RSS

Arhive pe etichete: Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor

Santo subito? Papa Ioan Paul al II-lea ar putea fi beatificat in aprilie

Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea ar putea avea loc in aprilie

Ziare.com/ 4 ianuarie 2011

Ceremonia de beatificare a Papei Ioan Paul al II-lea, un element important catre canonizare, ar putea avea loc in luna aprilie a acestui an.

Un comitet alcatuit din doctori si teologi a recunoscut un miracol infaptuit de Ioan Paul al II-lea, una dintre conditiile beatificarii, iar Congregatia Vaticanului pentru cauzele Sfintilor va da, in aceasta luna, un vot final in procesul de beatificare, scrie presa italiana, potrivit Radio Polonia.

Potrivit sursei citate, la finele anului trecut, comitetul de doctori a decis ca vindecarea calugaritei franceze Marie Simon-Pierre, care era bolnava de Parkinson, a fost inexplicabila stiintific si poate fi catalogata drept un miracol.

„Tot ce pot sa va spun este ca eram bolnava, iar acum sunt vindecata. Daca a fost sau nu un miracol, Biserica va decide”, a declarat, in 2007, femeia in varsta de 46 de ani.

Sunt vindecata. Este mana lui Dumnezeu, prin mijlocirea Papei Ioan Paul al II lea„, a adaugat aceasta.

Acest caz va fi analizat de mai multi cardinali si episcopi, iar daca evaluarea va fi pozitiva, documentele vor fi trimise Papei Benedict al XVI-lea.

Beatificarea ar putea avea loc la 2 aprilie, la sase ani de la moartea Papei Ioan Paul al II-lea. Insa, ceremonia de beatificare ar putea avea loc, in luna octombrie, la celebrarea a 33 de ani de la alegerea lui Karol Wojtyla ca Suveran Pontif.

