RSS

Arhive pe etichete: constantinopol

Ruinele unei biserici creştine medievale, descoperite în Cetatea din Alba Iulia

Mediafax.ro / 15 aprilie 2011

Arheologii din Alba Iulia au descoperit în timpul lucrărilor de reabilitare a zonei interioare a Cetăţii Vauban din municipiu ruinele unei biserici creştine medievale, specialiştii estimând că aceasta datează din secolul al X-lea şi ar putea fi cel mai vechi lăcaş creştin din oraş.

Arheologul Daniela Marcu Istrate a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că ruinele au fost descoperite în faţa Catedralei romano-catolice din Alba Iulia în timpul unor lucrări de reabilitare a zonei interioare a Cetăţii VaubanEa a adăugat că ruinele aparţin unei biserici medievale timpurii care ar putea fi cel mai vechi lăcaş creştin din Transilvania şi în care ar fi slujit episcopul Hierotheus, care a avut misiunea de a creştina populaţia din această zonă, în jurul anului 950.

Potrivit sursei citate, arheologii nu au reuşit încă să stabilească cu exactitate vechimea bisericii, însă bănuiesc că biserica ar putea fi cea construită de principele Gyula, creştinat la Constantinopol şi întors în această zonă cu episcopul Hierotheus, dar nu exclud nici varianta ca lăcaşul de cult să fi fost ctitorit în jurul anului 1000 de regele Sfântul Ştefan.

„Putem spune, deşi nu am cercetat-o în întregime, că este un monument istoric de o valoare excepţională„, a afirmat Daniela Marcu Istrate.

Ea a spus că în perioada următoare vor continua lucrările de cercetare a zonei şi în urma acestora specialiştii în Evul Mediu vor reuşi să adune mai multe informaţii despre ruinele descoperite.

În aceeaşi zonă au fost descoperite şi 43 de morminte, care datează din jurul anului 1200.

În ultima perioadă, arheologii din Alba Iulia au descoperit, în timpul unor lucrări de reamenajare a zonei interioare a Cetăţii Vauban din municipiu, numeroase fragmente din vechiul castru roman al Legiunii a XIII-a Gemina.

Prima descoperire a fost făcută în apropierea Porţii a III-a a cetăţii, unde a fost găsită fundaţia uneia dintre barăcile soldaţilor romani din Legiunea a XIII-a Gemina.

O altă descoperire importantă a fost făcută în zona Porţii a IV-a a cetăţii, unde săpăturile de cercetare au scos la iveală un altar din perioada romană.

Totodată, arheologii au descoperit un templu roman dedicat zeiţei Nemesis, în incinta acestuia fiind găsite o statuetă a zeităţii, un basorelief şi un altar votiv.

De asemenea, echipele de cercetători au descoperit şi o porţiune din Via Principalis, din interiorul castrului Legiunii a XIII-a Gemina, peste care a fost construită fortificaţia actuală.

Cetatea din Alba Iulia a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România.

Înainte de a se ridica fortificaţia de tip Vauban, pe acest loc au existat, începând cu anul 104, un castru roman, iar apoi o cetate medievală.

sursa>

http://www.mediafax.ro/cultura-media/ruinele-unei-biserici-crestine-descoperite-in-cetatea-din-alba-iulia-8161366/

foto>

http://www.hieronymus.ro/images/cont_11.jpg

http://cimec.files.wordpress.com/2010/05/albaiulia.jpg

 
 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu: Constantinopolul – „punte intre civilizatii” si „legatura intre Europa institutionalizata (UE) cu ortodocsii din lumea intreaga”

[Se confirma, deci, din ce in ce mai mult tendinta hegemonica tot mai acuta a Patriarhiei de Constantinopol de a fi „punte intre civilizatii” si, mai nou, „legatura intre Europa institutionalizata (UE) cu ortodocsii din lumea intreaga”; un fel de centrus mundi, luat in sens catolic si transpus in spatiul rasaritean ortodox. …Pana la urma nici Patriarhia de Constantinopol nu are cu mult mai multi credinciosi decat are locuitori Vaticanul. Sintagma de „Papa al Ortodoxiei” incepe sa defineasca si sa contureze tot mai mult atitudinea Patriarhului Bartolomeu in relatiile pe care acesta le are pe de-o parte cu institutiile europene si internationale, iar de cealalta parte cu restul patriarhilor ortodocsi si ceilalti conducatori religiosi ai lumii. Se pare ca ecumenismul a inceput, intr-adevar, sa intre intr-o noua etapa, sa aiba un nou inteles, acela de a oferi in mod compact sustinerea si girul religios UE si institutiilor sale, dar si de a deveni cadrul unei eventuale aliante geo-religioase intre cei doi poli crestini: Patriarhia Ecumenica de Constantinopol si Vaticanul. De parca ar fi prima data in istorie cand se intampla asta… Esecurile trecute sunt parca si astazi vii in memoria si constiinta Bisericii noastre *(vezi incercarile de unificare de la Sinodul de la Ferrara – Florenta 1438/39). – dan.camen.]

La Croix: Patriarhul Bartolomeu I cheama la o reinnoire a Europei

Razboi intru cuvant / 14 aprilie 2011

In vizita in Franta, Patriarhul Ecumenic de Constantinopol estimeaza ca Europa ar fi intr-o stare mai buna si chiar ar putea sa abordeze provocarile noii lumi daca ar depasi clivajul geopolitic provocat in 1054 de schisma ce a separat catolicii si ortodocsii.

In trecere prin Paris, patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I, a incurajat Europa sa isi reinnoiasca personalitatea sa. Cu ocazia unui dineu organizat de Institutul Franez de Relatii Internationale, a subliniat ca sentimentul declinului Europei intr-o lume ce se afla in schimbare ar putea fi surmontat prin largirea fundamentelor identitatii sale.

A venit momentul sa regandim istoria europeana”, a afirmat el in mod deosebit. “Definind originea Europei ca , mai degraba decat ca rezultat al Imperiului lui Carol cel Mare sau schismei de la 1054, ar fi posibila reluarea legaturii cu valori deseori uitate in favoarea unui utilitarism care ar putea duce la impas in ceea ce priveste mediul inconjurator si geopolitic actual.”

