea de-a sasea cale de atac, si ultima posibila, a fost respinsa pe 11 iulie a.c., Curtea de Apel Suceava stabilind irevocabil nulitatea autorizaţiei de construire a auto-intitulatei clădiri Cathedral Plaza”.

Goliatul acesta arhitectonic pare acum infrant. Zic goliat, pentru ca omul care detine imobilului este cel mai bogat evreu – Eyal Ofer – si pentru ca ARCB cere acum ca imobilul sa fie demolat, iar terenul expropriat. Prastia cu care s-a luptat ARCB a fost Justitia Romana, iar pietricica, care a doborat juridic la pamant turnul, a fost insasi autorizatia de construire, care s-a dovedit pana la urma a fi ilegala. In Romania, ridicarea autorizatiei unui turn zgarie-nori, pentru apararea unui monument-istoric, este o „premiera„.

Reprezentantii Cathedral Plaza au spus ca decizia Curtii din Suceava „este una obscură, dubioasă şi tardivă” si ca „Proiectul Cathedral Plaza este finalizat şi a intrat în circuitul civil”. Omul de afaceri evreu „schimba armele” si promite, ca si mai inainte, sa mearga si mai departe, la CEDO, recunoscand ca acum este „blocat„. De cealalta parte, ARCB face dovada ca este doar un „presupus proces„, folosit de MBD si mai inainte pentru „intimidarea instanţelor de judecată, pe care le acuză, nejustificat de inconsecvenţă şi părtinire”, aratand ca pana in luna mai a.c. la CEDO nu era inregistrata nicio cerere MBD.

Daca vom asista la demolarea acestui turn atunci, cu adevarat, va fi o premiera in Romania, iar ecoul acestei prabusiri va trece granitele tarii si va re-credibiliza Justitia Romana. De asemenea, pentru noi, ortodocsii, determinarea pe care au avut-o romano-catolicilii in apararea catedralei monument-istoric trebuie sa ne fie model, si imbold pentru a ne proteja, la randu-ne, pe cat putem, zonele de protectie ale lacasurilor de cult, cu orice pret…

dan.camen.

foto>

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Cathedral_Plaza_s-a_vandut_cu_70_de_milioane_de_euro_0_473353095.html

 
Scrie un comentariu

Scris de pe iulie 17, 2011 în articole, citadela, diverse, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Legea Cultelor, reexaminata la Chisinau dupa protestele si amenintarile preotilor ortodocsi cu incetarea rugaciunilor pentru conducerea tarii si dupa intalnirea premierului Vlad Filat cu membrii Sinodului Mitropoliei Moldovei

[Am urmarit de cateva zile evolutia acestui subiect in spatiul Rep. Moldova, tocmai pentru a-mi contura in minte traseul pe care il urmeaza. Am remarcat, inca de la inceput, stilul agresiv de abordare a problemei, ca din „cap de bour”, de catre Mitropolia Moldovei, si asta nu este prima data cand se intampla. Ca si in demersul de introducere in programa scolara moldava a materiei de studiu obligatorie, numita „Bazele Ortodoxiei”, unde s-a recurs de catre Mitropolia Moldovei la proteste de strada, declaratii oficiale sinodale, asocieri publice politice si initieri de referendumuri, adica tot felul de presiuni diplomatice, si in aceasta chestiune, privind inregistrarea oficiala la Culte a Ligii Islamice, traseul abordat de Mitropolia IPS Vladimir a fost aproximativ la fel. Noutatea aici?… „Intreruperea comuniunii” (ca este la moda acum in spatiul bisericesc) tocmai cu conducerea tarii, de catre unul din episcopii Mitropoliei. Adica incetarea pomenirii la slujbe a conducatorilor tarii, mai precis eludarea ecteniei cu pricina. Stirea aparuse in presa de cateva zile si nu-mi venea sa cred ce se intampla. Asa am asteptat… pana acum! Cred ca acest demers este un exces din partea episcopului Marchel de Balti si Falesti, precum si a preotilor sai din subordine, si consider aici justificata pozitia Mitropoliei Basarabiei. Ce ar insemna acum sa nu mai pomenim la slujbe conducerea tarii, doar pentru ca nu ne mai convin desele decizii pe care aceasta le adopta?… Tocmai, prin rugaciune se pot indrepta lucrurile, si nu prin indepartarea ei! Protestele nu trebuie sa ia locul rugaciunii, fiindca astfel Biserica isi reneaga esenta! Sinodul Mitropoliei Moldovei se pare ca a dat, in cele din urma, dovada de maturitate, respingand (cel putin la nivel declarativ, oficial) propunerea episcopului Marchel, care pana la urma s-a conformat deciziei sinodului mitropolitan *(vezi primul UPDATE de la sfarsitul postarii). Incetarea pomenirii stapanirii tarii este, pana la urma, un „as in maneca” Mitropoliei Moldovei, data fiind relatia de apropiere pe care o are IPS Vladimir cu anumiti oameni politici basarabeni; pentru ca „intreruperea comuniunii” cu acestia ar insemna, totodata, si o eventuala nesustinere a politicienilor la alegerile parlamentare. Revenind insa la „Legea Cultelor” din Rep. Moldova, sunt de acord ca aceasta chiar are multe lacune serioase, mai ales in ceea ce priveste inscrierea oficiala a unui cult, lucru care se poate face foarte usor si facil de catre orice asociatie religioasa care are peste 100 de membri, adica foarte putini. Este, deci, necesara modificarea Legii acesteia si revizuirea felului cum s-a inscris intre cultele recunoscute oficial de catre Stat Liga Islamica din Rep. Moldova, pentru ca, din cate am inteles, membrii acesteia sunt foarte putini si s-a tinut oarecum sub ascuns opiniei publice. O dovada in plus a ineficientei acestei Legi este faptul ca exista momentan inscrise oficial in Rep. Moldova 31 de culte, un adevarat panteon religios. Prezenta prim-ministrului Vlad Filat la sedinta Sinodului Mitropolitan din 25 mai a.c. si declaratiile ulterioare de la finalul intalnirii ale lui si ale IPS Vladimir confirma faptul ca este posibila modificarea in viitorul apropiat a acestei Legi si eventuala reconsiderare a statutului Islamului in Rep. Moldova. Stirile propuse spre citire mai jos sunt redate cronologic. Am inserat si doua UPDATE-uri, cel de-al doilea fiind un articol foarte documentat si interesant, semnat de Vlad Cubreacov in Flux *(27 mai) – dan.camen.]

~~~+~~~

Islamul naște supărări! Preoții nu se vor mai ruga pentru Filat și Lupu

Publika.md / 23 mai 2011

Nu se vor mai ruga pentru conducerea ţării. Aceasta este decizia pe care au luat-o mai mulţi parohi ai bisericilor din ţară în semn de protest faţă de legalizarea islamului. La rândul său, Mitropolia Moldovei contestă intenţia acestor parohi şi spune că ei nu sunt în drept să ia astfel de decizii.

Mai departe nu vom pomeni anume stăpânirea ţării. Dat fiind faptul că acele mişcări şi acele lucruri pe care le observăm noi, mai ales cele legate de înregistrarea islamului, contravin la ceea ce promovăm în societate„, a explicat duhovnicul Mănăstirii Ciuflea, Teodor Roșca.

Preoţii spun că vor sprijini în rugaciune înalţii funcţionari ai statului numai după anularea deciziei Ministerului Justiţiei. Mai mult, episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a declarat, pentru Publika TV, că va trimite scrisori la toate bisericile din Făleşti, Bălţi şi Sângerei cu rugămintea de a nu mai pomeni conducerea ţării în rugăciuni, pentru că ar fi anticreştină. Mitropolia Moldovei, însă, dezaprobă decizia parohilor.

Această problemă nu a fost discutată în cadrul Sinodului Mitropoliei. O atare decizie dacă şi se ia, ţine de competenţa Sfântului Sinod„, a menționat Maica Epistemia, de la serviciul de presă al Mitropoliei Moldovei.

Săptămâna trecută, în mai multe localităţi din ţară, mii de preoţi şi credincioşi au protestat împotriva legalizării islamului în Republica Moldova. Ei au purtat pancarde cu inscripţiile: „Biserica Ortodoxă este mama poporului nostru” şi „Moldova – ţara ortodoxă„.

sursa>

http://www.publika.md/exclusiv–preotii-nu-se-mai-roaga-pentru-filat–lupu-si-plahotniuc-afla-motivul_335821.html

http://unimedia.md/?mod=news&id=34204

