Cercetatorii au descoperit diferente cerebrale
intre credinciosi si necredinciosi
Ziua on line | Nr. 4478 | 5 martie 2009
Credinta in Dumnezeu poate ajuta la blocarea anxietatii si la reducerea stresului, ajutand persoanele religioase sa fie mai curajoase atunci cand se confrunta cu necunoscutul si chiar sa comita mai putine erori, releva un studiu al Universitatii din Toronto publicat joi in „Psychological Science” si consultat de „Science Daily”.
Echipa de cercetatori, condusa de Michael Inzlicht, a ajuns la aceasta concluzie dupa ce a efectuat testul Stroop – care masoara anumite componente ale atentiei executive, si se refera la posibilitatea de a rezolva anumite „conflicte” intre stimuli simultani – asupra a doua grupuri de participanti: credinciosi si necredinciosi. In comparatie cu participantii care nu cred in Dumnezeu, la cei credinciosi s-a constatat o activitate mai redusa in cortexul cingulat anterior, o portiune a creierului care ajuta la modificarea comportamentului semnalizand cand sunt necesare controlul si atentia, in general drept rezultat al unui eveniment care produce anxietatea, cum ar fi comiterea unei greseli. Cu cat participantii religiosi erau mai zelosi in credinta lor, cu atat mai redusa era activitatea din aceasta zona a creierului lor.
„Am descoperit ca oamenii religiosi sau cei care cred pur si simplu in existenta lui Dumnezeu dau dovada de o activitate cerebrala mult mai redusa in relatiile cu propriile lor erori. Ei sunt mult mai putin anxiosi si se simt mai putin stresati atunci cand au comis o greseala”, a declarat Michael Inzlicht. Ce este insa poate si mai interesant este ca efectul calmant pe care il are credinta asupra persoanelor religioase le determina pe acestea sa faca mai putine greseli decat persoanele necredincioase. Totusi, atentioneaza cercetatorii, acest fapt poate fi o sabie cu doua taisuri. „Evident, anxietatea poate fi negativa, pentru ca atunci cand este prea intensa, ramai paralizat de frica. Pe de alta parte insa, ea are o functie foarte utila, pentru ca ne atentioneaza atunci cand comitem erori”, a explicat Inzlicht. „Daca nu traiesti anxietatea cand faci o greseala, de ce impuls mai dispui pentru a-ti schimba sau imbunatati comportamentul astfel incat sa nu repeti aceleasi greseli la nesfarsit?”, a intrebat el.
Alina OLTEANU
sursa> http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-03-05&id=22513
foto> http://admin.frontiersin.org/neuroscience/userImage.do?actionType=UserImage&userId=2331