Bartolomeu I este o mare personalitate a lumii ortodoxe si a lumii crestine. Administreaza un patriarhat care are o istorie de 17 secole. Mentionat din sec. IV dupa Hristos, se revendica incepand cu anul 432 drept sediul [central] al crestinatatii orientale, Constantinopolul fiind capitala Imperiului Roman de Rasarit. Cinci patriarhate erau atunci considerate drept pilonii Bisericii, de-a lungul bazinului mediterianian: Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim.

Aceasta secventa istorica anume este invocata de Bartolomeu atunci cand cheama Europeana sa reia legatura cu radacinile sale. Urcand mai departe de Imperiul lui Carol cel Mare care, in anul 800, se intindea de la Tarile de Jos de astazi pana la Roma, si depasind fractura excomunicarii reciproce dintre papii (! – asa e scris in articolul original – n.tr.) Romei si Constantinopolului din 1054, el doreste sa largeasca limitele teritoriale si frontierele mentale care franeaza, dupa el, capacitatea revenirii europene.

Nu se poate exclude din familia europeana o tara datorita credintei poporului sau

O asemenea schimbare a scalei temporale va duce neaparat la o schimbare de scala geografica, a convenit patriarhul. Deschiderea Europei catre toti mostenitorii unui patrimoniu largit ii va permite sa se apropie mai mult de ceilalti crestini, precum si de musulmani si evrei si sa contribuie la reconcilierea lor”.

Bartolomeu I este constient ca o asemenea viziune basculeaza prejudecati solid stabilite in Europa occidentala. Mostenitor al unui patriarhat care a fost unul din cele mai puternice din lume dar care astazi este redus la o dimensiune corespounzatoare, sub tutela trufasa a guvernului turc si concurat de Biserica Ortodoxa Rusa, vrea sa ramana fidel rolului de punte intre civilizatii.

Constantinopol, astazi Istanbul, mare raspantie geografica si istorica, spera sa participe activ la acest efort de reinnoire ca legatura intre Europa institutionalizata cu ortodocsii din lumea intreaga, precum si cu popoarele din vecinatatea noastra istorica traditionala“, a subliniat el.

Cat priveste perspectiva unei adeziuni a Turciei la UE, a estimat ca “nu poti exclude o tara din familia europeana din cauza credintei poporului sau”.

Jean-Christophe PLOQUIN

sursa>

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/04/14/europa-chemata-sa-depaseasca-schisma-dde-la-1054-intre-catolici-si-ortodocsi-patriarhul-ecumenic-bartolomeu-i-ataca-prejudecatile-legate-de-schisma-dintre-orient-si-occident-si-se-auto-propune/#more-15028

http://www.la-croix.com/article/index.jsp?docId=2462502&rubId=4078

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,

Sfânta sobornicitate în ecumenicitate…

Un articol provocator intitulat „Romanul Daniel il ameninta pe Patriarhul Ecumenic” a fost postat de doamna Maria Antoniadou pe popularul site de stiri ortodoxe din Grecia Romfea.gr joi, 7 aprilie a.c., articol in care se face referire la presupusele pretentii hegemonice ale Patriarhului Daniel in defavoarea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu si cel al Ierusalimului, Teofil.

Autoarea condimenteaza constant articolul cu diversi termeni stradali, neconformi in tratarea obiectiva a unui astfel de subiect, cum ar fi: „sferă de influenţă”, „ameninţare”, „pericol”, „atacă”, „putere”, „puternic”, „încăierare”, „luptă”, „capcană” şi altii asemanatori acestora.

Ea pleaca de la rezultatul discutiilor ultimei intalniri a Comisiei Inter-ortodoxe de pregatire a Marelui Sinod Panortodox, care s-a reunit intre 22 si 26 februarie 2011 la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambesy (Geneva), sedinta in care reprezentantul Patriarhiei Romane, D-l George Grigoriţă, secretarul Cancelariei Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, zice-se, ar fi luat partea Patriarhiei Ruse in privinta modului in care se pecetluieste recunoasterea naturii autocefale a unei biserici de catre celelalte biserici-surori. Mai mult decat atat, Patriarhia Romana nu si-ar fi ascuns atunci intentiile hegemonice, mai ales in ceea ce priveste spatiul diasporei ortodoxe. Asadar, prin asta Patriarhul Daniel ar fi dat „sah” Patriarhului Ecumenic Bartolomeu.

Apoi, dansa aminteste de recenta telegrama WikiLeaks, care il prezinta pe Patriarhul Daniel ca fiind „un suflu nou adus Bisericii” si un om pregatit, cu o vasta experienta, fiind pe deplin constient de puterea pe care o are ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.

Dupa ce trece in revista faptul ca Biserica Ortodoxa Romana are 20.000.000 de credinciosi (daca or mai fi atatia), 14500 preoti, 9000 de studenti la teologie si sute de calugari si calugarite, deci o adevarata „forta” in spatiul bisericesc (ca sa folosesc limbajul dansei), concluzioneaza ca Patriarhul Daniel reprezintă o noua mare putere in spatiul ortodox, care „ameninta jurisdictia si drepturile intaistatatorilor de limba greaca” – in speta pe pe cele ale Patriarhului Ecumenic Bartolomeu si ale Patriarhului Teofil al Ierusalimului.

Partea de final a articolului face o retrospectiva a ultimelor „ciocniri” din diaspora ortodoxa, pe de-o parte dintre Patriarhia Romana si Patriarhia Ecumenica, iar pe de alta parte cu Patriarhia Ierusalimului. Sunt amintite, asadar, doua cazuri:

– cel legat de situatia Manastirii Sf. Ioan din Sudul Italiei, unda au intervenit si carabinierii; ulterior aceasta a fost data romanilor, si

– cel legat de „orasul discordiei”, Ierihon, unde asezamanatul romanesc de acolo ar fi fost pus in zona de „jurisdictie spirituala” a Patriarhiei Ierusalimului.