~~~+~~~

Mitropolia Moldovei acuzată că renunţă la rugăciunile pentru conducerea Moldovei,

în favoarea celor pentru conducerea Rusiei

Publika.md / 24 mai 2011

Mitropolia Basarabiei va continua să se roage pentru conducerea ţării, chiar dacă Mitropolia Moldovei nu mai face acest lucru. Feţele bisericeşti spun că ţine de datoria lor să se roage pentru fiii neamului, indiferent de culoarea lor politică.

„Mai presus de toate supărările, incertitudinile pe care le-ar avea, indiferent de gen, culoare politică sau stindard, biserica are obligaţia să se roage pentru fiii neamului„, a menţionat Ioan Barbău, protopop de Chişinău, Mitropolia Basarabiei.

Având în vedere că Mitropolia Moldovei este reprezentanţa oficială a Bisericii Ruse, se vede că ei se roagă pentru fiii neamului său şi nu al nostru„, a mai adăugat acesta. […]

Religia islamică a fost înregistrată oficial de Ministerul Justiţiei, la mijlocul lunii martie.

sursa>

http://www.publika.md/mitropolia-moldovei-acuzata-ca-renunta-la-rugaciunile-pentru-conducerea-moldovei–in-favoarea-celor-pentru-conducerea-rusiei_336851.html

~~~+~~~

Şedinţa Sinodului la sediul mitropolitan

 Mitropolia.md/ 25 mai 2011

Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir a convocat arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Moldovei la şedinţa sinodului. În cadrul şedinţei s-a discutat pe marginea Statutului de funcţionare al Bisericii Ortodoxe din Moldova.

S-a decis constituirea Comisiei mitropolitane pentru canonizarea sfinților care au proslăvit pământul moldav, fiind ales preşedinte PS Episcop Petru de Ungheni şi Nisporeni. Totodată, comisia urmează să includă reprezentanţi din toate eparhiile.

A fost definitivat programul vizitei în Republica Moldova a Sanctității Sale Patriarhul Kiril, preconizată în luna octombrie anul curent.

Au fost invitaţi reprezentanţi ai Academiei Teologice, discutându-se despre revizuirea statutului și perspectivele de reorganizare a Seminarelor Teologice. Prea Sfinţitul Sava a solicitat completarea rândurilor învăţăceilor vorbitori de limbă rusă la Şcoala Duhovnicească din Tighina.

Prea Sfințitul Episcop Marchel de Bălți și Fălești a venit cu propunerea de a exclude cererea pentru „stăpânire” din cadrul slujbelor în urma recentei înregistrări a Ligii musulmanilor. Membrii sinodului nu au susținut propunerea ierarhului, menționând că aceasta contravine statutului bisericesc.

sursa>

http://www.mitropolia.md/main/show_article/5157

 ~~~+~~~

Membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova s-au întâlnit cu Prim Ministrul Vlad Filat

Mitropolia.md/ 25 mai 2011

Arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove au purtat discuţii la Palatul Mitropolitan cu domnul Prim Ministru Vlad Filat pe marginea actualei Legi a cultelor, accentuând necesitatea modificării acesteia.

Domnul V. Filat a declarat că urmează să fie efectuată o amplă analiză pe marginea modalităţii în care a fost înregistrată Liga Islamică. În acelaşi timp, urmează să fie studiată și modificarea Legii cultelor. Prim ministrul a mai menţionat că s-a convenit asupra creării unei comisii care să includă şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova pentru ajustarea Legii cultelor la situaţia din Republica Moldova.

La rândul său, ÎPS Mitorpolit Vladimir a subliniat faptul că orice decizie luată cu privire la modificarea Legii cultelor trebuie să fie în conformitate atât cu legislaţia, cât şi cu doleanţele Bisericii. Pe lângă aceasta, Înalt Prea Sfinţia Sa a declarat că Biserica Ortodoxă din Moldova continuă să se roage pentru conducerea ţării spre a lua decizii spre binele poporului.

sursa>

http://www.mitropolia.md/main/show_article/5159

~~~+~~~

Legea cultelor, reexaminată la Chişinău după protestele preoţilor ortodocşi

Evz.ro / 25 mai 2011

Guvernul Republicii Moldova este dispus să reexamineze Legea cultelor, în urma unor proteste generate de înregistrarea Ligii islamice, care permite acestui cult religios să activeze oficial, transmite Agerpres.

Premierul Vlad Filat a anunţat astăzi, după participarea la Sinodul Mitropoliei Moldovei, că va fi creată o comisie mixtă pentru ajustarea legii „pentru ca (aceasta) să fie adecvată situaţiei din Republica Moldova”.

Mitropolitul Moldovei, Vladimir, a reiterat solicitarea Bisericii Ortodoxe de a fi revocată decizia privind înregistrarea Ligii Islamice. În context, mitropolitul a dat ca exemplu legislaţia României în acest domeniu, afirmând că în România un cult sau altul poate fi înregistrat doar după dezbateri publice, ceea ce în Republica Moldova nu s-a întâmplat.

Înregistrarea Ligii islamice în Republica Moldova, în martie anul curent, a provocat mai multe discuţii în societate, inclusiv proteste, săptămâna trecută, ale preoţilor şi enoriaşilor în mai multe localităţi. Ulterior, unii preoţi au anunţat că renunţă să se mai roage pentru conducerea ţării, dar după Sinodul de miercuri, Mitropolitul Vladimir a anunţat că aceştia îşi vor revizui decizia.

Circa 95% din cetăţenii Republicii Moldova sunt ortodocşi, conform ultimului recensământ al populaţiei, efectuat în 2004. „Importanţa şi rolul primordial al religiei creştin-ortodoxe şi, respectiv, al Bisericii Ortodoxe”, sunt recunoscute în Legea privind cultele religioase, adoptată în anul 2007. Acelaşi act normativ permite, însă, ca un cult religios să poată fi înregistrat, dacă printre fondatorii acestuia sunt cel puţin 100 de cetăţeni ai Republicii Moldova. În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate 31 de culte”.

sursa>

http://www.evz.ro/detalii/stiri/legea-cultelor-reexaminata-la-chisinau-dupa-protestele-preotilor-ortodocsi-931537.html

~~~+~~~

U P D A T E

Marchel opreşte afurisenia 

Jurnal.md / 27 mai 2011

Legea privind oficializarea cultelor religioase în Moldova ar putea fi revizuită

Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, şi-a suspendat intenţia de a solicita bisericilor din eparhia sa de a nu mai pomeni în rugăciuni conducerea Republicii Moldova, decizie luată în urma şedinţei Sinodului Mitropoliei Moldovei din 25 mai curent, la care a participat şi premierul Vlad Filat.

