Bisericile creştine, atacate din nou la Cairo

Romania Libera / 9 mai 2011

Douăsprezece persoane au murit şi alte 232 au fost rănite în ciocnirile din Cairo dintre musulmani şi creştini, a informat Ministerul Sănătăţii.

Ciocnirile au izbucnit după ce 4.000 de salafişti musulmani radicali au atacat o biserică coptă din Cairo pentru a elibera o femeie despre care au pretins că era ţinută acolo cu forţa pentru că voia să treacă la islam. Ulterior, autorităţile au spus că femeia nu era ţinută în biserică.

Mai multe persoane au incendiat apoi o altă biserică, dar focul a fost stins rapid. Marele muftiu Ali Gumaa a denunţat ciocnirile şi le-a cerut egiptenilor să evite confruntările. Musulmanii reprezintă 90% din populaţia Egiptului, iar creştinii circa 10%. Premierul Essam Sharaf şi-a anulat planurile de a vizita Bahrainul duminică şi a convocat o reuniune de urgenţă a cabinetului, la capătul căreia guvernul a dat asigurări că va apăra securitatea naţională cu o „mână de fier‘‘. Guvernul „va aplica în manieră imediată şi fermă legile care incriminează atacurile împotriva locaşurilor de cult şi împotriva libertăţii de credinţă‘‘, a declarat ministrul Justiţiei, adăugând că legile antiteroriste vor fi folosite împotriva celor care provoacă violenţe. Până ieri, 190 de persoane fuseseră arestate în legătură cu atacurile de sâmbătă.

În martie, 13 persoane au fost ucise în ciocniri similare în zona Cairo. În condiţiile în care atacurile islamiştilor extremişti împotriva creştinilor copţi s-au înmulţit alarmant, armata egipteană se confruntă cu sarcina de a-şi asuma rolul de garant al laicităţii şi libertăţilor religioase egiptene pe fondul creşterii popularităţii formaţiunilor şi grupărilor islamiste.

sursa>

http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/bisericile-crestine-atacate-din-nou-la-cairo-224658.html

~~~+~~~

Egipt: lupte între creştini şi musulmani

Adevarul / 9 mai 2011

Un conflict sângeros a izbucnit după ce musulmanii au năvălit în biserica unde ar fi fost sechestrată o creştină ce voia să se convertească. Zece oameni şi-au pierdut viaţa, iar alţi 190 au fost reţinuţi de poliţia egipteană, la Cairo. Două biserici au fost incendiate.

Violenţele au izbucnit din cauza unei femei, o creştină care voia să se convertească la islam. Ea ar fi fost sechestrată de mai mulţi enoriaşi ai Bisericii Sf. Mina din capitala egipteană. Un grup de musulmani a luat cu asalt biserica pentru a o elibera pe femeia care voia să-şi schimbe religia ca să se poată căsători cu un „slujitor al lui Allah”.

Atacatorii au aruncat cu cocktailuri Molotov în biserică, situată în cartierul sărac Imbaba din nord-estul oraşului Cairo şi s-au auzit şi focuri de armă. Musulmanii au strigat „Allah! Allah! Cu sufletele şi cu sângele nostru, te apărăm, islam”. Cel puţin zece oameni au murit.

Televiziunile au transmis imagini cu lăcaşul creştin în flăcări, bălţi de sânge şi mai multe cadavre în biserică. Importante efective de poliţie şi câteva zeci de soldaţi au fost mobilizaţi pentru a pune capăt măcelului. Ei au tras focuri de avertisment şi au recurs la gaze lacrimogene pentru a potoli furia celor două tabere. Nu au putut însă împiedica incendierea încă unei alte biserici şi mai multor locuinţe din vecinătate. Aproape 200 de egipteni au ajuns la spital cu fracturi şi plăgi împuşcate în urma luptelor interconfesionale.

Un grup de copţi (creştini) s-a deplasat imediat după incident spre Ambasada Statelor Unite la Cairo, unde a cerut să vorbească cu ambasadorul american despre nedreptăţile care sunt comise împotriva creştinilor.

Potrivit unui preot al Bisericii Sfântului Mina, citat de agenţia de presă oficială Mena, focul asupra lăcaşului de cult copt ar fi fost deschis de salafişti, membri ai unei mişcări islamiste fundamentaliste. Armata a ordonat „transferarea tuturor celor 190 de persoane arestate în legătură cu evenimentele de sâmbătă seara pentru a fi deferite Curţii militare supreme” pentru că nu permite unui „grup” să impună o hegemonie în Egipt.

Nu religie, ci banditism

Armata, care asigură conducerea ţării după revolta care l-a înlăturat de la putere pe preşedintele Hosni Mubarak, la 11 februarie, a promis că va acţiona ferm împotriva celor responsabili pentru violenţele interconfesionale şi că vinovaţii, indiferent de crezul religios, vor fi judecaţi în baza noii legi, ce sancţionează „banditismul”.

Şeful Guvernului egiptean, Essam Sharaf, şi-a amânat o vizită în străinătate şi a convocat o reuniune de urgenţă a cabinetului său pentru a discuta despre măcel. Nu este prima dată când o relaţie între doi oameni de confesiuni diferite provoacă astfel de tulburări.

Într-un Egipt care se prezintă comunităţii internaţionale drept un actor moderat în regiune şi extrem de tolerant, nu sunt acceptate căsătoriile între copţi şi musulmani. După înlăturarea lui Mubarak de la putere, tensiuniile interreligioase s-au accentuat în Egipt. În această ţară trăiesc aproximativ 5 de milioane de creştini, reprezentând cea mai importantă minoritate religioasă din Egipt. Copţii, prezenţi în această ţară încă de la începuturile creştinismului, se plâng că majoritatea musulmană sunnită îi discriminează.

Aceasta din urmă îi acuză pe copţi că nu împiedică trecerea de bunăvoie la islam a unora din membrii comunităţii creştine din Egipt. Cel puţin 21 de credincioşi copţi au murit chiar în noaptea de Anul Nou, într-un atentat cu bombă asupra unei biserici din oraşul Alexandria, situat în nordul Egiptului.

Pericolul islamist la sat

Analiştii occidentali atrag atenţia asupra puterii pe care o câştigă salafiştii din Egipt, cei care au organizat proteste antiamericane la Cairo, imediat după uciderea lui Osama bin Laden. „În timp ce Vestul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de susţinerea în creştere faţă de mişcarea «Fraţii Musulmani», egiptenii se tem mai degrabă de grupurile salafiste, acuzate de o serie de incidente violente în zona rurală a Egiptului„, notează BBC.

Salafiştii au o interpretare strictă a Coranului şi îşi doresc întemeierea unui stat bazat pe „sharia”, legea islamică, aşa cum a cerut-o profetul Mohamed. „Mişcarea salafistă este foarte importantă în Egipt„, a declarat pentru BBC, Halal Mustafa, jurnalist la Cairo. „Numărul salafiştilor îl depăşeşte pe cel al susţinătorilor «Fraţilor Musulmani»„, a mai declarat el. „Salafiştii fundamentalişti au mai multă influenţă la sate, în Egipt. «Fraţii Musulmani» sunt partea politică, salafiştii o reprezintă pe cea religioasă„, a explicat activistul Shadi el-Ghazaly.

Magda Crişan

sursa>

http://www.adevarul.ro/international/Egipt-_lupte_intre_crestini_si_musulmani_0_476952600.html

foto>

http://govinthelab.com/may-8-2011-outburst-of-sectarian-violence-in-egypt/

 

Cum au ajuns creştinii ţinte în Egipt

Romania Libera/ 4 ianuarie 2011

Autorităţile egiptene au întărit măsurile de securitate în jurul bisericilor copte după ce în noaptea de Anul Nou 21 de credincioşi care ieşeau de la slujbă au fost ucişi într-un atac sinucigaş, iar alţi 100 au fost răniţi.

Este vorba de cel mai grav atac împotriva comunităţii copte din Egipt – 10% din populaţia de 80 milioane de oameni a ţării – dar nu este singurul. Bomba, formată din dinamită, cuie şi bile de rulment, a fost detonată dintr-o maşină la o jumătate de oră după miezul nopţii de Anul Nou la Biserica Sfinţilor din Alexandria.

Dacă, iniţial, guvernul de la Cairo a acuzat străini, probabil irakieni, ulterior a revenit şi a recunoscut că principalii suspecţi sunt islamişti radicali locali asociaţi cu Al Qaeda din Irak. De altfel Biserica Sfinţilor figurează pe o listă cu 50 de lăcaşuri de cult copte care sunt considerate ţinte de Al Qaeda şi care a fost publicată la începutul lunii decembrie. Potrivit cotidianului Al Masry Al Youm, şapte persoane au fost arestate în legătură cu atacul, iar alte zece au fost eliberate după ce au fost interogate.

Sâmbătă şi duminică câteva mii de creştini egipteni au protestat la Cairo şi Alexandria. Manifestaţiile au degenerat în confruntări cu poliţia. Manifestanţii au aruncat cu pietre şi au atacat maşina imamului Universităţii Al-Azhar, Ahmad Al-Tayeb, cel mai înalt cleric musulman din Egipt.

„Dacă s-ar fi întâmplat într-o moschee, guvernul ar fi făcut ceva”, au strigat credincioşii furioşi. „Dar asta ni se întâmplă în fiecare an şi în fiecare zi şi nimeni nu face nimic‘‘. 2010 a fost cel mai sângeros an în privinţa atacurilor anti-creştine din Egipt, care au început pe 6 ianuarie – Crăciunul copt – cu împuşcarea a nouă credincioşi care ieşeau de la slujbă în oraşul Nag Hammadi. În 2006, un islamist a intrat în aceeaşi Biserică a Sfinţilor din Alexandria şi a înjunghiat mai mulţi credincioşi. În Egipt, creştinii sunt consideraţi cetăţeni de rangul al doilea. Ei nu au acces la Universităţi sau la funcţii publice decât cu aprobarea autorităţilor, iar construcţia de biserici trebuie să fie aprobată de şeful statului. În noiembrie, sute de copţi s-au revoltat la Cairo, după ce poliţia a oprit cu brutalitate construcţia unei biserici.

Duminică, un grup de manifestanţi au intrat în forţă într-o moschee unde au rupt şi au aruncat pe jos mai multe cărţi. Imediat, au izbucnit confruntări între creştini şi musulmani care au fost însă oprite de poliţie. Ciocnirile au fost însă suficiente pentru a determina presa egipteană să evoce posibilitatea unui război civil între creştini şi musulmani.

Creştinii din Orientul Mijlociu au devenit o ţintă pentru Al Qaeda, care acuză Biserica Coptă că ţine ostatice două femei care au trecut la islam pentru a putea divorţa de soţii lor. Din acelaşi „motiv‘‘, în luna octombrie, militanţii Al Qaeda au ucis 67 de credincioşi într-o biserică din Bagdad.

CRISTIAN CAMPEANU

sursa>

http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/cum-au-ajuns-crestinii-tinte-in-egipt-211872.html