Fraza de final este probabil si cea mai dura la adresa Patriarhului Daniel si, implicit, la adresa Patriarhiei Romane, semanand mai mult cu o amenintare: „In cazul in care Biserica Ortodoxa Romana nu se conformeaza, Ierusalimul ameninta sa rupa comuniunea cu Patriarhul Daniel, asa cum a procedat la jumatatea anului 2000 Patriarhul Ecumenic Bartolomeu cu Arhiepiscopul Hristodul al Greciei, care avea pretentii teritoriale”.

~~~+~~~

Cam acesta ar fi rezumatul articolului in cauza. Este adevarat ca Biserica Ortodoxa Romana este, dupa cea a Rusiei, ca numar de credinciosi, a doua in spatiul ortodox si ca, din acest punct de vedere, Patriarhia Ecumenica si cea a Ierusalimului se afla, din pacate, la polul opus, cu toate ca ultimele doua sunt in diptice mai sus decat primele. Daca tot vorbim in Ortodoxie de pliroma Bisericii, haideti sa nu o obiectivam! Ortodoxia se centreaza pe persoana, nu pe titulatura. Mantuitorul nu S-a intrupat si rastignit de bunavoie, pentru ca astazi sa existe pe hartie un Patriarh Ecumenic (a toata lumea) de Constantinopol, dar fara credinciosi. Daca eram in Vechiul Legamant intelegeam ca lucrurile trebuie sa ramana asa cum sunt, pentru ca avea sa vina Mesia pe pamant, dar in perspectiva Eshatonului noi nu mai trebuie sa gandim evreieste, fiindca aceste lucruri nu mai conteaza, deoarece il avem deja pe Hristos cu noi si, in decursul timpului, s-au tot infiintat si desfiintat eparhii. Dupa Schisma din 1054 Biserica Romei nu a mai fost vreodata reactivata in mod patriarhal in spatiul ortodox, desi se implineste aproape un mileniu de atunci. Acest lucru ne arata ca nu este imperios necesar sa mentii peste veacuri o titulatura doar ca sa se implineasca „numarul”. Viata bisericeasca din Apus isi continua insa mai departe drumul. In Franta, de exemplu, exista numeroase diaspore ortodoxe care vietuiesc in armonie, iar intaistatatorii lor de diferite nationalitati au creat impreuna un sinod care depaseste granitele nationalismului. Au nu este aceasta ecumenicitate? In America situatia se prezinta aproximativ la fel, desi niciodata acolo nu a existat inainte o eparhie ortodoxa. Sau ce, am atins problema nationalismului, iar pe greci ii doare? Au ajuns se se considere, ca oarecand evreii, popor ales, iar celelalte neamuri? Dar toata lumea stie cat de mult rau poate provoca nationalismul exacerbat Ortodoxiei. Vezi situatia din Muntele Athos, unde romanii nu sunt lasati sa se „inmulteasca”, ca nu cumva grecii sa ramana minoritate. In acelasi timp, pretentiile Patriarhiei Rusiei sunt intemeiate pana la un punct, dupa care risca sa promoveze, sub o alta forma, gandirea hegemonica a Patriarhiei Ecumenice de azi. Sintagma, inca din anii 1500, a lui Filoteu din Pskov, destinata cneazului Vasile al III-lea: „Două Rome au căzut. A treia rezistă. Şi nu va mai exista o a patra”, a fost transpusa de nostalgicii rusi in spatiul bisericesc, desi acela cand spunea Roma se referea la Rusia, nu la Moscova si, in acelasi timp, nu cred ca Moscova reprezinta astazi ceea ce era Constantinopolul altadata. Poate ca vremurile de acum fac ca principiul primus inter paters sa fie inteles exact asa cum trebuie, un adevarat primat duhovnicesc de respect in colegialitate, si nu cum a fost inteles mai inainte, pentru ca trebuie sa recunoastem, autoritatea Patriarhului Ecumenic de Constantinopol, exercitata de-a lungul secolelor, a depasit in unele situatii aceasta sfanta sobornicitate, principiul suprem de guvernare bisericeasca. Probabil ca aceasta este adevarata problema care ar trebui luata in discutie la acest sinod Panortodox, de la care, cred, se vor rezolva si celelalte.

dan.camen.

~~~+~~~

UPDATE

Traducerea integrala din greaca a articolului de mai sus

Pelerin Ortodox / 8 aprilie 2011

Patriarhii şi Arhiepiscopii elinofoni îl urmăresc cu nelinişte pe Patriarhul României care revendică noi „sfere de influenţă”. O nouă „ameninţare” apare în ultima perioadă de timp în Ortodoxie.

Este vorba de apariţia dinamică şi revendicativă a Patriarhului României, kir Daniel, care prin atitudinea sa îl „ameninţă” pe Patriarhul ecumenic, kir Bartolomeu, torpilând încercările acestuia de a convoca Sfântul şi Marele Sinod, primul de după Schisma Bisericilor din Răsărit şi Apus, din 1054.

Concomitent încearcă să obţină noi sfere de influenţă, „declanşând atacuri” la adresa Ţării Sfinte şi „ameninţând” jurisdicţia duhovnicească a Patriarhului Ierusalimului, k. Theofilos.

Kir Daniel pare că s-a pregătit ani de zile pentru promovarea Patriarhiei României ca putere suverană.

Semnificative sunt rapoartele ambasadorului american la Bucureşti, dl. Ν. F. Τaubman, care într-o telegramă difuzată pe WikiLeaks declară: „După deceniile patriarhatului lui Teoctist există un nou suflu în Biserica Română”.

Desigur, aşa cum a adăugat, „Patriarhul Daniel are o mare experienţă, vorbeşte fluent engleza şi alte limbi, şi totodată este pe deplin conştient de puterea şi influenţa Bisericii în formarea opiniei publice”.

Întâlnirea Întâistătătorului Bisericii Române cu ambasadorul american a avut loc în 2007, la scurt timp după alegerea sa, iar principala temă a întâlnirii a fost modul de abordare a prostituţiei şi a traficului de arme.

De atunci au trecut trei ani şi cu importanta forţă a 20 de milioane de credincioşi, a 14.500 de preoţi, a 9.000 de studenţi ai Facultăţilor de Teologie, Seminariilor şi Şcolilor Bisericeşti şi, mai presus de toate, a sute de monahi şi monahii, Patriarhul României, kir Daniel, constituie noua, marea şi puternica forţă a ortodocşilor, care vine să ameninţe drepturile şi jurisdicţiile Întâistătătorilor elenofoni şi mai ales ale Patriarhului ecumenic, k. Bartolomeu, şi ale Patriarhului Ierusalimului, k. Theofilos.

Prima demonstraţie ostentativă şi de facto neliniştitoare pentru elinofoni a puterii şi a revendicărilor Bisericii Române a avut loc la sfârşitul lui februarie, la Geneva, când reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe au discutat despre modul de acordare a autocefaliei în încercarea de pregătire a Sfântului şi Marelui Sinod, care va fi primul sinod al ortodocşilor de după Schismă.

Toţi reprezentanţii Bisericilor elinofone şi mai ales ai Bisericilor Constantinopolului, Alexandriei, Ierusalimului, Ciprului şi Atenei, erau gata să facă faţă eventualelor argumente ale slavofonilor sub conducerea Patriarhiei Rusiei.

Dar brusc a izbucnit un „nou fulger” şi un prieten s-a transformat în adversar. Era vorba de reprezentantul Patriarhiei României, un mirean, lector de Drept Canonic, care, conform clericilor greci, a trasat o direcţie proprie. Pentru prima dată, Patriarhia României a părut că nu acceptă privilegiile speciale ale fiecărui patriarh ecumenic.

Astfel, a refuzat să accepte propunerea Mitropolitului de Pergam, k. Ioannis, ca de fiecare dată când i se acordă autocefalie unei Biserici Ortodoxe, fiecare întâistătător al Bisericii Constantinopolului să semneze primul cu menţiunea „hotărăşte” şi să urmeze semnăturile celorlalţi patriarhi şi arhiepiscopi cu menţiunea „împreună-hotărăsc”.

Primele tensiuni între elini şi români au apărut în sudul Italiei cu prilejul cazului Mănăstirii Sfântului Ioan Secerătorul şi, conform presei italiene, a fost nevoie de intervenţia carabinierilor pentru evitarea unui conflict.

Cu toate acestea, mănăstirea, după intervenţia şi a administraţiei locale din regiune, a trecut în administrarea Patriarhiei României, în ciuda apelurilor elinilor referitoare la prezenţa lor îndelungată în regiune.

Astăzi, Italia, Spania şi Portugalia sunt cele trei ţări din Europa de Vest, în care trăiesc mii de imigranţi români din motive economice, care au părăsit România după căderea regimului Ceauşescu.

Mitropoliţii şi episcopii lor, care sunt desemnaţi de Patriarhia Română în aceste ţări, sunt de obicei impetuoşi şi revendicativi, fapt care de multe ori are drept consecinţă conflicte cu ierarhii Patriarhiei Ecumenice, care au un rol coordonator între ortodocşi.

Lupta este dură şi există posibilitatea să-l vedem pe episcopul român că se întâlneşte de unul singur cu regele şi regina Spaniei, iar mitropolitul Patriarhiei Ecumenice să afle despre audienţă din comunicate”, subliniază cu înţeles, vorbind ziarului „Vima”, un mitropolit din Europa Centrală.

Totul depinde, după cum declară, de capacitatea şi de forţa fiecărui mitropolit al Patriarhiei Ecumenice de a evita „capcanele”… Şi „oraşul discordiei”, Ierihon, cel mai vechi oraş din Ţara Sfântă, cunoscut în întreaga lume din Vechiul Testament, constituie azi „oraşul discordiei” între Patriarhiile Ierusalimului şi României.

Motivul disputei, care a izbucnit între cele două Biserici, îl constituie biserica pe care a construit-o Patriarhia Română, biserică în care se slujeşte, deşi regiunea face parte din jurisdicţia duhovnicească a Patriarhiei Ierusalimului.

Biserica a început să fie construită acum aproximativ zece ani şi, după cum se spune în scrisoarea Patriarhului Ierusalimului, „contestaţiile şi protestele Patriarhiei noastre nu au putut să oprească construirea bisericii”.

Conform lui k. Theofilos, „dacă şi alte Biserici Ortodoxe ar urma acest exemplu al Bisericii Ortodoxe Române, atunci am avea în Ţara Sfântă reprezentanţele a treisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale, care vor fi exemplul unei polifonii şi poliarhii ortodoxe arbitrare, greu de condus administrativ…”.

Până acum, aşa cum a declarat lui k. Daniel Patriarhul (Theofilos) „Patriarhia Ierusalimului a înfruntat cu profundă întristare, dar şi cu toleranţă şi cu multă moderaţie această situaţie anticanonică implantată în sânul ei, pentru care s-a şi limitat la a-l opri de la Împărtăşanie doar pe prim-colaboratorul ei (BOR), Preacuviosul Arhimandrit, p. Ieronim Creţu, fără a-l caterisi sau a întrerupe pomenirea Bisericii Române în Diptice, aşa cum era îndreptăţită să procedeze”.

Dar dacă Biserica Română nu se conformează, Ierusalimul amenință să întrerupă pomenirea lui k. Daniel, așa cum a făcut în mijlocul deceniului anului 2000, Patriarhul ecumenic k. Bartolomeu cu fericitul (întru adormire) Hristodoulos, cu prilejul cazului aşa-numitelor Ţări Noi.

(TRADUCERE: http://acvila30.wordpress.com/)

sursa>

http://acvila30.wordpress.com/2011/04/08/cand-se-ciocnesc-patriarhii-patriarhul-daniel-il-ameninta-pe-patriarhul-ecumenic-patriarhul-ierusalimului-il-ameninta-pe-patriarhul-daniel/

foto>

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/04/08/conflict-intre-patriarhii-pe-motive-de-hegemonie-patriarhia-ierusalimului-ameninta-cu-intreruperea-comuniunii-patriarhia-romana/#more-14621

 
11 comentarii

Scris de pe aprilie 8, 2011 în articole, citadela, diverse, ecclesia, Ecumenicie, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , ,

Esec din nou la Chambesy: Sinodul Pan-Ortodox, amanat datorita diferentelor intre Biserici. Plus: Comunicatul final al intalnirii

Preluare de la Razboi intru Cuvant

Sinodul Pan-Ortodox amanat datorita diferentelor intre Biserici

AsiaNews.it/ 3 martie 2011

Reprezentantii celor 14 biserici ortodoxe autocefale nu au ajuns la un acord asupra regulilor de acordare a statutului de autocefalie. Moscova nu va recunoaste niciun fel de primat al Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol.

ISTANBUL – Reprezentantii celor 14 biserici ortodoxe autocefale, avand in vedere esecul de a atinge un acord in timpul ultimei intalniri pan-ortodoxe de saptamana trecuta de la Chambesy, pe teme privind acordarea Autocefaliei si Dipticele, teme ce au iesit in evidenta dupa penultima intalnire, au suspendat toate activitatile, scotand in evidenta diferentele latente care exista in lumea ortodoxa.

Declaratia finala, laconica si singulara, semnata de presedintele intalnirii, mitropolitul de Pergam – Ioannis Zizioulas, nu face niciun secret din dificultatile ce decurg dintr-un anume partizanat prezent in unele zone ale lumii ortodoxe.

Aceste intalniri pregatitoare au inceput in 2009, dorite fiind de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, in ideea de a pregati mult-asteptatul Sinod Pan-Ortodox, care nu a mai avut loc din 1054, anul Schismei dintre Roma si Constantinopol. Intalnirile aduna reprezentanti ai celor 14 biserici ortodoxe autocefale.

Pe agenda acestei intalniri se afla finalizarea discutiilor despre acordarea statului de Autocefalie, adica acordarea independentei de a se auto-administra, unei biserici ortodoxe. (…) O alta tema erau Dipticele, adica regulile de recunoastere reciproca intre bisericile ortodoxe canonice. Conform practicilor, orice decizie luata in aceste intalniri trebuie aprobata IN MOD UNANIM de reprezentantii celor 14 biserici autocefale.

De fapt, dezacordurile dintre reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, mitropolitul Ioannis Zizioulas, si cel al Moscovei, mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, au izbucnit la finalul dezbaterii pe tema modului in care se pecetluieste recunoasterea naturii autocefale a unei biserici de catre celelalte biserici-surori. Zizioulas a propus semnarea recunoasterii acordarii autocefaliei astfel:

Patriarhia Ecumenica atesta, data fiind vointa celorlalte biserici, acordarea statutului autocefaliei.”

Apoi ar urma semnatura Patriarhului [Ecumenic – n.m.], urmata de semnaturile celorlalti capi ai bisericilor, precedate de cuvantul “confirma”, ca o exprimare a consimtamantului, conform randuielii canonice a recunoasterii reciproce. Reprezentantul Moscovei a fost in dezacord ferm cu aceasta formula a semnaturilor care, dupa Ilarion, ar recunoaste suprematia Constantinopolului. (…)

Astfel, dezacordul a relevat faptul ca s-au format doua tabere in lumea ortodoxa. Cea a Constantinopolului, care isi are sfera de influenta asupra patriarhiilor Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului, Sofiei [Bulgariei – n.m.], Belgradului, bisericile de limba si cultura greaca, si biserica Albaniei. Si cea a Moscovei, care include Patriarhatul Georgiei, Bisericile Poloniei si Cehiei si, in mod surprinzator, Patriarhatul Romaniei. Ultima nu si-a ascuns intentiile hegemonice, in special in spatiul diasporei ortodoxe.

Intr-o incercare de a calma apele, discutiile s-au axat pe tema Dipticelor, a regulilor recunoasterilor canonice reciproce intre bisericile ortodoxe. Dar chiar si aici, dezacordurile au aparut intre reprezentantii unor biserici cum ar fi cea a Ciprului si a Georgiei. Dat fiind faptul ca si aici a fost imposibila atingerea unui acord, s-a decis sa se amane dezbaterile pana cand se vor analiza mai indeaproape temele.

Reactia reprezentantilor a fost de dezamagire generalizata si profunda. In mod special cea a unui inalt preot de limba slavona (care ne-a cerut sa nu ii divulgam numele) care si-a exprimat regretul ca: Am facut o figura foarte necrestineasca. A venit timpul sa recuperam spiritualitatea pierduta a marilor Parinti ai Bisericii si, impreuna, sa ne examinam vietile, caracterizate de o secularizare feroce care isi gaseste cea mai inalta manifestare in constructia rezidentelor episcopale luxoase.

In cele din urma, parintele Dositei, seful biroului de presa, a declarat pentru AsiaNews:

Avem nevoie sa lamurim un lucru: asa-zisul leadership al Patriarhiei Ecumenice nu este gandit ca cel al Romei, ci ar trebui sa fie inteles, mai degraba, ca un primat in dragoste si ca un rezultat al slujirii (diakonia), si NE-ADMINISTRATIV. Vrea sa exprime respect prin diakonie. Acest element exprima importanta diakoniei Constantinopolului, departe de vreo identificare cu afirmarea nationala. Daca Patriarhatul Ecumenic se exprima prin limba greaca si foloseste unelte ca gandirea greaca, aceasta este pentru ca e ceea ce se intampla in traditia marilor Parinti ai Bisericii Unite [? – n.m.].

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, a concluzionat par. Dositei, a aratat in mod repetat ca Biserica trebuie sa scape de localismele si provincialismele care o afecteaza.

sursa>

http://www.asianews.it/news-en/Pan-Orthodox-Synod-postponed-over-differences-between-Churches-20927.html

~~~+~~~

Comunicatul final al intalnirii de la Chambesy (fragmente)

Orthodoxie.com/ 26 februarie 2011

“Comisia pregatitoare inter-ortodoxa a Sfantului si Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe s-a reunit in centrul ortodox al Patriarhatului Ecumenic din Chambesy (Geneva) din 22 pana pe 26 februarie 2011. Lucrarile au fost prezidate de mitropolitul Ioannis de Pergam, reprezentant al Patriarhiei Ecumenice. Mitropolitul Elvetiei, Ieremia, a asigurat secretariatul.

Comisia inter-ortodoxa avea drept misiune sa finalizeze studiul chestiunilor Autocefaliei si a modalitatilor de proclamare a acesteia, precum si Dipticele ortodoxe.

1. Dupa alocutiunea de deschidere a presedintelui si a secretarului, Comisia a urmarit examinarea modului de semnare a tomosului Autocefaliei, problema ce ramasese in suspensie de la ultima intalnire. O lunga discutie pe aceasta tema nu a facut sa se ajunga la o decizie unanima. Dat fiind faptul ca, dupa regulile in vigoare, deciziile Comisiei trebuie luate in unanimitate, un acord nu a putut fi atins asupra chestiunii Autocefaliei si a manierei de a o proclama, problema care ramane asadar, din nou, in suspensie.

2. Comisia a discutat problema Dipticelor ortodoxe si a examniat diferitele aspecte canonice si bisericesti; a trecut in revista practica actuala a Bisericii Ortodoxe si a fost de parere, in unanimitate, ca se impune stabilirea unor diptice uniforme in Biserica Ortodoxa, ca expresie concreta a unitatii sale . (…)

Comisia a examinat cererile:

a) Sfintei Biserici a Georgiei, de ridicare la al saselea rang in sfintele diptice ale tuturor bisericilor ortodoxe;

b) Sfintei Biserici a Ciprului, in vederea inscrierii la un rang superior in sfintele diptice ale tuturor bisericilor ortodoxe,

c) precum si diferentierile ce au fost constatate in sfintele diptice, in ceea ce priveste includerea bisericilor nerecunoscute in spatiul pan-ortodox drept autocefale.

Comisia a constatat imposibilitatea de a ajunge la o pozitie unanim acceptata in ceea ce priveste aceste chestiuni.

Ioannis de Pergam, presedinte.”

sursa>

http://www.orthodoxie.com/2011/02/chamb%C3%A9sy-fin-des-travaux-de-la-commission-pr%C3%A9paratoire-inter-orthodoxe.html

foto>

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2010/11/MG_2478.jpg

~~~+~~~

Nota Razboi intru Cuvant:

Asadar, negocierile (caci, sa nu ne amagim… e vorba de negocieri aici, nu de discutii teologice inalte) se impotmolesc si asa-zisul “Sfant si Mare” Sinod, de parca ar putea fi vreun Sinod Sfant si Mare CU ANTICIPATIE, si nu prin natura lucrarilor sale, pare a fi tot mai indepartat. Situatia este similara cumva cu ce se intampla pe plan ecumenist – in dialogul cu Vaticanul, unde se inregistreaza, de asemenea, un recul (ceea ce a atras si o schimbare de strategie ecumenista, de altfel). Sigur ca motivele par a fi meschine si legate, in principal, de imperialismul rusesc.

Ceea ce intriga in toata aceasta ecuatie este informatia (neconfirmata) ca Patriarhia Romaniei ar “juca” in aceeasi tabara cu cea a Moscovei. Daca ar fi asa, atunci conflictul legat de jurisdictia Basarabiei este doar un fum de petarde? Intrebam si noi…

sursa>

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/03/05/esec-pe-toata-linia-in-negocierile-pregatitoare-pentru-sinodul-pan-ortodox/

~~~+~~~

UPDATE

[Mai jos aveti comunicatul de presa al Patriarhiei Romane, care incearca sa ne spuna ca de fapt ultima sedinta nu a fost un asa mare esec cum au relatat agentiile de presa, ci ca doar se inscrie in randul celorlalte 10 teme propuse pentru ordinea de zi a sinodului pan-ortodox. De asemenea, comunicatul de presa nu dezminte informatiile potrivit carora Patriarhia Romana ar fi intrat, surprinzator, in tabara moscovita, si nici nu face, de fapt, vreo referire la acest lucru, confirmand parca tacit informatiile primite -dan.camen.]

Pregătiri pentru Marele Sinod Pan-Ortodox

Basilica.ro/ 9 martie 2011

O nouă întâlnire a reprezentanţilor comisiei interortodoxe de pregătire a Marelui Sinodului Panortodox a avut loc, săptămâna trecută, la Centrul Patriarhiei Ecumenice de la Chambesy, în Geneva, Elveţia, după cum informează TRINITAS TV. La această întrunire s-a discutat despre problema recunoaşterii autocefaliei şi despre ordinea din diptice.

În urma discuţiilor nu s-a ajuns la o concluzie unanim acceptată, fapt pentru care participanţii au decis să reia dezbaterile legate de cele două teme la viitoarea întrunire.

„În comisiile inter-ortodoxe pregătitoare sunt reprezentate toate cele 14 Biserici Autocefale şi se pregătesc, se analizează în cele 10 teme care au fost decise ca fiind pe ordinea de zi a Sfântului şi Marelui Sinod Pan-Ortodox. La reuniunea comisiei interortodoxe de la Chambesy din 22-26 februarie 2011 s-au analizat două dintre aceste teme, şi anume, ‘Autocefalia şi modul ei de proclamare’ şi ‘Dipticele ortodoxe’. Autocefalia este o temă deja dezbătută şi în cadrul unei reuniuni anterioare şi acum nu s-a făcut altceva decât să se reanalizeze alte aspecte particulare referitoare la această temă. Tema principală a acestei reuniuni a fost Dipticele ortodoxe şi aici s-au stabilit criteriile principale care au stat la baza stabilirii acestor diptice. În acelaşi timp comisia a luat act şi de unele cereri a unor Biserici ortodoxe autocefale de modificare a locurilor în dipticele actuale”, a spus George Grigoriţă, secretar al Cancelariei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

La întâlnire au participat reprezentanţi din fiecare biserică locală autocefală.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/pregatiri_pentru_marele_sinod_pan_ortodox_9425.html

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Aducerea moastelor Sf. Ioan Gura de Aur la Constantinopol

Fresca – aducerea la Constantinopol de la Komani a moastelor Sf. Ioan Gura de Aur.

Despre istoria aducerii moastelor Sf. Ioan Hrisostom la Constantinopol puteti citi mai pe larg AICI

Sf. Ioan Gura de Aur a petrecut trei ani in exil, adormind in Domnul in anul 407 (14 septembrie, Inaltarea Sfintei Cruci) in oraselul Komani din Georgia (Abhazia). Inainte sa plece la cele vesnice i s-au aratat in vedenie Sf. Ap. Petru si Ioan, precum si Sf. Mc. Vasilisc (pomenit pe 22 mai), in a carui biserica a primit Sfanta Impartasanie pentru ultima data. Ultimele sale cuvinte au fost: „Slava lui Dumnezeu pentru toate!”

Biserica din Komani inca exista (acum acolo se gaseste ridicata o manastire, vezi foto AICI). Tot acolo se pastreaza si sarcofagul unde au fost depuse prima data sfintele oseminte ale Sf. Ioan Gura de Aur, inainte ca ele sa fie aduse in Constantinopol.

Icoana ce-l reprezinta pe  Sf. Ap. Pavel soptindu-i la ureche Sf. Ioan Hrisostom cum sa talcuiasca cuvintele scripturistice si epistolele pauline. Se gaseste la Sf. Manastire Vatoped, Athos (Grecia).

Craniul cu urechea Sf. Ioan Gura de Aur ramasa intacta. Se spune ca a ramas asa din cauza ca Ingerul Domnului i-a soptit la ureche ce sa scrie atunci cand isi scria omiliile. Se pastreaza la Sf. Manastire Vatoped, Athos (Grecia).

Mana dreapta a Sf. Ioan Gura de Aur ramasa neputrezita. Cu ea el a scris sute de omilii, talcuind dumnezeieste epistolele pauline si Sfintele Evanghelii. Se pastreaza la Sf. Manastire Filotheu, Athos (Grecia).

Moastele Sf. Ioan Gura de Aur (panglica galbena) si ale Sf. Grigorie Teologul, aduse in anul 2004  (noiembrie, 27) din nou la Constantinopol (Istanbul).  Aceste moaste fosesera luate la Roma, in urma Cruciadei a IV-a din anul 1204 (detalii AICI).


foto>

http://vatopaidi.files.wordpress.com/2010/06/126-87.jpg?w=600&h=638

http://ishmaelite.blogspot.com/2010/05/how-to-read-bible.html

http://florinm.wordpress.com/2009/05/15/despre-sfiala-si-cuviinta-la-femeia-ortodoxa/

http://www.johnsanidopoulos.com/2010/11/sarcophagus-of-st-john-chrysostom-in.html

http://www.johnsanidopoulos.com/2011/01/saint-john-chrysostom-and-translation.html

http://www.patriarchate.org/patriarchate/relics

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

Ultimul Patriarh Ortodox in Turcia?

Patriarhul Bartolomeu in drum spre casa natala din Gokceada, insula in apropiere de coasta Turciei

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu în drum spre casa părintească din Gokceada, insula din apropierea coastei maritime turceşti

Documentarul din 23 august a.c. al lui Ivan Watson de la CNN “World’s Untold Sories” (Poveştile nespuse ale lumii) intitulat „Turkey’s dwindling Greek Christians” (Creştinii-greci ai Turciei care dispar) cu privire la condiţia Patriarhului Ortodox Ecumenic Bartolomeu în Turcia islamică de astăzi prezintă situaţia disperată în care acesta, comunitatea greacă din Fanar şi din insula natală – Gokceada, precum şi Patriarhia Ecumenică în mod implicit se află în momentul de faţă. Preluând acest articol patru zile mai târziu, Bill Wunner l-a afişat pe site-ul CNN într-o formă mai extinsă, intitulându-l „The last Orthodox patriarch in Turkey?” (Ultimul Patriarh Ortodox in Turcia?) pe care  acum îl puteţi citi integral în rândurile de mai jos. Autorul nefiind însă familiar cu termenii bisericeşti ortodocşi, să nu vă surpindă prin formularea pe care a ales-o să o folosească în articol, deoarece traducerea textului respectă întocmai fidelitatea exprimării autorului:

CNN/ World’s Untold Stories

27 august 2010

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este întruchiparea vie a unei vechi tradiţii. Din sediul istoric aflat în Istanbul (cartierul Fanar/ n.t.) – Turcia, cel de-al 270-lea Patriarh al Constantinopolului pretinde că este succesorul direct al Apostolului Andrei. Astăzi este considerat “primul între egali” în ierarhia Bisericii Ortodoxe, fiind liderul spiritual a peste 250 de milioane de ortodocşi răspândiţi pe întreg teritoriul globului pământesc. Dar puţini dintre ei mai trăiesc în locul unde acesta s-a născut.

“Suntem o comunitate creştină mică” se plânge Bartolomeu. “Am suferit din cauza confruntării greco-turce, a luptei şi a lipsei de încredere reciproce. Şi de aceea noi am pierdut o mare parte dintre credincioşi”.

Comunitatea greacă din Turcia, odată înfloritoare, acum dispare. Ţara este majoritar islamică şi condusă de un guvern laic şi secular care a avut de-a lungul vremii o relaţie tumultoasă cu Patriarhia Ecumenică.

Dacă legile turceşti, atitudinile şi demografia nu se schimbă, Bartolomeu în cele din urmă ar putea fi ultimul Patriarh al Constantinopolului.

“Nu suntem întru totul în disperare pentru viitorul Bisericii noastre” – a spus Bartolomeu. “Nu este uşor, dar nici imposibil”.

Guvernul turc se poate opune alegerii oricărui candidat pentru poziţia de patriarh. Totodată, aceasta necesită ca patriarhul să aibă şi cetăţenie turcă. Bartolomeu o are, însă cei mai mulţi dintre cei care sunt calificaţi pentru a-l urma în funcţie nu o au.

Aşadar, guvernul turc s-a oferit să acorde cetăţenia turcă arhiepiscopilor ortodocşi de peste mări. Câţiva au aplicat-o până acum, însă niciuna nu a fost aprobată. Guvernul turc refuză în continuare să recunoască titlul de “Patriarh Ecumenic”, sau poziţia lui Bartolomeu de lider religios internaţional. În mod oficial el este văzut ca un episcop local care conduce o comunitate în scădere, de câteva mii de greci ortodocşi.

Yorgo Stefanopulos este unul dintre ei: “Sunt o curiozitate acum în Turcia. Obişnuisem să fim o minoritate, acum suntem o curiozitate”.

Stefanopulos este un lider al comunităţii greceşti din Istanbul. Acum 50 de ani comunitatea număra 100.000 de membrii, iar astăzi este probabil mai mică de 3.000 de suflete.

El insistă că declinul n-a fost unul accidental. Astfel, el dă vina pe guvernul turc pentru acest lucru. În urmă cu câteva decenii, spune el, turcii au vânat comunitatea greacă cu politici naţionale, precum impozitele pe avere, confiscarea propietăţilor şi impunerea vorbitului în public şi pe străzi doar în turceşte.

Au mai contribuit la aceasta şi evenimentele din anul 1955: revoltele îndreptate împotriva grecilor şi a propietarilor greci. Mai târziu s-a aflat că acestea au fost orchestrate de autorităţile turceşti. Ca şi rezultat, grecii au părăsit Istanbulul în masă. “Guvernul turc a reuşit să facă cumva o epurare etnică fără vărsare de sânge” – a spus Stefanopulos. Astăzi guvernul turc spune că acele evenimente fac parte din trecutul îndepărtat şi că acum se caută reconcilierea.

“Turcia se află într-o perioadă de tranziţie” – a spus Egemen Bagis, ministrul turc al afacerilor externe, responsabilul relaţiei cu Uniunea Europeană, “pentru ca societatea turcă să devină mai democratică, mai prosperă şi mai transparentă”.

Până acum guvernul a rezistat apelurilor de redeschidere a principalei şcoli de teologie a Patriarhiei Ecumenice.

Pentru mai bine de un secol seminarul din Halki a educat viitorii episcopi, teologi şi patriarhi greci, până când cea mai înaltă instanţă turcă a decis închiderea lui în 1971. De atunci a rămas goală, situaţia îngrijorându-i pe foştii studenţi ai acesteia, dintre care teologul Satirios Varnalidis.

“Vrem să redeschidem această şcoală ca să putem oferi noi preoţi Patriarhiei Ecumenice” – a spus Varnalidis. “Altfel, în scurt timp comunitatea noastră pur şi simplu nu va mai avea preoţi”.