Anterior, preoţii Mitropoliei Moldovei, după ample manifestaţii de protest, au ameninţat că nu se vor mai ruga pentru conducerea ţării. Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, a calificat demersul preoţilor manifestanţi drept anticreştin.

Relevăm că, înaintea convocării sinodului, înregistrarea islamului în Republica Moldova a provocat scandal în interiorul Mitropoliei Moldovei. Unii preoţi, după manifestaţiile de protest, organizate săptămâna trecută, în mai multe raioane ale republicii, au declarat că nu se vor mai ruga pentru înalţii funcţionari ai statului. Şi asta pentru că, în opinia lor, autorităţile Republicii Moldova promovează acţiuni incompatibile cu valorile religiei creştine. „Nu vom mai pomeni stăpânirea ţării, deoarece mişcările şi lucrurile pe care le observăm, mai ales cele legate de înregistrarea islamului, contravin valorilor pe care le promovăm în societate”, a menţionat pentru un post TV duhovnicul mănăstirii Ciuflea, Teodor Roșca.

În acelaşi timp, episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a ameninţat că va trimite scrisori bisericilor din raioanele Făleşti, Bălţi şi Sângerei în care va solicita preoţilor parohi să nu mai pomenească conducerea ţării în rugăciuni pentru că ar fi anticreştină. De obicei, preoţii rostesc în rugăciunile lor, în cadrul serviciului religios, o frază prin care invocă puterea divină pentru a ajuta guvernarea să asigure o viaţă liniştită şi prosperă ţării.

Scandal la mitropolie

Trebuie să amintim că Mitropolia Moldovei a dezaprobat acţiunea parohilor şi episcopului de Bălţi. Secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaş, declara pentru JURNAL înaintea convocării sinodului că ceea ce face episcopul Marchel ţine de competenţa Sinodului Mitropoliei. În general, ne spunea Cheibaş, preoţii nu pot modifica ecteniile (rugăciuni rostite de preot sau de diacon în cursul serviciului religios – n.a.).

Comunicându-i poziţia mitropoliei, episcopul Marchel a intervenit violent: „Cine este acest Cheibaş?! Un protoiereu nu poate judeca hotărârile unui episcop! Nu comentez nişte vorbe lipsite de temei”. În plus, ierarhul a ţinut să precizeze că va continua acţiunea sa. „Chiar duminică, voi emite o hotărâre bisericilor din eparhie cu următorul conţinut: «Vă binecuvântez să lipsiţi de suport de rugăciune autorităţile statului, deoarece considerăm hotărârile lor, pe bună dreptate, anticreştineşti. Această hotărâre va fi valabilă până când autorităţile statului se vor schimba spre bine»”, ne-a comunicat arhiereul.

„A nu te ruga nu este creştineşte”

În opinia părintelui Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, a nu te ruga este un gest anticreştin. Chiar şi în cazul celor care greşesc ar trebui să ne rugăm ca Dumnezeu să-i îndepărteze de la rău. În cazul dat, aceşti preoţi nu vor ca ţara să prospere, opinează Borşevschi.

În ce priveşte ecteniile care stabilesc pentru cine să se roage preoţii noştri, părintele Borşevschi ne-a declarat că asemenea decizii prevăd anumite zile în an, ca exemplu o zi specială în care se roagă pentru cei căzuţi pe câmpul de luptă, pentru victimele regimului comunist etc. „Trebuie să vă spun că atunci când a decedat Iuri Andropov, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a emis un ordin prin care solicita preoţilor să se roage, nu pentru robul lui Dumnezeu, dar, pur şi simplu, pentru Iuri, pentru că era ateist”, relatează Borşevschi.

Marchel: „Nu urmăresc obiective politice”

Solicitat de JURNAL să spună dacă, prin acest demers, urmăreşte obiective politice, episcopul Marchel a declarat: „Nu urmăresc niciun obiectiv politic, acţiunea mea este una civică şi bisericească”.

După şedinţa Sinodului Mitropoliei din 25 mai curent, episcopul Marchel a declarat pentru JURNAL că „instituie moratoriu pe acţiunea sa pentru un termen rezonabil”. În context, ierarhul a declarat că „starea spirituală din republică a fost tulburată de fostul ministru al Justiţiei, care a tăinuit timp de 30 de zile decizia guvernului privind înregistrarea islamului pentru a nu fi atacată în judecată”.

Arhiereul a menţionat de asemenea că decizia sa a fost determinată de promisiunile premierului Filat în domeniul stării duhovniceşti din Republica Moldova.