Carmen Negoescu

sursa>

http://www.ziare.com/international/stiri-externe/beatificarea-papei-ioan-paul-al-ii-lea-ar-putea-avea-loc-in-aprilie-1066322

~~~+~~~

Un miracol, atribuit fostului papă Ioan Paul al II-lea

Mediafax/ 4 ianuarie 2011

Beatificarea papei Ioan Paul al II-lea are şanse tot mai mari să fie pusă în practică, un nou pas în această direcţie fiind făcut marţi, odată cu recunoaşterea de către Vatican a unui miracol atribuit fostului suveran pontif, a anunţat presa italiană.

Potrivit cotidianului Il Giornale şi agenţiei de informaţii religioase i.media, care citează surse de la Vatican, comisia medicală condusă de medicul personal al papei Benedict al XVI-lea, Patrizio Polisca, a considerat ca fiind valid miracolul de care este nevoie pentru continuarea procedurii de beatificare. Comisia a considerat ca fiind miraculoasă vindecarea de maladia Parkinson a călugăriţei franceze Marie Simon-Pierre, o boală de care a suferit şi Ioan Paul al II-lea, decedat pe 2 aprilie 2005, la vârsta de 84 de ani.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, părintele Federico Lombardi, a refuzat să comenteze aceste informaţii, precizând că el se exprimă doar atunci când este vorba de un decret semnat de papă.

Il Giornale afirmă că validarea miracolului a avut loc „înainte de sfârşitul anului 2010”.

Dosarul, studiat şi de teologi, trebuie să fie examinat în curând şi de comisia cardinalilor şi episcopilor membri în Congregaţia pentru cauzele sfinţilor. Această reuniune este prevăzută pentru jumătatea lunii ianuarie, a precizat Andrea Tornielli, specialistul Il Giornale în probleme legate de Vatican, care consideră că beatificarea lui Ioan Paul al II-lea ar putea avea loc „înainte de vara acestui an„.

Această decizie va aparţine papei Benedict al XVI-lea, căruia îi revine atribuţia de a semna decretul prin care se validează acel miracol şi care va decide data beatificării fostului papă de origine poloneză.

Preşedintele polonez Bronislaw Komorowski a anunţat, pe 16 octombrie 2010, după o întrevedere cu Benedict al XVI-lea la Vatican, că procedurile care vor conduce la canonizarea foarte popularului papă Ioan Paul al II-lea au fost de curând accelerate.

Procedura de canonizare a lui Ioan Paul al II-lea, care a condus timp de 27 de ani Biserica catolică, a fost lansată la scurt timp după decesul acestuia. În timpul funeraliilor papei Ioan Paul al II-lea, numeroşi fideli ai acestuia au strigat: „Santo subito!” („Sfânt imediat!”).

Graţie unei derogări papale faţă de norma în vigoare, ce impune un termen de cinci ani de aşteptare după deces, procedura a fost iniţiată la doar două luni de la moartea papei Ioan Paul al II-lea. Pe 19 decembrie 2009, Benedict al XVI-lea a semnat un decret prin care predecesorul său a fost declarat „venerabil”.

După beatificare, pentru ca Ioan Paul al II-lea să devină sfânt, va fi nevoie ca un al doilea miracol să îi fie atribuit.

sursa>

http://www.mediafax.ro/externe/un-miracol-atribuit-fostului-papa-ioan-paul-al-ii-lea-7862156

foto>

http://www.cuttingedge.org/PopeJohnPaul_II_Lying_LG.jpg

 
3 comentarii

Scris de pe ianuarie 5, 2011 în articole, citadela, diverse, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,

Episcop catolic martir din România va fi beatificat de Vatican

[Catolicii au inceput deja sa-si beatifice in mai putin de un an doi episcopi martiri ai Comunismului din Romania. Oare nu este acesta cel mai puternic indemn ca si noi, ortodocsii, sa ne canonizam sfintii marturisitori din inchisorile comuniste? Cum putem atunci sa afirmam ca in Romania Ortodoxia a biruit Comunismul, daca intr-o tara majoritar ortodoxa catolicii sunt aceia care isi beatifica marturisitorii, si nu ortodocsii sfintii inchisorilor? – dan.camen.]

Martir din România, beatificat de Vatican

Romania Libera/ 17 decembrie 2010

Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor de la Vatican a început să finalizeze dosarele de beatificare ale martirilor Bisericii Catolice din România, care au suferit pentru credinţă în timpul comunismului. Anul viitor, în data de 3 iulie, va fi proclamat Fericit al Bisericii Catolice episcopul martir Johann Scheffler. Arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, IPS Gyogry Jakubinyi, a declarat, pentru România Liberă, că la ceremonia de beatificare va fi prezent, în calitate de reprezentant al Papei Benedict al XVI-lea, cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. Este vorba de preşedintele „tribunalului” ecleziastic unde a avut loc procesul de beatificare pornit pentru episcopul-martir şi unde ar urma să aibă loc, dacă va fi cazul, şi procesul de canonizare. De asemenea, la ceremonia din data de 3 iulie, vor fi prezenţi toţi episcopii catolici din România, precum şi alţi înalţi prelaţi care vor fi invitaţi special pentru această ceremonie. Este vorba de episcopii altor culte creştine, care vor fi invitaţi să asiste la slujba de beatificare, dar şi prelaţi catolici din străinătate, care vor concelebra cu cardinalul Angelo Amato.

Deocamdată, este sigur că va fi invitat cardinalul Peter Erdo, primatul Ungariei. Şi asta, pentru că majoritatea credincioşilor care au fost păstoriţi de episcopul Johann Scheffler erau de origine maghiară, chiar dacă episcopul a fost unul dintre şvabii sătmăreni. Decretul de beatificare pentru episcopul Johann Scheffler, pe care maghiarii sătmăreni îl vor pomeni sub numele de Fericitul Janos Scheffler, a fost aprobat, în luna iulie a acestui an, de către Papa Benedict al XVI-lea. Procesul de canonizare a fost pornit după căderea comunismului, când a fost reînfiinţată Dieceza Romano-Catolică de Satu Mare, iar iniţiatorul procesului a fost regretatul episcop Pal Reizer.

„Timp de două decenii, preoţii şi credincioşii din această dieceză s-au rugat pentru beatificarea lui Johann Scheffler”, a spus arhiepiscopul Gyorgy Jakubinyi.