De ani de zile prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan a vorbit despre redeschiderea şcolii. Bagis insistă că guvernul încă lucrează la aceasta.

În ciuda acestor dificultăţi, Patriarhul Bartolomeu este încurajat de noi semne de speranţă că Biserica şi comunitatea vor supravieţui. “Avem mulţi tineri din Grecia care vor să se stabilească aici, în Turcia” – a spus el. “Acesta este un fenomen opus celui de dinainte”.

Haris Rigas face parte din acest firicel de proaspăţi imigranţi care poate să ofere cea mai bună speranţă de revigorare a comunităţii greceşti din Istanbul. “Din momentul în care am ajuns în oraş m-am îndrăgostit de el şi am simţit că trebuie să trăiesc aici” – a declarat Rigas.

El a studiat comunităţile greceşti indigene ale oraşului. El este, de asemenea, muzician în trupa care cântă Rembetiko, un gen de muzică veche populară, în mare parte grecească. Studiile sale şi muzica lui sunt axate pe conservarea şi promovarea culturii greceşti.

“Singura modalitate pentru ca o comunitate să supravieţuiască este ca aceasta să atingă un grad de vizibilitate” – a spus el. “Grecii au jucat un rol istoric important în acest oraş de-a lungul secolelor şi consider că ar trebui să o facă în continuare”.

La începutul acestei luni Statul turc şi Patriarhia Ecumenică au făcut împreună un pas istoric în vederea reconcilierii. Mii de creştini ortodocşi s-au adunat pe 15 august, pentru un serviciu religios, la antica Mânăstire Sumela de pe coasta Mării Negre. Patriarhul Bartolomeu a săvârşit acolo Sfânta Liturghie, primul serviciu creştin de acest gen la Sumela, de mai bine de 80 de ani.

Chiar dacă comunitatea greacă din Istanbul îşi revine, mulţi se tem că Patriarhia însăşi nu va mai funcţiona mult timp, datorită demografiei şi suspiciunilor prelungite venite din partea guvernului turc.

Dar patriarhul rămâne plin de speranţă şi de neclintit. Acesta respinge bănuiala cum că el ar putea fi ultimul Patriarh Ecumenic al Constantinopolului. “Categoric nu” – insistă Bartolomeu. “Avem încredere în pronia divină şi în garanţia dată nouă de Domnul Însuşi, că Biserica poate supravieţui”. „Aceasta este credinţa noastră, aceasta este convingerea noastră, aceasta este speranţa noastră, aceasta este rugăciunea noastră. Iar toate celelalte le lăsăm în mâinile lui Dumnezeu”.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului săvârşind, pe 15 august 2010, Sfânta Liturghie la istorica Mânăstire Soumela de lângă Marea Neagră

De reţinut:

– guvernul turc se poate opune alegerii oricărui candidat în funcţia de Patriarh Ecumenic

– candidatul trebuie să aibă naţionalitate greacă (în primul rând, cf. rânduielilor Patriarhiei Ecumenice) şi turcă (cf. legilor Statului Turc)

– candidatul trebuie să fie membru cleric sau laic al Patriarhiei Ecumenice şi să locuiască în Istanbul

– titlul de “Patriarh Ecumenic” nu este recunoscut în spaţiul turcesc, şi nici poziţia de lider religios internaţional, doar aceea de episcop local

– seminarul teologic al Patriarhiei Ecumenice din insula Halki rămâne deocamdată închis (încă din 1971), în ciuda apelurilor Patriarhului Bartolomeu de redeschidere, fiind singurul prin care pot fi instruiţi viitorii preoţi ai Patriarhiei, care sunt deja din ce în ce mai puţini.

– comunitatea ortodoxă grecească din Istanbul, precum şi cea din insula natală Gokceada, deşi din ce în ce mai mică, este în mare parte îmbătrânită

De ştiut:

– în spaţiul turcesc, clericii ortodocşi nu au voie să poarte pe stradă reverenda, ci doar în timpul serviciului religios. Singurul care poate purta reverenda şi însemnele religioase tot timpul şi în orice loc este Patriarhul Ecumenic.

– De asemenea, toţi clericii greci, asemenea Patriarhului Ecumenic, trebuie să aibă cetăţenie turcă

– Patriarhul Ecumenic Bartolomeu are deja 70 de ani

Cercetând comentariile unor turci cu privire la aceste articole am aflat că de fapt Erdogan a sprijinit libertatea minoritatilor religioase in Turcia, mai mult decat in era sultanilor si ca de fapt membrii din guvernul secularizat, format in mare parte din atei, doresc sa scoata religia din scoli şi orice manifestare publică religioasă să înceteze. Merită cercetat mai in amanunt daca este adevarat acest lucru.

– Să nu uităm, reconcilierea despre care se tot vorbeşte în articolul de mai sus vine în urma eforturilor tot mai disperate ale Turciei de a intra în U.E., neavând deci un substrat religios real, ci unul pur politic.

dan.camen.

~~~+~~~

Fotografii

Putinii greci ortodocsi ramasi pe insula Gokceada asteptand venirea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu

Ruinele unui sat grecesc de pe insula Gokceada. Multe din satele grecesti de acolo au impartasit aceeasi soarta ca si acesta.

Clasa dintr-o scoala greceasca de cartier din orasul Istanbul. Acum aceasta este frecventata acum doar de un singur elev. Grecii din Istanbul isi trimit cu incăpăţânare copiii sa înveţe doar la vechile lor şcoli din oraş.

O clasa goala a seminarului teologic din insula Halki, din apropierea Istanbulului

Istorica Mânăstire Soumela de lângă Marea Neagră

15 august 2010 – Mânăstirea Soumela. Aspect din timpul Sfintei Liturghii. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este înconjurat de sute de credinciosi ortodocsi, precum si de reprezentanti ai autoritatilor turcesti, grecesti si ruse venite să asiste la marele eveniment.

15 august 2010 -Patriarhul Bartolomeu în interiorul bisericii vechii Mânăstiri Soumela

 
 

Etichete: , , , , , , , , , , ,