sursa>

http://jurnal.md/ro/news/marchel-opreste-afurisenia-205715/

~~~+~~~

U P D A T E 2

Filat, legea cultelor şi un fals conflict între ortodocşi şi musulmani

Flux.md / 27 mai 2011

Premierul Filat a gafat din nou. Luat de val, acesta a participat, la 25 mai, la şedinţa sinodului structurii locale a Patriarhiei Moscovei, promiţând public că se angajează, în faţa respectivei structuri şi a societăţii, să „rezolve câteva probleme”. Filat a specificat că este vorba, de fapt, de două probleme. Acestea ţin, pe de o parte, de modificarea Legii cultelor religioase şi a părţilor lor componente şi, pe de altă parte, de înregistrarea Ligii Musulmanilor din Republica Moldova, de către Ministerul Justiţiei, ca urmare a unei Decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Vladimir Filat, urmaşul lui Vasile Tarlev

Cele două subiecte merită atenţia noastră. Să le luăm pe rând. Cât priveşte Legea cultelor religioase, trebuie să amintim că aceasta a fost adoptată în anul 2007 pentru executarea, la capitolul „Măsuri generale”, a Hotărârii CEDO, pronunţate la 13 decembrie 2001, în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Republica Moldova”, speţă în care Mitropolia Chişinăului şi „a întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) a avut calitatea de terţ intervenient. În acel dosar, structura Bisericii Ruse din ţara noastră a compărut alături de guvernul Tarlev, a cărui poziţie a împărtăşit-o integral. Modul de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001 a fost monitorizat, între anii 2002 şi 2010, de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CM al CoE). Parlamentul care a votat legea respectivă a fost dominat de majoritatea PCRM. Cu toate acestea, legea a întrunit sprijinul tuturor fracţiunilor şi grupurilor informale din Parlament, inclusiv al unor deputaţi ca Vladimir Filat, Dumitru Diacov sau Marian Lupu, actuali fruntaşi ai coaliţiei de guvernământ.

În paranteză fie spus, suspendarea acestei monitorizări a fost posibilă, la 4 martie 2010, ca urmare a demersurilor Ministerului Justiţiei, condus de Alexandru Tănase, şi a faptului că Mitropolia Basarabiei şi-a retras, prin scrisoare oficială, încă din toamna anului 2009, din motive necunoscute şi greu de înţeles, absolut toate capetele de plângere pe care le-a susţinut constant în faţa CM al CoE între anii 2002 şi 2009. Monitorizarea constituia cea mai importantă formă de protecţie internaţională a Mitropoliei Basarabiei. Cu titlu de fapt divers trebuie să arătăm că persoanele cărora li se datorează nemijlocit suspendarea monitorizării sunt trei: ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, avocatul Alexandru Postică (tot el avocatul lui Ernest Vardanian şi al lui Ilie Cazac) şi preotul Ianec (Ion) Cosoi, promovat în funcţia de vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chişinăului.

Dată fiind configuraţia actuală a Parlamentului, o eventuală modificare a Legii cultelor ar putea fi operată doar de fracţiunea PLDM, împreună cu cea a PCRM. Putem spune de pe acum că poziţionarea lui Filat de partea ierarhilor de sub oblăduirea Moscovei va conduce în mod inevitabil la un conflict dintre Republica Moldova şi Consiliul Europei. O consecinţă logică a acestui fapt ar putea fi redeschiderea de către CM al CoE a monitorizării modului de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 2001 pronunţate în cazul Mitropoliei Basarabiei. În loc să rezolve o problemă, premierul Filat va crea mai multe. În loc să meargă pe calea concilierii şi a medierii, Filat păşeşte pe cea a confruntărilor religioase şi jurisdicţionale. Aşa stând lucrurile, el va trebui să-şi asume toate consecinţele şi deplina responsabilitate pentru această poziţie evident greşită.

Între euroconformitate şi interes secular-politic

Legea cultelor religioase şi a părţilor lor componente a fost expertizată de către Consiliul Europei şi a făcut obiectul mai multor Rezoluţii interimare ale CM al CoE. Pentru motive de conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi cu jurisprudenţa CEDO, orice modificare a respectivei legi va trebui supusă, potrivit angajamentelor asumate oficial de către Republica Moldova, unor noi expertizări. Astfel, orice modificare sau completare a Legii cultelor nu va putea depăşi cadrul stabilit de Convenţia Europeană şi de Hotărârea CEDO în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Republica Moldova”. Se cuvine să mai amintim că legislaţia Republicii Moldova despre culte a făcut, de-a lungul anilor, obiectul criticilor din partea Departamentului de Stat al SUA, dar şi din partea OSCE, fapt consemnat în Rapoartele anuale cu privire la situaţia drepturilor omului din ţara noastră.

Teama de Mitropolia Basarabiei

Mitropolia Chişinăului şi „a întregii Moldove” s-a împotrivit de la bun început adoptării unei legi euroconforme despre culte, lansând apeluri, declaraţii sau demersuri publice sau organizând în mod repetat manifestaţii de protest. Toate aceste reacţii au pornit de la teama absurdă şi iraţională de creştere şi consolidare a Mitropoliei Basarabiei şi, respectiv, de scădere numerică şi descreştere a puterii de influenţă şi control a structurii locale a Patriarhiei Moscovei. Pe scurt, opoziţia Mitropoliei „întregii Moldove” a avut la bază raţiuni geopolitice şi secular-politice evidente (egoiste şi destul de meschine) şi nu a fost dictată de dorinţa unei reflecţii sau dezbateri publice într-o societate autentic democratică. Motivele sau pretextele invocate constant au fost de natură istorică, emoţională şi chiar social-politică, nicidecum juridică. Acum, când comunitatea religioasă a musulmanilor din Republica Moldova a fost înregistrată în ordinea stabilită de lege, mitropolia Patriarhiei Moscovei agită un alt pretext, cel al pericolului unui conflict iminent dintre civilizaţia de factură creştin-ortodoxă şi cea de factură islamică.

Cine şi câţi sunt musulmanii din Republica Moldova?

Comunitatea musulmanilor (sau cultul religios islamic) înregistrată cu denumirea de Liga Musulmanilor din Republica Moldova este reprezentată de cetăţeni moldoveni stabiliţi la noi încă din perioada sovietică. Aceştia au, în cele mai multe cazuri, particularităţi etnice, fiind de origine azeră, tătară sau uzbekă. Datele recensământului general al populaţiei Republicii Moldova din octombrie 2004 sunt relevante în acest sens. Ele indică, printre cetăţenii moldoveni, o prezenţă de 259 de arabi, 891 de azeri, 108 ceceni, 256 de kazahi, 211 tadjici, 974 de tătari, 269 de turci, 220 de turkmeni şi 745 de uzbeci. Cumulând aceste date oficiale, obţinem un total de 3933 de persoane. Majoritatea dintre aceşti cetăţeni moldoveni, putem presupune, în linii foarte mari, ar fi, prin tradiţie, de confesiune musulmană. Cu toate acestea, doar 1667 de cetăţeni moldoveni au indicat islamul, la recensământul populaţiei din 2004, ca religie a lor. Aceştia sunt musulmanii împământeniţi la noi, ca să folosim un termen mai vechi. Raportat la ansamblul corpului social, numărul musulmanilor din Republica Moldova este unul infim (sub 1%), inferior, de exemplu, numărului de membri ai celui mai numeros cult neoprotestant, cel evanghelist-baptist, care întruneşte circa 1,7% din totalul populaţiei adulte. Comparând cifra de 1667 de musulmani declaraţi cu numărul altor comunităţi etnoconfesionale, vom observa că datele statistice indică o prezenţă de 902 persoane de confesiune mozaică (iudei sau evrei) şi de 101 armeni (gregorieni). Cu toate acestea, cultul mozaic (Confederaţia Comunităţilor Evreieşti din Republica Moldova) şi cultul gregorian (Biserica Apostolică Armeană) au un statut legal, fiind dotate cu personalitate juridică.

Studenţii musulmani

Este adevărat că prezenţa musulmană în Republica Moldova, în special la Chişinău, este mai numeroasă. Aceasta se datorează unei importante mase aluvionare (de ordinul miilor) de studenţi şi doctoranzi de origine arabă care îşi fac studiile în bază de contract la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) şi la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Această masă islamică aluvionară este una provizorie în Republica Moldova.

Ligă, cult sau comunitate?

Titulatura de „Ligă a musulmanilor” este una inadecvată din punct de vedere al scopurilor admise de legea cultelor pentru asemenea cazuri, cu toate că este conformă cu norma juridică europeană. Această denumire trimite, mai degrabă, la scopuri extrareligioase, semănând mai mult cu una de organizaţie neguvernamentală sau de entitate politică. Este interesant să vedem cum se va implica premierul Filat în „rezolvarea acestei probleme” şi ce vor spune partenerii europeni ai ţării noastre în legătură cu acest subiect. Din câte cunoaştem, Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău monitorizează situaţia religioasă din Republica Moldova, redactând periodic Rapoarte în materie. Politic vorbind, orice exagerare sau pas greşit al premierului Filat ar putea costa scump Republica Moldova, întrucât „chestiunea musulmană” ar putea alerta inutil Bruxellesul, făcând obiectul unor eventuale condiţii avansate ţării noastre în dialogul moldo-comunitar şi aşa destul de anevoios. S-ar putea ca tocmai acesta să fie scopul premierului Filat. Dacă este sau nu aşa, timpul o va demonstra.

Interferenţe etnice

Ne-am referit mai sus la datele statistice furnizate de recensământul general al populaţiei din 2004. Un aspect complet neglijat de cei antrenaţi în dezbaterea „chestiunii musulmane” este cel al compoziţiei etnice a comunităţii islamice „împământenite”. De foarte multe ori, temperatura relaţiilor dintre Republica Moldova şi alte state este dată de tratamentul aplicat minorităţilor etnoreligioase de la noi, înrudite cu statele respective (kin-state în engleză sau etat-parent în franceză). Este un fapt general cunoscut că state ca Israelul, Federaţia Rusă, Armenia sau Azerbaidjanul sunt sensibile la modul în care sunt tratate minorităţile lor din alte state. Este de presupus că o anulare a înregistrării Ligii Musulmanilor din Republica Moldova să ridice probleme în relaţiile Chişinăului cu Baku sau cu Moscova.

Cum au rezolvat problema alte state?

Să ne referim la două cazuri relevante. Cum totul ce ţine de confesiune este perceput în Republica Moldova fie prin prisma românească, fie prin cea rusească, este potrivit să vedem cum staul lucrurile, la capitolul relaţii cu musulmanii, în Rusia şi România.

Federaţia Rusă, din care provin cetăţenii moldoveni de origine tătară, este statul european cu cea mai mare comunitate de musulmani, estimată, potrivit declaraţiilor oficiale ale premierului Vladimir Putin, între 20 şi 30 de milioane, cu o dinamică pozitivă. Patriarhia Moscovei cultivă relaţii de bună convieţuire cu această comunitate. Dacă cineva ar aborda problema la Moscova în cheia propusă de premierul Filat sau de mitropolitul Vladimir Cantarean, tensiunile etnoreligioase ar fi de neevitat. Politica religioasă a Moscovei este, în general, una a echilibrului interreligios, marcată de tendinţe pronunţate de menţinere a comunităţii musulmane în cadrul legii. Poate ar fi cazul ca mitropolitul Vladimir şi ceilalţi vlădici de oblăduire rusă să-l consulte pe patriarhul Kiril al Moscovei, împrumutând din experienţa acestuia şi a Bisericii sale de convieţuire multiseculară cu zecile de milioane de musulmani din cuprinsul marii federaţii din răsărit.

România, ţara cu a doua Patriarhie Ortodoxă ca mărime, având o veche comunitate musulmană, turco-tătară, în Dobrogea, este un exemplu clasic de relaţii paşnice dintre ortodocşi şi musulmani. Să amintim doar că cea mai mare moschee din România a fost construită de statul român în 1910, la Constanţa, după un proiect al inventatorului Gogu Constantinescu şi al arhitectului Victor Ştefănescu, în stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale româneşti. Cultul musulman din România are statut legal, de persoană publică. Formarea clerului musulman se face la Liceul Teologic Musulman şi Pedagogic din Medjidia, pe banii statului român. Personalul musulman de cult este format din hatipi, imami, hagii, muezini. Puţină lume cunoaşte că majoritatea tătarilor musulmani din România, ca şi o anumită parte a turcilor musulmani, provin din Basarabia de sud (Bugeac), de unde au fost expulzaţi în timpul ţarismul rus. Cu toate că pe lângă comunitatea musulmană turco-tătară există în România un număr important de imigranţi musulmani, de origine arabă, turcă sau de alte origini, nimeni nu agită spectrul confruntărilor dintre ortodocşi şi musulmani. Dimpotrivă, Patriarhia Română cultivă relaţii de bună convieţuire cu musulmanii.

În ce constă problema?

Într-adevăr, în ce constă problema pe care premierul Filat i-a promis mitropolitului Vladimir să o rezolve? Părerea noastră este că problema este una falsă. Premierul trebuie să înţeleagă că ortodocşii şi musulmanii nu sunt reciproc opozabili şi că cea mai bună cale este cea a aducerii tuturor comunităţilor religioase în cadrul legii. Asta nu au înţeles regimurile Snegur, Lucinschi şi Voronin în cazul mult prigonitei Mitropolii a Basarabiei şi Republica Moldova a fost condamnată la CEDO. În definitiv, Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată, ironia sorţii, tocmai de guvernul Tarlev, adică de cei care au prigonit-o mai abitir.

Sperietoarea islamizării în masă a găgăuzilor, de care se preocupă unii, este doar o sperietoare. Niciodată în istorie nu s-a înregistrat şi nu se înregistrează nici acum măcar un caz izolat de convertire a găgăuzilor la islam. Dimpotrivă, dată fiind comunitatea lingvistică a găgăuzilor ortodocşi cu turcii musulmani, în rândul cetăţenilor moldoveni de origine găgăuză am putea găsi suficienţi misionari creştini pentru spaţiul turcofon. Cine îşi pune însă problema misiunii ortodoxe printre popoarele de limbă turcă? Şi-o pune patriarhul Kiril? Şi-o pune mitropolitul Vladimir? Filat nici atâta!

Să fim rezonabili. O aruncare a musulmanilor din Republica Moldova în afara legii nu poate decât să degradeze climatul confesional din ţară. Dimpotrivă, abordările corecte, echilibrate ale agenţilor guvernamentali, bazate pe lege şi pe exemplele pozitive din alte state, inclusiv cele din Rusia şi România, sunt de un milion de ori mai bune decât atitudinile partizane, de aliniere la gradaţii şi agenţii confesionali ai Moscovei în ţara noastră. Suntem de părere că o comunitate musulmană menţinută în cadrul legal şi integrată în ansamblul corpului social este de preferat uneia lăsate de capul ei, pradă uşoară pentru tot felul de integrişti şi fundamentalişti islamici. Dacă şi ar exista o problemă a musulmanilor din Republica Moldova, aceasta ar trebui rezolvată civilizat şi legal, într-un cuvânt creştineşte şi omeneşte, că tot ni se vorbeşte pe mică pe ceas de valori şi principii.

Vlad CUBREACOV, FLUX

NOTĂ: Opiniile împărtăşite de autor nu corespund în mod neapărat cu punctul de vedere al redacţiei FLUX în acest subiect.

 sursa>

http://www.flux.md/articole/11801/

Citeste si>

Islamul, oficial in Republica Moldova. Mitropolitul Vladimir: “Intr-o tara crestina consider ca este o injosire pentru crestinii ortdocsi”

foto>

http://www.moldovacrestina.net/biserici/sarbatoarea-urmeaza-biblia/


 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Moscova autorizeaza pentru prima data o parada gay


Ziare.com / 26 aprilie 2011

Autoritatile din Moscova au autorizat organizarea primei parade a homosexualilor care va avea loc in capitala rusa, au anuntat, marti, organizatorii acestui eveniment.

Cel care a dat unda verde paradei este chiar primarul Moscovei, actiunea urmand sa aiba loc pe data de 28 mai, noteaza Ria Novosti.

Decizia primarului a fost primita cu entuziasm de Nikolai Alexeyev, presedintele asociatiei Gay Russia, mai ales ca vestea vine dupa ce timp ce 5 ani autoritatile au refuzat sa permita desfasurarea unei astfel de parade.

Autoritatile trebuie sa asigure acum securitatea participantilor, in conformitate cu decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului„, a declarat Alexeyev.

In octombrie, Curtea de la Strasbourg a amendat Rusia pentru ca a interzis organizarea de parade gay in Moscova, precizand ca temerile ca aceste marsuri ar putea provoca tulburari sunt nefondate.

Fostul primar al Moscovei, Yury Luzkhov, care a ocupat aceasta functie timp de 18 ani, inainte de a fi demis de presedintele rus Dmitri Medvedev, in septembrie, a catalogat paradele homosexualilor drept „satanice”.

Parada gay urmeaza sa aiba loc in piata Bolotnaya, din centrul Moscovei.

Carmen Negoescu

sursa>

http://www.ziare.com/stiri/gay-fest/moscova-autorizeaza-pentru-prima-data-o-parada-gay-1090720

~~~+~~~

Primarul Moscovei autorizeaza pentru prima data

o Parada Gay in capitala rusa

Hotnews.ro / 26 aprilie 2011

Primarul Moscovei a autorizat in acest an, pentru prima data, organizarea unei parade a homosexualilor, ce a fost programata la sfarsitul lunii mai, a anuntat marti unul dintre organizatori, Nikolai Alexeyev, citat de AFP. Pana acum, municipalitatea a refuzat cinci ani la rand sa permita desfasurarea unei astfel de manifestatii in capitala rusa, invocand motive de securitate.

„Dupa cinci ani de lupta, am obtinut autorizatia de la primarie pentru a organiza o parada gay, pe 28 mai”, a declarat Alexeyev, presedintele asociatiei GayRussia.

Autorizatia, care permite participarea a maxim 500 de persoane, a fost semnata de primarul-adjunct al Moscovei, Lyubov Shevtsov. Manifestatia va avea loc in piata Bolotnaya din centrul capitalei ruse, dar departe de arterele principale ale orasului, a precizat Alexeyev.

El a mai spus ca, in cadrul evenimentului, „vom face un apel catre rusi sa fie mai toleranti fata de homosexuali si lesbiene si le vom vorbi despre contributia adusa culturii de membrii comunitatii noastre„. Drept exemplu, el a mentionat ca mitingul va fi acompaniat de muzica compozitorului rus Piotr Ceaikovski sau de cea a cantaretului britanic Elton John.

Din 2006, de cand au transmis prima cerere catre primarie pentru organizarea unei parade gay, homosexualii rusi n-au reusit sa obtina, pana in acest an, dreptul de a manifesta. Toate incercarile lor au fost dispersate rapid de politie, la cererea fostului primar al Moscovei, Yury Luzhkov, cunoscut pentru declaratiile sale homofobe. Oficialul chiar a afirmat, in trecut, ca aceasta este o manifestare „satanica”, pentru care „societatea ruseasca nu este pregatita”.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a respins luna aceasta un recurs al autoritatilor ruse, confirmand decizia sa din octombrie 2010, care stabilea ca „interzicerea unor astfel de manifestatii constituie o discriminare si o incalcare a dreptului la intrunire”.

Si primarul din Sankt Petersburg a confirmat marti, pentru AFP, ca a autorizat, pentru data de 1 mai, desfasurarea unei parade a militantilor pentru drepturile homosexualilor in metropola rusa.

sursa>

http://www.hotnews.ro/stiri-international-8549418-primarul-moscovei-autorizeaza-pentru-prima-data-parada-gay-capitala-rusa.htm

foto>

http://images.touristiquementgay.com/principale/786/s438x295/news-russia-pride-top.jpg?1287844375

http://www.gayrussia.eu/upload/iblock/d14/aamoscowpride2011big.jpg

 
5 comentarii

Scris de pe aprilie 27, 2011 în articole, citadela, diverse, Homosexualitate, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Procesul crucifixului şi al icoanelor

DW-World.de / 21 martie 2011

Autor: Horaţiu Pepine, Redactor: Petre M. Iancu

La sfârşitul săptămânii trecute Marea Cameră a CEDO a dat o sentinţă care, prin implicaţiile ei, oferă protecţie juridică simbolurilor religioase care populează spaţiul public din ţările europene.

Sentinţa Marii Camere a CEDO pune capăt unui proces cu ample semnificaţii politice şi ideologice, care a durat 9 ani de zile. În vara anului 2002, Soile Lautzi, o italiancă de origine finlandeză, a dat în judecată şcoala la care erau înscrişi cei doi fii ai săi, Dataico şi Sami Albertin, invocând violarea principiului laicităţii.

În şcolile din Italia, în virtutea unui decret regal din 1926, toate clasele au obligatoriu câte un crucifix. Soile Lautzi a pretins însă că simbolul creştinismului expus pe peretele sălii de clasă exercită o presiune morală care o împiedică să le insufle copiilor săi propria viziune asupra lumii.

După trei ani de judecată, Justiţia italiană i-a respins cerererile, argumentând că un crucifix reprezintă nu doar un simbol religios, ci şi un „simbol istorico-cultural, având «o valoare identitară» pentru poporul italian şi, totodată, un simbol al sistemului de valori aflat la baza cartei constituţionale italiene”.

Soile Lautzi a depus însă plângere împotriva statului italian la CEDO şi a avut în primă instanţă câştig de cauză. În hotărârea din 3 noiembrie 2009 Curtea a admis că şcolile italiene violează articolul 2 din Protocolul nr 1 (dreptul la educaţie) şi articolul 9 (libertatea de conştiinţă şi religie) din Convenţia europeană a drepturilor omului.

În 28 ianurie 2010 Guvernul Italiei cerea trimiterea cauzei în faţa Marii Camere a CEDO şi i se alăturau guvernele a 10 ţări membre a Consiliului Europei: Armenia, Bulgaria, Cipru, Federaţia Rusă, Grecia, Lituania, Malta, Monaco, România şi San Marino.

Ateismul militant

În vara aceluiaşi an a avut loc o audiere la care au fost expuse principalele argumente. Avocatul acuzării a susţinut în esenţă că laicitatea admisă de Constituţia italiană pretinde o perfectă neutralitate a statului faţă de toate cultele religioase sau concepţiile filosofice asupra lumii. Or, câtă vreme statul afişează în şcolile sale un simbol creştin înseamnă că ia partea creştinismului, punând pe minoritari în dificultate.

Mai mult decât atât, statul italian ar institui o „tiranie a majorităţii”, care ar fi începutul unei veritabile „degenerescenţe a democraţiei”. În concluzie, acuzarea a pretins ca pereţii şcolilor şi tuturor instituţiilor publice să rămână goi ca expresie a unei perfecte neutralităţi şi imparţialităţi a administraţiei.

În replică, avocatul guvernului Berlusconi a atras atenţia că problema aflată în discuţie nu ar fi una propriu-zis juridică, ci mai degrabă politică şi ideologică, deoarece nu există nici un prejudiciu real, ci doar o polemică doctrinară alimentată de organizaţiile „ateismului militant”.

Chiar dacă avocatul reclamantei susţinuse că din punctul său de vedere „ateismul nu este o chestiune pertinentă”, reclamanta putând prea bine să fi fost evreică, protestantă sau chiar catolică, intervenţia guvernului italian a atins un aspect sensibil care a reuşit să solidarizeze în jurul său mai multe guverne.

Dacă 10 state membre ale Consiliului Europei au intervenit în acest proces este tocmai pentru că ateismul de stat din fostele regimuri comuniste a lăsat răni încă nevindecate.

Audierea din faţa Marii Camere a CEDO a reprezentat un moment semnificativ în istoria integrării europene deoarece este probabil pentru prima dată când experienţa istorică a Estului comunist (inclusiv Rusia) a reuşit să contribuie la o soluţie politico-juridică valabilă pentru întreaga Europă.

Laicitate şi toleranţă

Dar bătălia decisivă s-a dat în jurul conceptului de „laicitate”. Mandatat în mod colectiv de guvernele petiţionare, Joseph H. Weiler, reputat profesor de drept european la New York University Law School, a pledat în favoarea crucifixului.

A făcut-o nu pentru că ar fi un simbol desacralizat şi inofensiv, trecut în rândul tradiţiilor culturale, ci în numele unei toleranţe egal distribuite între oameni religioşi şi cei nereligioşi. În definitiv, a susţinut Joseph Weiler, în lumea contemporană se cască o prăpastie nu între diferitele confesiuni religioase, ci între credincioşi, pe de o parte, şi raţionalişti agnostici sau atei pe de altă parte.

Or, laicitatea, a continuat el, nu este cu adevărat imparţială, ea fiind parte activă în această dispută; laicitatea nu apără libertăţile religioase sau cultele minoritare, ci perspectiva non-religioasă.

În consecinţă, a susţinut profesorul Weiler, singura soluţie rezonabilă este toleranţa îngemănată cu respectul tradiţiilor politice instituite: dacă în Franţa, acolo unde laicitatea este o nobilă tradiţie care se trage de la Revoluţia franceză, echilibrul se obţine prin învăţarea respectului pentru cei religioşi, în Italia, acolo unde şcoala a rămas ataşată de simbolurile catolice, se cuvine învăţat respectul pentru raţionaliştii necredincioşi.

«Mesajul de toleranţă către celălalt nu trebuie să devină o formă de intoleranţă faţă de propria identitate», a spus profesorul Weiler, ca răspuns la cea mai gravă dilema în care se găseşte astăzi Europa occidentală.

La capătul deliberărilor, Marea Cameră a CEDO a constatat la sfârşitul săptămânii trecute că nu există nici un indiciu privind încălcarea dreptului la educaţie potrivit convingerilor proprii sau a libertăţii de conştiinţă şi a dat câştig de cauză statului italian.

Dar victoria este deopotrivă a ţărilor care au intervenit în proces şi a acelora care, fără să intervină, şi-au exprimat sprijinul pe teren diplomatic. E vorba de 20 de ţări europene care au pledat în favoarea menţinerii simbolurilor religioase în viaţa publică.

Cazul icoanelor româneşti

Sentinţa CEDO are pentru România consecinţe directe. În 2005, profesorul de filozofie, Emil Moise, după modelul italiencei Soile Lautsi, a dat în judecată şcoala de arte plastice la care învăţa fiica sa. El reclama faptul că icoanele de stil bizantin, expuse pe pereţii sălii de curs, ar „periclita dezvoltarea mentală, spirituală şi morală” a copiilor pricinuindu-le „suferinţe directe”.

Profesorul de filozofie, care este şi preşedinte al Asociaţiei Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă, a dezvoltat pe larg punctul său de vedere care revendica pe de o parte neutralitatea confesională a şcolii, iar pe de alta susţinea că religia ortodoxă este prin ea însăşi discriminatorie, deoarece ar cultiva „valorile de inferiorizare a femeilor”.

Emil Moise a pierdut procesul, dar a sesizat CNCD, care în luna noiembrie 2006 i-a dat câştig de cauză, emiţând o recomandare către Ministerul Educaţiei de a asigura o deplină neutralitate confesională sau, cu alte cuvinte, de a scoate icoanele de pe pereţii şcolilor.

Dar în ciuda faptului că acţiunea lui Emil Moise a fost formulată în termeni aproape identici cu cei ai italiencei Lautsi, situaţia românească e departe de a fi aceeaşi cu cea din Italia. În România nu există nici o lege sau hotărâre de guvern privind afişarea unor însemne religioase.

Icoanele au fost expuse în multe şcoli româneşti prin iniţiative spontane şi locale ca urmare a curentului de recuperare a tradiţiilor interzise de comunism.

Totuşi guvernul, deşi nu a reglementat în niciun fel prezenţa simbolurilor religioase în şcolile publice din România, a refuzat să urmeze recomandarea CNCD, care, în opinia sa, „ar putea contraveni obligaţiei de neutralitate a statului, echivalând cu suprimarea manifestării convingerilor religioase ale unora din cetăţenii săi”.

În cele din urmă, guvernul a cîştigat procesul împotriva CNCD la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dacă nu ar fi existat în prealabil cazul Lautsi vs. Italia am fi asistat, cu siguranţă, la cazul Moise vs. România.

sursa>

http://www.dw-world.de/dw/article/0,,6477506,00.html

foto>

http://rapcea.ro/wp-content/uploads/2011/03/image-2011-03-18-8404679-41-sala-clasa-napoli.jpg

 
Un comentariu

Scris de pe martie 23, 2011 în articole, citadela, diverse, Icoane, religie, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , ,

MAE salută decizia CEDO în cazul expunerii crucifixurilor în şcolile publice

MAE.ro / 19 martie 2011

Prin hotărârea din data de 18 martie 2011, pronunţată în cauza Lautsi şi alţii împotriva Italiei, referitoare la expunerea crucifixurilor în şcolile publice, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a constatat că prezenţa acestora în şcolile publice nu conduce la încălcarea dreptului la educaţie, garantat de articolul 2 din Protocolul adiţional nr. 1. Totodată, Marea Cameră a considerat că nu se ridică nicio problemă distinctă în privinţa libertăţii de gândire, de conştiinţă şi de religie, garantate de articolul 9 din Convenţie.

În această cauză, România a intervenit, criticând hotărârea iniţială a Curţii (din 3 noiembrie 2009), care constata încălcarea dreptului la educaţie precum şi la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, ca urmare a expunerii obligatorii a crucifixurilor în sălile de clasă din şcolile publice.

Pentru a pronunţa hotărârea, Curtea, în acord cu observaţiile formulate de Guvernul României, a avut în vedere faptul că statele se bucură de o largă marjă de apreciere în ceea ce priveşte concilierea sarcinilor asumate de acestea în domeniul educaţiei, cu dreptul părinţilor ca educaţia copiilor lor să se facă în conformitate cu convingerile lor religioase şi filozofice.

Sub acest aspect, Curtea a precizat că respectă deciziile pe care le iau statele în acest domeniu, cu condiţia ca măsurile astfel adoptate să nu constituie o formă de îndoctrinare. În plus, având în vedere locul preponderent pe care îl ocupă o anumită religie în istoria unei ţări, Curtea a remarcat că acordarea unui spaţiu mai larg acestei religii în cadrul programelor şcolare nu poate fi considerată o formă de îndoctrinare.

În plus, s-a subliniat că nu există indicii conform cărora autorităţile naţionale s-ar fi arătat intolerante faţă de elevii care aveau alte convingeri religioase, faţă de atei sau faţă de elevii care aveau credinţe filozofice neasociate niciunei religii. De asemenea, Curtea şi-a întemeiat hotărârea pe faptul că reclamanta, în calitate de părinte, şi-a păstrat intact dreptul de a-şi educa copiii în conformitate cu propriile sale convingeri filozofice.

Elemente suplimentare

În cadrul observaţiilor sale, Guvernul României a subliniat că prezenţa simbolurilor religioase în şcoli este o chestiune sensibilă, de unde decurge necesitatea de a se recunoaşte statelor o marjă de apreciere largă în acest domeniu, principiu de care nu s-a ţinut cont.

Guvernul României a considerat că recomandarea făcută statului italian în sensul îndepărtării simbolurilor religioase din şcolile publice ar putea contraveni obligaţiei de neutralitate a statului, echivalând cu suprimarea manifestării convingerilor religioase ale unora din cetăţenii săi.

De asemenea, Guvernul României a evidenţiat că, în măsura în care expunerea unui simbol religios nu este asociată cu anumite obligaţii şcolare legate de religie, aceasta nu ar determina atingerea sentimentelor religioase într-o măsură suficient de gravă pentru a se putea constata încălcarea dispoziţiilor din Convenţie invocate.


sursa>

http://www.mae.ro/node/7920

foto>

http://www.bismun.ro/Bismun/Poze/logoMAE.jpg

http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20100712_0033/1.jpg

 
Scrie un comentariu

Scris de pe martie 21, 2011 în articole, citadela, diverse, Icoane, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , ,

CEDO aprobă simbolurile religioase în instituţiile publice de învăţământ din Italia

CEDO aprobă simbolurile religioase în instituţiile publice de învăţământ din Italia

[Problema este ca am ajuns sa depindem de deciziile CEDO. Daca in 2009 aceasta Curte condamna in termeni categorici prezenta simbolurilor religioase catolice in scolile din Italia acum, dupa doi ani de lobby si proteste internationale, respectivul organism de justitie europeana a incetat in final sa mai condamne insemnele religioase ale majoritatii asa cum cerea minoritatea, de fapt o singura persoana. Alarmanta, din punctul meu de vedere, este justificarea pe are o da acum Curtea in legatura cu prezenta in scoli a acestor însemne crestine, ele fiind considerate decat niste simboluri pasive, nicidecum obiecte de cult, sau însemne religioase care merita sa li se aduca un semn de cinstire. Secularizant, nu-i asa? – dan.camen.]

Basilica.ro / 18 martie 2011

Crucifixele şi celelalte simboluri religioase rămân pe pereţii şcolilor din Italia. Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a admis recursul statului italian la decizia CEDO din 2009 prin care forul european condamna Italia pentru prezenţa însemnelor religioase în instituţiile publice de învăţământ. Hotărârea a fost publicată astăzi, 18 martie, pe site-ul instituţiei, după cum ne informează Radio TRINITAS.

„S-a stabilit în mod clar că simpla prezenţă a simbolurilor religioase ale religiei majoritare în şcolile publice nu încalcă dreptul părinţilor de a-şi educa copiii potrivit propriilor convingeri şi nici nu constituie o îndoctrinare. În acelaşi timp Curtea a apreciat că nu se poate lăsa la aprecierea unui număr redus de persoane, care au o părere preconcepută şi subiectivă asupra acestei probleme, respectiv o concepţie antireligioasă precum are reclamanta în cauză, problema amenajării ambientului şcolar care ţine de competenţa autorităţilor statale”, a spus părintele vicar-administrativ patriarhal, Ionuţ Corduneanu, referitor la conţinutul hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Decizia CEDO are implicaţii majore şi pentru problemele similare apărute în ţara noastră, consideră părintele vicar-administrativ patriarhal Ionuţ Corduneanu.

„Această soluţie a Curţii Europene a Drepturilor Omului considerăm că tranşează şi în România pseudoproblema prezenţei icoanelor în şcolile publice confirmând că viziunea Bisericii asupra acestei probleme este conformă cu viziunea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Aşa zişi apărători ai Drepturilor Omului în România care militează împotriva orei de religie în şcoli şi prezenţei sfintelor icoane sunt dovediţi a fi o simplă minoritate agresivă şi atee, care nu se bazează pe argumente juridice, ci doar pe invective la adresa Bisericii. Ca urmare această hotărâre este deosebit de importantă pe plan internaţional, european, cât şi în ceea ce priveşte situaţia din România”, a mai spus părintele Ionuţ Corduneanu.

Pe 3 noiembrie, 2009, Italia a fost condamnată pentru prezenţa în şcoli a crucifixelor catolice. CEDO considera, atunci, ca aceasta încalcă dreptul la liberă alegere a religiei şi dreptul părinţilor de a-şi creşte copiii în religia dorită. Decizia judecătorilor de la Strasbourg a provocat un val de proteste în peninsulă.

Italia a făcut apel la decizia respectivă, demers în care a fost susţinută de o serie de state europene, între care şi România.

sursa>
http://www.basilica.ro/ro/stiri/cedo_aproba_simbolurile_religioase_in_institutiile_publice_de_invatamant_din_italia_6153.html

~~~+~~~

Prezenţa simbolurilor religioase în şcolile publice este legitimă

Basilica.ro / 19 martie 2011

Crucifixele şi celelalte simboluri religioase rămân pe pereţii şcolilor din Italia. Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a admis recursul statului italian la decizia CEDO din 2009 prin care forul european condamna Italia pentru prezenţa însemnelor religioase în instituţiile publice de învăţământ. Hotărârea a fost publicată la sfârşitul acestei săptămâni, pe site-ul instituţiei.

Curtea europeană a considerat crucifixele, corespondentul icoanelor din sălile de curs din România, ca fiind simboluri religioase pasive, adică nu duc la o îndoctrinare şi nu sunt însoţite de o programă şcolară care să încerce să schimbe convingerile sau credinţele unei anumite persoane. Ele sunt simboluri ale unei tradiţii spirituale şi culturale şi nu sunt nişte obiecte de cult în faţa cărora s-ar săvârşi servicii religioase sau ar impune să li se aducă vreun semn de cinstire [Doamne, ce conceptie secularizata! – n.m]. Pentru Italia, precum şi pentru numeroase state europene, această hotărâre este foarte importantă, fiind prima hotărâre care priveşte prezenţa simbolurilor religioase în şcolile publice. Este un câştig pentru că îşi pot menţine propria tradiţie pe care au ţinut să şi-o apere. Aceasta poate că şi explică faptul că li s-a dat câştig de cauză de către Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului cu 15 voturi pentru şi 2 împotrivă”, a spus părintele Ionuţ Corduneanu, vicar-administrativ patriarhal, după cum informează TRINITAS TV.

Pe 3 noiembrie 2009, Italia a fost condamnată pentru prezenţa în şcoli a crucifixelor catolice. CEDO considera, atunci, ca aceasta încalcă dreptul la liberă alegere a religiei şi dreptul părinţilor de a-şi creşte copiii în religia dorită. Italia a făcut apel la decizia respectivă, demers în care a fost susţinută de o serie de state europene, între care şi România.

Decizia adoptată este obligatorie pentru toate cele 47 de state semnatare ale Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

sursa>
http://www.basilica.ro/ro/stiri/prezenta_simbolurilor_religioase_in_scolile_publice_este_legitima_5365.html

~~~+~~~

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) respectă

tradiţia spirituală a statelor europene

Basilica.ro / 19 martie 2011

Patriarhia Română salută hotărârea din 18 martie 2011 a Marii Camere a CEDO prin care a fost admis, cu 15 voturi contra 2, recursul Italiei în binecunoscuta cauză Lautsi contra Italia privind prezenţa însemnelor religioase în şcolile publice. Această hotărâre respectă tradiţia unei comunităţi majoritare care doreşte menţinerea crucifixelor în spaţiul de învăţământ, în pofida protestelor subiective ale unor indivizi, întrucât problema ambientului şcolar ţine de aprecierea sau voinţa fiecărui stat european în parte, iar simpla prezenţă (pasivă) a unui simbol religios într-un spaţiu public nu constituie o îndoctrinare.

Aşadar, prin această hotărâre a CEDO se recunoaşte că tradiţia religioasă şi culturală a majorităţii unui popor nu este impusă persoanelor de altă tradiţie, credinţă sau convingere prin simpla prezenţă în spaţiul public a însemnelor religioase acceptate de majoritatea populaţiei unui stat, ci reprezintă mărturia spiritualităţii şi identităţii comunităţii majoritare.

Prin analogie sau în mod indirect, această hotărâre a CEDO arată caracterul nefondat şi injust al atacurilor împotriva prezenţei icoanelor în şcolile publice din România, precum şi împotriva orei de religie care este propusă elevilor prin programa şcolară, dar nu impusă acestora.

În concluzie, hotărârea definitivă a CEDO din 18 martie 2011 confirmă justeţea atitudinii Patriarhiei Române, care a sprijinit încă din anul 2009 demersurile Italiei la CEDO. Atunci Patriarhia Română aprecia că o eventuală eliminare a simbolurilor religioase creştine din şcolile publice constituie un atentat la adresa identităţii religios-culturale a poporului italian şi, implicit, a majorităţii cetăţenilor europeni.

sursa>
http://www.basilica.ro/ro/stiri/curtea_europeana_a_drepturilor_omului_cedo_respecta_traditia_spirituala_a_statelor_europene_1859.html

 
2 comentarii

Scris de pe martie 19, 2011 în articole, citadela, diverse, Icoane, religie, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,