La ceremonia de beatificare vor fi oficiate slujbe în limbile română, germană şi maghiară, iar liturghia principală va fi oficiată în limba maghiară, care este cea a majorităţii credincioşilor din Satu Mare, a anunţat arhiepiscopul Gyorgy Jakubinyi. Fericitul Johann Scheffler va fi înscris în calendarul diecezei sale, apoi credincioşii se vor ruga să mijlocească un miracol. Dacă se va întâmpla aşa ceva, viitorul Fericit Johann Scheffler ar putea fi proclamat sfânt al întregii Biserici Catolice, nu doar a diecezei pe care a păstorit-o. Beatificarea sa este cea de-a doua a unui martir al comunismului din România. În toamna acestui an, a fost ridicat la cinstea altarelor Fericitul Szilard Bogdanffy, fost episcop auxiliar al Diecezei Romano-Catolice de Oradea.

Proces ecleziastic

Beatificarea sau canonizarea martirilor sau a altor persoane au loc în urma unui adevărat proces ecleziastic. Prima fază a acestui proces are loc în dieceza romano-catolică sau în eparhia greco-catolică în care a trăit candidatul la beatificare sau la canonizare. În cazul în care este finalizată faza pe episcopie a procesului cu o rezoluţie pozitivă, dosarul este trimis la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor la Vatican. După finalizarea procedurii, care seamănă cu cea a unui tribunal laic, Congregaţia poate propune beatificarea sau canonizarea candidatului, iar decretul trebuie aprobat de Papă. Ca regulă, beatificarea precede canonizarea, însă Sfântul Părinte poate decide direct canonizarea unui sfânt. Cei care sunt beatificaţi sunt sfinţi „locali”, celebraţi în episcopia lor, iar cei canonizaţi sunt celebraţi de întreaga Biserică Catolică, din toată lumea.

Un destin aparte

Johann Scheffler a avut un destin neobişnuit. El a venit pe lume în anul 1887, într-o familie de ţărani şvabi din satul Cămin, colonizaţi în timpul împărătesei Maria Tereza în zona Sătmarului. Familia sa era săracă, cu 10 copii, iar şansele ca ei să poată urma şcoli înalte erau aproape de zero. Însă preotul paroh Imre Soltesz a remacat inteligenţa neobişnuită a tânărului Johann Scheffler, pe care l-a susţinut să urmeze studii la Gimnaziul Catolic din Satu Mare şi la Seminarul Teologic. El era atât de înzestrat cu inteligenţă, încât a urmat concomitent clasa a VIII-a de gimnaziu şi prima clasă a Seminarului. După Seminar, el a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din Budapesta. Pe 6 iulie 1910, Johann Scheffler a fost hirotonit preot, în satul natal, de către episcopul Tibor Boromissza. La început, Johann Scheffler a fost numit capelan în satul Ciumeşti, pentru a cunoaşte viaţa de preot pe cea mai umilă dintre trepte.

Apoi, a fost trimis ca student la Roma, ca bursier al Collegium Teutonicum Santa Maria Dell Anima, destinat de Vatican studenţilor de limbă germană. Totodată, Johann Scheffler a devenit student al Universităţii Gregoriene, la secţia de ştiinţe juridice. Pentru că a obţinut summa cum laudae la toate disciplinele studiate, el a primit o medalie de aur şi titlul de doctor, în anul 1912. Johann Scheffler s-a întors la Satu Mare, unde a lucrat în cadrul Episcopiei, apoi ca profesor de teologie în Ungheni. În anul 1915, el s-a întors la studii, la Universitatea Peter Pazmany de la Budapesta. Aici, el a obţinut titlul de doctor în teologie, tot cu calificativ maxim. Episcopul său l-a numit apoi director al Colegiului Catolic Regal. După Unirea Transilvaniei cu România, Johann Scheffler a devenit paroh în Moftin, dar şi profesor de drept canonic la Satu Mare. În anul 1930, dieceza de Satu Mare a fost unită cu cea de Oradea, iar facultăţile de teologie din cele două dieceze au fuzionat. Johann Scheffler s-a mutat la Oradea.

În anul 1940, el a fost numit profesor al Universităţii din Cluj, după ce Transilvania de Nord a fost ocupată de Ungaria horthystă. În anul 1942, după reînfiinţarea Episcopiei de Satu Mare, Papa Pius al XII-lea l-a numit episcop pe Johann Scheffler. După doar două zile, el a devenit şi administrator apostolic al Diecezei de Oradea.

A murit în 1952, în închisoarea Jilava

În timpul războiului, episcopul şvab a luat apărarea evreilor din diecezele pe care le conducea, pentru a nu fi trimişi în lagărele naziste. Unii dintre evrei au fost salvaţi de episcop. După anul 1945, el a trebuit să ia apărarea şvabilor, ameninţaţi cu deportarea în lagărele sovietice. De asemenea, el a intervenit pentru eliberarea episcopului greco-catolic de Baia Mare, Alexandru Rusu, care fusese arestat de Securitate. În anul 1950, toţi episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România erau arestaţi, cu excepţia lui Johann Scheffler. Însă şi el a fost arestat, în cele din urmă, şi a ajuns în Penitenciarul Jilava. Aici, el a murit, la 65 de ani, în data de 6 decembrie 1952. Vestea morţii sale a ajuns la Satu Mare abia în anul 1953. În anul 1956, rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse în cripta din Catedrala din Satu Mare.

CLAUDIU PADUREAN

sursa>

http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/martir-din-romania-beatificat-de-vatican-210126.html

~~~+~~~

Episcopul greco-catolic Virgil Bercea, intr-un interviu acordat pe 7 noiembrie a.c. publicistului  Cristian Bădiliţă, intitulatBiserica greco-catolică, „plămânul” occidental al orthodoxiei: „Întreaga comunitate catolică este bucuroasă, pentru că după 60 de ani de tăcere şi încercare, Domnul o binecuvântează şi o încununează prin ridicarea la treapta altarului a celui care a fost episcopul martir al credinţei Bogdanffy Szilard fiind conştientă că sfinţii nu au confesiune, nu au naţionalitate, nu au frontiere: sunt sfinţi. […] Cu această beatificare se deschide şirul evenimentelor sfinte prin care vor fi ridicaţi la gloria altarelor „sfinţii închisorilor”, acei „trădători ai poporului” morţi pentru Hristos prin gulagurile şi puşcăriile roşii pentru că nu şi-au vândut nici neamul şi nici credinţa„.

sursa>

http://www.oglindanet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=468:biserica-greco-catolic-plmanul-occidental-al-orthodoxiei&catid=111:esenial&Itemid=27

 
Un comentariu

Scris de pe decembrie 19, 2010 în articole, citadela, diverse, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , ,