Ierarhii celor două Sinoade Mitropolitane, ale Ardealului și Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, s-au întrunit, luni, 4 iulie 2011, în ședință comună la Mânăstirea Râmeț, județul Alba, în conformitate cu hotărârea Sfântului Sinod, sub președinția IPS Arhiepiscop și Mitropolit Laurențiu și a IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.
Principalul punct al discuțiilor l-a constituit pregătirea reluării dialogului, la nivel de ierarhi, dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Unită cu Roma Greco-Catolică. În acest sens, Patriarhia Română a adresat, la 6 iulie 2010, o scrisoare Bisericii Greco-Catolice, cu invitația de a relua dialogul cu Biserica Ortodoxă Română.
Întrucât un dialog nu poate fi construit credibil fără o asumare corectă a situației istorice și a diferendului patrimonial, Eparhiile ortodoxe din Ardeal și Banat au pregătit reeditarea cărții „Relațiile actuale dintre ortodocși și greco-catolici”, care își propune să prezinte corect și obiectiv situația celor două Biserici care au, nu doar o dispută patrimonială, ci și o istorie comună, ce coboară până în anul 1700.
Cu dorința sinceră de a se angaja într-un dialog onest și realist, ierarhii ortodocși ardeleni își exprimă speranța că acest nou orizont al relațiilor dintre cele două Biserici românești, va duce la cultivarea unui climat de pace și respect între ierarhii, clericii și credincioșii ortodocși și greco-catolici, legați prin mărturisirea credinței în Același Domn Iisus Hristos.
[…] Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului a precizat că „Problemele pe care le-am discutat sunt probleme comune şi de aceea, împlinind hotărârea Sfântului Sinod de a face cel puţin două sinoade reunite în cursul unui an am reuşit să ne exprimăm unitatea de credinţă, unitatea în luarea deciziilor şi mai ales responsabilitatea pe care o avem faţă de Biserica lui Hristos pe care o păstorim”.
„Însuşi faptul că ne-am întâlnit aici la Râmeţ în această vatră de spiritualitate, de credinţă este dătător de curaj, dătător de râvnă în misiunea pe care o avem într-o lume secularizată. Toţi ierarhii ortodocşi au misiunea aceasta sfântă, dar în mod special ierarhii din Transilvania se confruntă cu o anume stare de lucruri şi încearcă să găsească soluţiile potrivite”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Totodată, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei a declarat: „Credem că ceea ce am săvârşit astăzi noi aici va fi de folos pentru binecredincioşii noştri creştini şi pentru neamul şi Biserica noastră”.
În cadrul şedinţei s-a discutat şi problema reeditării unei cărţi-document care prezintă istoricul dialogului dintre cele două culte.
„S-a hotărât reeditarea cărţii intitulată ‘Relaţiile actuale dintre ortodocşi şi greco-catolici’ în editura Renaşterea a Arhiepiscopiei Clujului care se constituie totodată un suport istoric şi juridic asupra situaţiei diferendului patrimonial existent între ortodocşi şi greco-catolici astăzi. Întrucât un dialog nu poate fi construit credibil fără asumarea corectă a istoriei celor două confesiuni şi a diferendului patrimonial care există de aceea s-a considerat oportună şi ca o primă piatră în construirea acestui dialog reeditarea acestei cărţi tocmai datorită faptului că se doreşte şi sublinierea că cele două biserici nu împart doar un diferend patrimonial, ci şi o istorie comună care coboară până în anul 1700”, a precizat Pr. Bogdan Ivanov, purtător de cuvânt Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Printre problemele dezbătute la Mănăstirea Râmeţ s-au mai aflat şi rânduiala primirii în Biserica Ortodoxă a eterodocşilor, dar şi canonizarea unor noi sfinţi români.
[…] „Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române şi-a exprimat printr-o scrisoare hotărârea de a fi reluat dialogul cu cultul greco-catolic, astfel că în şedinţa comună a celor două Sinoade Mitropolitane acesta va fi punctul principal de discuţii. Hotărârea respectivă vizează întreg cuprinsul Patriarhiei, dar sigur că în Ardeal această problemă este mai stringentă„, a precizat preotul Bogdan Ivanov, secretarul de cabinet al mitropolitului Clujului, IPS Andrei Andreicuţ.
Dialogul între cele două confesiuni se va purta la nivel de ierarhi, el fiind întrerupt în urmă cu câţiva ani, după ce Biserica Greco-Catolică a decis să menţină acţiunea în instanţă cu privire la retrocedarea unor lăcaşuri de cult, conform reprezentantului Arhiepiscopiei clujene. De precizat că şedinţa comună a Sinodului Mitropolitan al Ardealului şi a Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului este prima de acest fel de la instalarea ca mitropolit a Înaltpreasfinţitului Andrei Andreicuţ. În cadrul şedinţei de astăzi se va discuta şi reeditarea unei cărţi-document care prezintă un istoric al dialogului ortodox-greco-catolic, editată acum câţiva ani la Cluj. La şedinţa reunită a celor două sinoade vor participa toţi ierarhii de pe cuprinsul celor două mitropolii.
[Am urmarit de cateva zile evolutia acestui subiect in spatiul Rep. Moldova, tocmai pentru a-mi contura in minte traseul pe care il urmeaza. Am remarcat, inca de la inceput, stilul agresiv de abordare a problemei, ca din „cap de bour”, de catre Mitropolia Moldovei, si asta nu este prima data cand se intampla. Ca si in demersul de introducere in programa scolara moldava a materiei de studiu obligatorie, numita „Bazele Ortodoxiei”, unde s-a recurs de catre Mitropolia Moldovei la proteste de strada, declaratii oficiale sinodale, asocieri publice politice si initieri de referendumuri, adica tot felul de presiuni diplomatice, si in aceasta chestiune, privind inregistrarea oficiala la Culte a Ligii Islamice, traseul abordat de Mitropolia IPS Vladimir a fost aproximativ la fel. Noutatea aici?… „Intreruperea comuniunii” (ca este la moda acum in spatiul bisericesc) tocmai cu conducerea tarii, de catre unul din episcopii Mitropoliei. Adica incetarea pomenirii la slujbe a conducatorilor tarii, mai precis eludarea ecteniei cu pricina. Stirea aparuse in presa de cateva zile si nu-mi venea sa cred ce se intampla. Asa am asteptat… pana acum! Cred ca acest demers este un exces din partea episcopului Marchel de Balti si Falesti, precum si a preotilor sai din subordine, si consider aici justificata pozitia Mitropoliei Basarabiei. Ce ar insemna acum sa nu mai pomenim la slujbe conducerea tarii, doar pentru ca nu ne mai convin desele decizii pe care aceasta le adopta?… Tocmai, prin rugaciune se pot indrepta lucrurile, si nu prin indepartarea ei! Protestele nu trebuie sa ia locul rugaciunii, fiindca astfel Biserica isi reneaga esenta! Sinodul Mitropoliei Moldovei se pare ca a dat, in cele din urma, dovada de maturitate, respingand (cel putin la nivel declarativ, oficial) propunerea episcopului Marchel, care pana la urma s-a conformat deciziei sinodului mitropolitan *(vezi primul UPDATE de la sfarsitul postarii). Incetarea pomenirii stapanirii tarii este, pana la urma, un „as in maneca” Mitropoliei Moldovei, data fiind relatia de apropiere pe care o are IPS Vladimir cu anumiti oameni politici basarabeni; pentru ca „intreruperea comuniunii” cu acestia ar insemna, totodata, si o eventuala nesustinere a politicienilor la alegerile parlamentare. Revenind insa la „Legea Cultelor” din Rep. Moldova, sunt de acord ca aceasta chiar are multe lacune serioase, mai ales in ceea ce priveste inscrierea oficiala a unui cult, lucru care se poate face foarte usor si facil de catre orice asociatie religioasa care are peste 100 de membri, adica foarte putini. Este, deci, necesara modificarea Legii acesteia si revizuirea felului cum s-a inscris intre cultele recunoscute oficial de catre Stat Liga Islamica din Rep. Moldova, pentru ca, din cate am inteles, membrii acesteia sunt foarte putini si s-a tinut oarecum sub ascuns opiniei publice. O dovada in plus a ineficientei acestei Legi este faptul ca exista momentan inscrise oficial in Rep. Moldova 31 de culte, un adevarat panteon religios. Prezenta prim-ministrului Vlad Filat la sedinta Sinodului Mitropolitan din 25 mai a.c. si declaratiile ulterioare de la finalul intalnirii ale lui si ale IPS Vladimir confirma faptul ca este posibila modificarea in viitorul apropiat a acestei Legi si eventuala reconsiderare a statutului Islamului in Rep. Moldova. Stirile propuse spre citire mai jos sunt redate cronologic. Am inserat si doua UPDATE-uri, cel de-al doilea fiind un articol foarte documentat si interesant, semnat de Vlad Cubreacov in Flux *(27 mai) – dan.camen.]
~~~+~~~
Islamul naște supărări! Preoții nu se vor mai ruga pentru Filat și Lupu
Publika.md / 23 mai 2011
Nu se vor mai ruga pentru conducerea ţării. Aceasta este decizia pe care au luat-o mai mulţi parohi ai bisericilor din ţară în semn de protest faţă de legalizarea islamului. La rândul său, Mitropolia Moldovei contestă intenţia acestor parohi şi spune că ei nu sunt în drept să ia astfel de decizii.
„Mai departe nu vom pomeni anume stăpânirea ţării. Dat fiind faptul că acele mişcări şi acele lucruri pe care le observăm noi, mai ales cele legate de înregistrarea islamului, contravin la ceea ce promovăm în societate„, a explicat duhovnicul Mănăstirii Ciuflea, Teodor Roșca.
Preoţii spun că vor sprijini în rugaciune înalţii funcţionari ai statului numai după anularea deciziei Ministerului Justiţiei. Mai mult, episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a declarat, pentru Publika TV, că va trimite scrisori la toate bisericile din Făleşti, Bălţi şi Sângerei cu rugămintea de a nu mai pomeni conducerea ţării în rugăciuni, pentru că ar fi anticreştină. Mitropolia Moldovei, însă, dezaprobă decizia parohilor.
„Această problemă nu a fost discutată în cadrul Sinodului Mitropoliei. O atare decizie dacă şi se ia, ţine de competenţa Sfântului Sinod„, a menționat Maica Epistemia, de la serviciul de presă al Mitropoliei Moldovei.
Săptămâna trecută, în mai multe localităţi din ţară, mii de preoţi şi credincioşi au protestat împotriva legalizării islamului în Republica Moldova. Ei au purtat pancarde cu inscripţiile: „Biserica Ortodoxă este mama poporului nostru” şi „Moldova – ţara ortodoxă„.
Mitropolia Moldovei acuzată că renunţă la rugăciunile pentru conducerea Moldovei,
în favoarea celor pentru conducerea Rusiei
Publika.md / 24 mai 2011
Mitropolia Basarabiei va continua să se roage pentru conducerea ţării, chiar dacă Mitropolia Moldovei nu mai face acest lucru. Feţele bisericeşti spun că ţine de datoria lor să se roage pentru fiii neamului, indiferent de culoarea lor politică.
„Mai presus de toate supărările, incertitudinile pe care le-ar avea, indiferent de gen, culoare politică sau stindard, biserica are obligaţia să se roage pentru fiii neamului„, a menţionat Ioan Barbău, protopop de Chişinău, Mitropolia Basarabiei.
„Având în vedere că Mitropolia Moldovei este reprezentanţa oficială a Bisericii Ruse, se vede că ei se roagă pentru fiii neamului său şi nu al nostru„, a mai adăugat acesta. […]
Religia islamică a fost înregistrată oficial de Ministerul Justiţiei, la mijlocul lunii martie.
Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir a convocat arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Moldovei la şedinţa sinodului. În cadrul şedinţei s-a discutat pe marginea Statutului de funcţionare al Bisericii Ortodoxe din Moldova.
S-a decis constituirea Comisiei mitropolitane pentru canonizarea sfinților care au proslăvit pământul moldav, fiind ales preşedinte PS Episcop Petru de Ungheni şi Nisporeni. Totodată, comisia urmează să includă reprezentanţi din toate eparhiile.
A fost definitivat programul vizitei în Republica Moldova a Sanctității Sale Patriarhul Kiril, preconizată în luna octombrie anul curent.
Au fost invitaţi reprezentanţi ai Academiei Teologice, discutându-se despre revizuirea statutului și perspectivele de reorganizare a Seminarelor Teologice. Prea Sfinţitul Sava a solicitat completarea rândurilor învăţăceilor vorbitori de limbă rusă la Şcoala Duhovnicească din Tighina.
Prea Sfințitul Episcop Marchel de Bălți și Fălești a venit cu propunerea de a exclude cererea pentru „stăpânire” din cadrul slujbelor în urma recentei înregistrări a Ligii musulmanilor. Membrii sinodului nu au susținut propunerea ierarhului, menționând că aceasta contravine statutului bisericesc.
Membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova s-au întâlnit cu Prim Ministrul Vlad Filat
Mitropolia.md/ 25 mai 2011
Arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove au purtat discuţii la Palatul Mitropolitan cu domnul Prim Ministru Vlad Filat pe marginea actualei Legi a cultelor, accentuând necesitatea modificării acesteia.
Domnul V. Filat a declarat căurmează să fie efectuată o amplă analiză pe marginea modalităţii în care a fost înregistrată Liga Islamică. În acelaşi timp, urmează să fie studiată și modificarea Legii cultelor. Prim ministrul a mai menţionat că s-a convenit asupra creării unei comisii care să includă şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova pentru ajustarea Legii cultelor la situaţia din Republica Moldova.
La rândul său, ÎPS Mitorpolit Vladimir a subliniat faptul că orice decizie luată cu privire la modificarea Legii cultelor trebuie să fie în conformitate atât cu legislaţia, cât şi cu doleanţele Bisericii. Pe lângă aceasta, Înalt Prea Sfinţia Sa a declarat că Biserica Ortodoxă din Moldova continuă să se roage pentru conducerea ţării spre a lua decizii spre binele poporului.
Legea cultelor, reexaminată la Chişinău după protestele preoţilor ortodocşi
Evz.ro / 25 mai 2011
Guvernul Republicii Moldova este dispus să reexamineze Legea cultelor, în urma unor proteste generate de înregistrarea Ligii islamice, care permite acestui cult religios să activeze oficial, transmite Agerpres.
Premierul Vlad Filat a anunţat astăzi, după participarea la Sinodul Mitropoliei Moldovei, că va fi creată o comisie mixtă pentru ajustarea legii „pentru ca (aceasta) să fie adecvată situaţiei din Republica Moldova”.
Mitropolitul Moldovei, Vladimir, a reiterat solicitarea Bisericii Ortodoxe de a fi revocată decizia privind înregistrarea Ligii Islamice. În context, mitropolitul a dat ca exemplu legislaţia României în acest domeniu, afirmând că în România un cult sau altul poate fi înregistrat doar după dezbateri publice, ceea ce în Republica Moldova nu s-a întâmplat.
Înregistrarea Ligii islamice în Republica Moldova, în martie anul curent, a provocat mai multe discuţii în societate, inclusiv proteste, săptămâna trecută, ale preoţilor şi enoriaşilor în mai multe localităţi. Ulterior, unii preoţi au anunţat că renunţă să se mai roage pentru conducerea ţării, dar după Sinodul de miercuri, Mitropolitul Vladimir a anunţat că aceştia îşi vor revizui decizia.
Circa 95% din cetăţenii Republicii Moldova sunt ortodocşi, conform ultimului recensământ al populaţiei, efectuat în 2004. „Importanţa şi rolul primordial al religiei creştin-ortodoxe şi, respectiv, al Bisericii Ortodoxe”, sunt recunoscute în Legea privind cultele religioase, adoptată în anul 2007. Acelaşi act normativ permite, însă, ca un cult religios să poată fi înregistrat, dacă printre fondatorii acestuia sunt cel puţin 100 de cetăţeni ai Republicii Moldova. În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate 31 de culte”.
Legea privind oficializarea cultelor religioase în Moldova ar putea fi revizuită
Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, şi-a suspendat intenţia de a solicita bisericilor din eparhia sa de a nu mai pomeni în rugăciuni conducerea Republicii Moldova, decizie luată în urma şedinţei Sinodului Mitropoliei Moldovei din 25 mai curent, la care a participat şi premierul Vlad Filat.
Anterior, preoţii Mitropoliei Moldovei, după ample manifestaţii de protest, au ameninţat că nu se vor mai ruga pentru conducerea ţării. Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău,a calificat demersul preoţilor manifestanţi drept anticreştin.
Relevăm că, înaintea convocării sinodului, înregistrarea islamului în Republica Moldova a provocat scandal în interiorul Mitropoliei Moldovei. Unii preoţi, după manifestaţiile de protest, organizate săptămâna trecută, în mai multe raioane ale republicii, au declarat că nu se vor mai ruga pentru înalţii funcţionari ai statului. Şi asta pentru că, în opinia lor, autorităţile Republicii Moldova promovează acţiuni incompatibile cu valorile religiei creştine. „Nu vom mai pomeni stăpânirea ţării, deoarece mişcările şi lucrurile pe care le observăm, mai ales cele legate de înregistrarea islamului, contravin valorilor pe care le promovăm în societate”, a menţionat pentru un post TV duhovnicul mănăstirii Ciuflea, Teodor Roșca.
În acelaşi timp, episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a ameninţat că va trimite scrisori bisericilor din raioanele Făleşti, Bălţi şi Sângerei în care va solicita preoţilor parohi să nu mai pomenească conducerea ţării în rugăciuni pentru că ar fi anticreştină. De obicei, preoţii rostesc în rugăciunile lor, în cadrul serviciului religios, o frază prin care invocă puterea divină pentru a ajuta guvernarea să asigure o viaţă liniştită şi prosperă ţării.
Scandal la mitropolie
Trebuie să amintim că Mitropolia Moldovei a dezaprobat acţiunea parohilor şi episcopului de Bălţi. Secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaş, declara pentru JURNAL înaintea convocării sinodului că ceea ce face episcopul Marchel ţine de competenţa Sinodului Mitropoliei. În general, ne spunea Cheibaş, preoţii nu pot modifica ecteniile (rugăciuni rostite de preot sau de diacon în cursul serviciului religios – n.a.).
Comunicându-i poziţia mitropoliei, episcopul Marchel a intervenit violent: „Cine este acest Cheibaş?! Un protoiereu nu poate judeca hotărârile unui episcop! Nu comentez nişte vorbe lipsite de temei”. În plus, ierarhul a ţinut să precizeze că va continua acţiunea sa. „Chiar duminică, voi emite o hotărâre bisericilor din eparhie cu următorul conţinut: «Vă binecuvântez să lipsiţi de suport de rugăciune autorităţile statului, deoarece considerăm hotărârile lor, pe bună dreptate, anticreştineşti. Această hotărâre va fi valabilă până când autorităţile statului se vor schimba spre bine»”, ne-a comunicat arhiereul.
„A nu te ruga nu este creştineşte”
În opinia părintelui Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, a nu te ruga este un gest anticreştin. Chiar şi în cazul celor care greşesc ar trebui să ne rugăm ca Dumnezeu să-i îndepărteze de la rău. În cazul dat, aceşti preoţi nu vor ca ţara să prospere, opinează Borşevschi.
În ce priveşte ecteniile care stabilesc pentru cine să se roage preoţii noştri, părintele Borşevschi ne-a declarat că asemenea decizii prevăd anumite zile în an, ca exemplu o zi specială în care se roagă pentru cei căzuţi pe câmpul de luptă, pentru victimele regimului comunist etc. „Trebuie să vă spun că atunci când a decedat Iuri Andropov, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a emis un ordin prin care solicita preoţilor să se roage, nu pentru robul lui Dumnezeu, dar, pur şi simplu, pentru Iuri, pentru că era ateist”, relatează Borşevschi.
Marchel: „Nu urmăresc obiective politice”
Solicitat de JURNAL să spună dacă, prin acest demers, urmăreşte obiective politice, episcopul Marchel a declarat: „Nu urmăresc niciun obiectiv politic, acţiunea mea este una civică şi bisericească”.
După şedinţa Sinodului Mitropoliei din 25 mai curent, episcopul Marchel a declarat pentru JURNAL că „instituie moratoriu pe acţiunea sa pentru un termen rezonabil”. În context, ierarhul a declarat că „starea spirituală din republică a fost tulburată de fostul ministru al Justiţiei, care a tăinuit timp de 30 de zile decizia guvernului privind înregistrarea islamului pentru a nu fi atacată în judecată”.
Arhiereul a menţionat de asemenea că decizia sa a fost determinată de promisiunile premierului Filat în domeniul stării duhovniceşti din Republica Moldova.
Filat, legea cultelor şi un fals conflict între ortodocşi şi musulmani
Flux.md / 27 mai 2011
Premierul Filat a gafat din nou. Luat de val, acesta a participat, la 25 mai, la şedinţa sinodului structurii locale a Patriarhiei Moscovei, promiţând public că se angajează, în faţa respectivei structuri şi a societăţii, să „rezolve câteva probleme”. Filat a specificat că este vorba, de fapt, de două probleme. Acestea ţin, pe de o parte, de modificarea Legii cultelor religioase şi a părţilor lor componente şi, pe de altă parte, de înregistrarea Ligii Musulmanilor din Republica Moldova, de către Ministerul Justiţiei, ca urmare a unei Decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Vladimir Filat, urmaşul lui Vasile Tarlev
Cele două subiecte merită atenţia noastră. Să le luăm pe rând. Cât priveşte Legea cultelor religioase, trebuie să amintim că aceasta a fost adoptată în anul 2007 pentru executarea, la capitolul „Măsuri generale”, a Hotărârii CEDO, pronunţate la 13 decembrie 2001, în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Republica Moldova”, speţă în care Mitropolia Chişinăului şi „a întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) a avut calitatea de terţ intervenient. În acel dosar, structura Bisericii Ruse din ţara noastră a compărut alături de guvernul Tarlev, a cărui poziţie a împărtăşit-o integral. Modul de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001 a fost monitorizat, între anii 2002 şi 2010, de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CM al CoE). Parlamentul care a votat legea respectivă a fost dominat de majoritatea PCRM. Cu toate acestea, legea a întrunit sprijinul tuturor fracţiunilor şi grupurilor informale din Parlament, inclusiv al unor deputaţi ca Vladimir Filat, Dumitru Diacov sau Marian Lupu, actuali fruntaşi ai coaliţiei de guvernământ.
În paranteză fie spus, suspendarea acestei monitorizări a fost posibilă, la 4 martie 2010, ca urmare a demersurilor Ministerului Justiţiei, condus de Alexandru Tănase, şi a faptului că Mitropolia Basarabiei şi-a retras, prin scrisoare oficială, încă din toamna anului 2009, din motive necunoscute şi greu de înţeles, absolut toate capetele de plângere pe care le-a susţinut constant în faţa CM al CoE între anii 2002 şi 2009. Monitorizarea constituia cea mai importantă formă de protecţie internaţională a Mitropoliei Basarabiei. Cu titlu de fapt divers trebuie să arătăm că persoanele cărora li se datorează nemijlocit suspendarea monitorizării sunt trei: ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, avocatul Alexandru Postică (tot el avocatul lui Ernest Vardanian şi al lui Ilie Cazac) şi preotul Ianec (Ion) Cosoi, promovat în funcţia de vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chişinăului.
Dată fiind configuraţia actuală a Parlamentului, o eventuală modificare a Legii cultelor ar putea fi operată doar de fracţiunea PLDM, împreună cu cea a PCRM. Putem spune de pe acum că poziţionarea lui Filat de partea ierarhilor de sub oblăduirea Moscovei va conduce în mod inevitabil la un conflict dintre Republica Moldova şi Consiliul Europei. O consecinţă logică a acestui fapt ar putea fi redeschiderea de către CM al CoE a monitorizării modului de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 2001 pronunţate în cazul Mitropoliei Basarabiei. În loc să rezolve o problemă, premierul Filat va crea mai multe. În loc să meargă pe calea concilierii şi a medierii, Filat păşeşte pe cea a confruntărilor religioase şi jurisdicţionale. Aşa stând lucrurile, el va trebui să-şi asume toate consecinţele şi deplina responsabilitate pentru această poziţie evident greşită.
Între euroconformitate şi interes secular-politic
Legea cultelor religioase şi a părţilor lor componente a fost expertizată de către Consiliul Europei şi a făcut obiectul mai multor Rezoluţii interimare ale CM al CoE. Pentru motive de conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi cu jurisprudenţa CEDO, orice modificare a respectivei legi va trebui supusă, potrivit angajamentelor asumate oficial de către Republica Moldova, unor noi expertizări. Astfel, orice modificare sau completare a Legii cultelor nu va putea depăşi cadrul stabilit de Convenţia Europeană şi de Hotărârea CEDO în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Republica Moldova”. Se cuvine să mai amintim că legislaţia Republicii Moldova despre culte a făcut, de-a lungul anilor, obiectul criticilor din partea Departamentului de Stat al SUA, dar şi din partea OSCE, fapt consemnat în Rapoartele anuale cu privire la situaţia drepturilor omului din ţara noastră.
Teama de Mitropolia Basarabiei
Mitropolia Chişinăului şi „a întregii Moldove” s-a împotrivit de la bun început adoptării unei legi euroconforme despre culte, lansând apeluri, declaraţii sau demersuri publice sau organizând în mod repetat manifestaţii de protest. Toate aceste reacţii au pornit de la teama absurdă şi iraţională de creştere şi consolidare a Mitropoliei Basarabiei şi, respectiv, de scădere numerică şi descreştere a puterii de influenţă şi control a structurii locale a Patriarhiei Moscovei. Pe scurt, opoziţia Mitropoliei „întregii Moldove” a avut la bază raţiuni geopolitice şi secular-politice evidente (egoiste şi destul de meschine) şi nu a fost dictată de dorinţa unei reflecţii sau dezbateri publice într-o societate autentic democratică. Motivele sau pretextele invocate constant au fost de natură istorică, emoţională şi chiar social-politică, nicidecum juridică. Acum, când comunitatea religioasă a musulmanilor din Republica Moldova a fost înregistrată în ordinea stabilită de lege, mitropolia Patriarhiei Moscovei agită un alt pretext, cel al pericolului unui conflict iminent dintre civilizaţia de factură creştin-ortodoxă şi cea de factură islamică.
Cine şi câţi sunt musulmanii din Republica Moldova?
Comunitatea musulmanilor (sau cultul religios islamic) înregistrată cu denumirea de Liga Musulmanilor din Republica Moldova este reprezentată de cetăţeni moldoveni stabiliţi la noi încă din perioada sovietică. Aceştia au, în cele mai multe cazuri, particularităţi etnice, fiind de origine azeră, tătară sau uzbekă. Datele recensământului general al populaţiei Republicii Moldova din octombrie 2004 sunt relevante în acest sens. Ele indică, printre cetăţenii moldoveni, o prezenţă de 259 de arabi, 891 de azeri, 108 ceceni, 256 de kazahi, 211 tadjici, 974 de tătari, 269 de turci, 220 de turkmeni şi 745 de uzbeci. Cumulând aceste date oficiale, obţinem un total de 3933 de persoane.Majoritatea dintre aceşti cetăţeni moldoveni, putem presupune, în linii foarte mari, ar fi, prin tradiţie, de confesiune musulmană. Cu toate acestea, doar 1667 de cetăţeni moldoveni au indicat islamul, la recensământul populaţiei din 2004, ca religie a lor. Aceştia sunt musulmanii împământeniţi la noi, ca să folosim un termen mai vechi. Raportat la ansamblul corpului social, numărul musulmanilor din Republica Moldova este unul infim (sub 1%), inferior, de exemplu, numărului de membri ai celui mai numeros cult neoprotestant, cel evanghelist-baptist, care întruneşte circa 1,7% din totalul populaţiei adulte. Comparând cifra de 1667 de musulmani declaraţi cu numărul altor comunităţi etnoconfesionale, vom observa că datele statistice indică o prezenţă de 902 persoane de confesiune mozaică (iudei sau evrei) şi de 101 armeni (gregorieni). Cu toate acestea, cultul mozaic (Confederaţia Comunităţilor Evreieşti din Republica Moldova) şi cultul gregorian (Biserica Apostolică Armeană) au un statut legal, fiind dotate cu personalitate juridică.
Studenţii musulmani
Este adevărat căprezenţa musulmană în Republica Moldova, în special la Chişinău, este mai numeroasă. Aceasta se datorează unei importante mase aluvionare (de ordinul miilor) de studenţi şi doctoranzi de origine arabă care îşi fac studiile în bază de contract la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) şi la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.Această masă islamică aluvionară este una provizorie în Republica Moldova.
Ligă, cult sau comunitate?
Titulatura de „Ligă a musulmanilor” este una inadecvată din punct de vedere al scopurilor admise de legea cultelor pentru asemenea cazuri, cu toate că este conformă cu norma juridică europeană. Această denumire trimite, mai degrabă, la scopuri extrareligioase, semănând mai mult cu una de organizaţie neguvernamentală sau de entitate politică. Este interesant să vedem cum se va implica premierul Filat în „rezolvarea acestei probleme” şi ce vor spune partenerii europeni ai ţării noastre în legătură cu acest subiect. Din câte cunoaştem, Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău monitorizează situaţia religioasă din Republica Moldova, redactând periodic Rapoarte în materie. Politic vorbind, orice exagerare sau pas greşit al premierului Filat ar putea costa scump Republica Moldova, întrucât „chestiunea musulmană” ar putea alerta inutil Bruxellesul, făcând obiectul unor eventuale condiţii avansate ţării noastre în dialogul moldo-comunitar şi aşa destul de anevoios. S-ar putea ca tocmai acesta să fie scopul premierului Filat. Dacă este sau nu aşa, timpul o va demonstra.
Interferenţe etnice
Ne-am referit mai sus la datele statistice furnizate de recensământul general al populaţiei din 2004. Un aspect complet neglijat de cei antrenaţi în dezbaterea „chestiunii musulmane” este cel al compoziţiei etnice a comunităţii islamice „împământenite”. De foarte multe ori, temperatura relaţiilor dintre Republica Moldova şi alte state este dată de tratamentul aplicat minorităţilor etnoreligioase de la noi, înrudite cu statele respective (kin-state în engleză sau etat-parent în franceză). Este un fapt general cunoscut că state ca Israelul, Federaţia Rusă, Armenia sau Azerbaidjanul sunt sensibile la modul în care sunt tratate minorităţile lor din alte state.Este de presupus că o anulare a înregistrării Ligii Musulmanilor din Republica Moldova să ridice probleme în relaţiile Chişinăului cu Baku sau cu Moscova.
Cum au rezolvat problema alte state?
Să ne referim la două cazuri relevante. Cum totul ce ţine de confesiune este perceput în Republica Moldova fie prin prisma românească, fie prin cea rusească, este potrivit să vedem cum staul lucrurile, la capitolul relaţii cu musulmanii, în Rusia şi România.
Federaţia Rusă, din care provin cetăţenii moldoveni de origine tătară, este statul european cu cea mai mare comunitate de musulmani, estimată, potrivit declaraţiilor oficiale ale premierului Vladimir Putin, între 20 şi 30 de milioane, cu o dinamică pozitivă. Patriarhia Moscovei cultivă relaţii de bună convieţuire cu această comunitate. Dacă cineva ar aborda problema la Moscova în cheia propusă de premierul Filat sau de mitropolitul Vladimir Cantarean, tensiunile etnoreligioase ar fi de neevitat. Politica religioasă a Moscovei este, în general, una a echilibrului interreligios, marcată de tendinţe pronunţate de menţinere a comunităţii musulmane în cadrul legii. Poate ar fi cazul ca mitropolitul Vladimir şi ceilalţi vlădici de oblăduire rusă să-l consulte pe patriarhul Kiril al Moscovei, împrumutând din experienţa acestuia şi a Bisericii sale de convieţuire multiseculară cu zecile de milioane de musulmani din cuprinsul marii federaţii din răsărit.
România, ţara cu a doua Patriarhie Ortodoxă ca mărime, având o veche comunitate musulmană, turco-tătară, în Dobrogea,este un exemplu clasic de relaţii paşnice dintre ortodocşi şi musulmani. Să amintim doar că cea mai mare moschee din România a fost construită de statul român în 1910, la Constanţa, după un proiect al inventatorului Gogu Constantinescu şi al arhitectului Victor Ştefănescu, în stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale româneşti. Cultul musulman din România are statut legal, de persoană publică. Formarea clerului musulman se face la Liceul Teologic Musulman şi Pedagogic din Medjidia, pe banii statului român.Personalul musulman de cult este format din hatipi, imami, hagii, muezini. Puţină lume cunoaşte că majoritatea tătarilor musulmani din România, ca şi o anumită parte a turcilor musulmani, provin din Basarabia de sud (Bugeac), de unde au fost expulzaţi în timpul ţarismul rus. Cu toate că pe lângă comunitatea musulmană turco-tătară există în România un număr important de imigranţi musulmani, de origine arabă, turcă sau de alte origini, nimeni nu agită spectrul confruntărilor dintre ortodocşi şi musulmani. Dimpotrivă, Patriarhia Română cultivă relaţii de bună convieţuire cu musulmanii.
În ce constă problema?
Într-adevăr, în ce constă problema pe care premierul Filat i-a promis mitropolitului Vladimir să o rezolve? Părerea noastră este că problema este una falsă. Premierul trebuie să înţeleagă că ortodocşii şi musulmanii nu sunt reciproc opozabilişi că cea mai bună cale este cea a aducerii tuturor comunităţilor religioase în cadrul legii. Asta nu au înţeles regimurile Snegur, Lucinschi şi Voronin în cazul mult prigonitei Mitropolii a Basarabiei şi Republica Moldova a fost condamnată la CEDO. În definitiv,Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată, ironia sorţii, tocmai de guvernul Tarlev, adică de cei care au prigonit-o mai abitir.
Sperietoarea islamizării în masă a găgăuzilor, de care se preocupă unii, este doar o sperietoare.Niciodată în istorie nu s-a înregistrat şi nu se înregistrează nici acum măcar un caz izolat de convertire a găgăuzilor la islam. Dimpotrivă, dată fiind comunitatea lingvistică a găgăuzilor ortodocşi cu turcii musulmani, în rândul cetăţenilor moldoveni de origine găgăuză am putea găsi suficienţi misionari creştini pentru spaţiul turcofon. Cine îşi pune însă problema misiunii ortodoxe printre popoarele de limbă turcă? Şi-o pune patriarhul Kiril? Şi-o pune mitropolitul Vladimir? Filat nici atâta!
Să fim rezonabili. O aruncare a musulmanilor din Republica Moldova în afara legii nu poate decât să degradeze climatul confesional din ţară. Dimpotrivă, abordările corecte, echilibrate ale agenţilor guvernamentali, bazate pe lege şi pe exemplele pozitive din alte state, inclusiv cele din Rusia şi România, sunt de un milion de ori mai bune decât atitudinile partizane, de aliniere la gradaţii şi agenţii confesionali ai Moscovei în ţara noastră. Suntem de părere că o comunitate musulmană menţinută în cadrul legal şi integrată în ansamblul corpului social este de preferat uneia lăsate de capul ei, pradă uşoară pentru tot felul de integrişti şi fundamentalişti islamici. Dacă şi ar exista o problemă a musulmanilor din Republica Moldova, aceasta ar trebui rezolvată civilizat şi legal, într-un cuvânt creştineşte şi omeneşte, că tot ni se vorbeşte pe mică pe ceas de valori şi principii.
Vlad CUBREACOV, FLUX
NOTĂ: Opiniile împărtăşite de autor nu corespund în mod neapărat cu punctul de vedere al redacţiei FLUX în acest subiect.
În incinta Palatului Republicii, la data de 17 aprilie a avut loc o festivitate cu ocazia recunoaşterii islamului în R. Moldova drept o religie oficială, anunţă Islam news.
Potrivit sursei, musulmanii moldoveni au posibilitatea să-şi îndeplinească ritualurile religioase în mod deschis, asta după ce la 14 martie ministerul Justiţiei a înregistrat oficial prima organizaţie musulmană – Liga Islamă din R. Moldova.
Membrii acestei ligi vor putea coordona procesul de dezvoltare a religiei islame în R. Moldova, vor avea posibilitatea să consolideze viziunile musulmanilor şi să reprezinte interesele acestora în ţară şi peste hotare.
Anterior, în Moldova musulmanii nu puteau în mod deschis să-şi facă rugăciunile, să se adune la propovăduirile săptămânale, să-şi oficieze sărbătorile religioase şi să construiască moschee.
Islam news mai anunţă că reprezentanţii musulmanilor din R. Moldova s-au adresat instanţelor europene cu rugămintea de a îmbunătăţi situaţia islamiştilor din ţară şi ca rezultat, înalţii demnitari europeni au reuşit să convingă Guvernul R. Moldova să-i dea acestei confesiuni statutul de „religie oficială”.
Reprezentanţii Bisericii: Nu suntem împotriva înregistrării cultelor,
dar să nu fie puse pe picior de egalitate cu creştinismul
Publik.md / 20 aprilie 2011
Înregistrarea oficială în Moldova a islamului a stârnit mari dispute între reprezentanţii Bisericii, pe de o parte şi reprezentanţii religiei islamice, pe de altă parte.
„Religia islamică crează mari probleme în Europa. Nu suntem împotriva înregistrării cultelor, dar să nu fie puse pe picior de agalitatea cu creştinismul. Mitropolitul Vladimir are dreptate, înregistrarea islamului este o injosire„, a declarat preotul Petru Pruteanu.
Ministrul Justiţiei aprobă înregistrarea acestui cult.”Este un drept fundamental al musulmanilor pe care trebuie să îl respectăm. Prin înregistrarea oficială a islamului, musulmanii nu sunt încurajaţi la unele sau altele activităţi. Este bine că a fost înregistrat islamul. Sunt convins că creştinismul este o religie a toleranţei”, a conchis ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.
De cealaltă parte, reprezentantul religiei islamice, Sergiu Sochircă, preşedintele Ligii Islamice din Moldova, susţine că: „Atitudinea Mitropoliei duce mai mult la intoleranţă. Noi ne-am aşteptat la un cuvânt de felicitare din partea Mitropoliei. Vrem să asigurăm condiţii bune pentru reprezentanţii islamului”.
Amintim că înregistrarea le oferă credincioşilor dreptul să facă rugăciuni colective şi să construiască moschei.
Mitropolitul Vladimir al Chişinăului şi al Întregii Moldove:
Episcopia de Hancu / 20 aprilie 2011
In reportajul acordat mai multor canale de telelviziune in legatura cu inregistrarea religiei islamice din martie 2011 Întâistătătorul Bisericii noastre, Înalt Prea Sfinţitul Vladmir al Chişinăului şi al Întregii Moldove a ţinut să prevină autorităţile ţării spunând că în numele lui Allah, musulmanii ar putea provoca neplaceri in societatea noastră.
„In tarile in care majoritatea populaţiei apartine cultului musulman, este normală înregistrarea acestei religii. iar intr-o tara crestina consider ca este o injosire pentru crestinii nostri ortdocsi…, musulmanii cred in Dumnezeul lor: Allah„
Mitropolitul Vladimir a spus că odată cu înregistrarea acestui cult în societate ar putea apărea provocări:
„Ar fi periculos…, pentru ca zilele trecute, din partile ambasadelor care apartin de acest cult relgios, mi-au transmis că nu e bine că au înregistrat acest cult, pentru că, cateodata li se întampla poate nu din partea crestinilor, poate nu din partea celor ce dred în Dumnezeu, ci anume din partea musulmanilor ne putem aştepta la neplăceri în societatea noastră„.
Episcopul Marchel de Bălţi: „Legiferarea islamului în Moldova este
o jignire a memoriei voievodului Ştefan cel Mare şi Sfînt”
Moldova Ortodoxa / 21 aprilie 2011
Legiferarea islamului în Republica Moldova, în condiţiile în care nu există o comunitate musulmană autohtonă în ţara noastră, a picat tocmai în Postul Paştelui, motiv pentru care încă nu a primit o reacţie adecvată din partea Bisericii Ortodoxe din Moldova.
Subiectul însă a fost comentat în presa rusă. Menţionăm că legalizarea cultului islamic în Moldova a devenit posibilă graţie noii legi a cultelor care aproape că exclude factorul numeric dintre criteriile obligatorii pentru înfiinţarea unui cult sau organizaţii religioase. Contactat de „Moldova Ortodoxă”, episcopul Marchel de Bălţi, a comentat ultima noutate în materie de culte a Moldovei.
Episcopul MARCHEL de Bălţi şi Făleşti:
„Ne pomenim aproape în permanenţă în situaţia de a protesta”
În ultimii doi ani, cînd s-ar părea că în fruntea statului Republica Moldova au venit oameni cu adevărate misiuni democratice, părinţii şi buneii cărora au pătimit de pe urma prigoanei credinţei noastre strămoşeşeti, uite că ne pomenim aproape în permanenţă în situaţia de a protesta, a ne revolta în faţa unor acţiuni la nivel de Guvern şi Parlament care vin să umilească cel mai sacru sentiment al covîrşitoarei majorităţi a populaţiei acestei ţări – sentimentul credinţei ortodoxe.
Zilele trecute am luat act cu stupoare de hotărîrea Ministerului Justiţiei prin care mărturisitorii islamului intră în aceleaşi drepturi cu ortodocşii din Republica Moldova.
Fără a atenta la drepturile confesionale ale minorităţilor islamice, preoţimea eparhiei de Bălţi şi Făleşti, pe care am onoarea să o conduc, consideră că această decizie ministerială sfidează moralitatea creştinilor ce populează de milenii acest pământ, fiind o jignire a memoriei voievodului Ştefan cel Mare şi Sfînt care şi-a jertfit anii de domnie luptînd cu turcii, cu tătarii care ne spurcau lăcaşurile sfinte intrînd în ele cu caii şi iataganele însîngerate sau chiar dîndu-le foc.
Nu dorim nicidecum ca strănepoţii acestor barbari să sufere de pe urma faptelor sîngeroase ale străbuneilor lor. Vrem însă şi cerem ca protipendada din Alianţa pentru Intergrare Europeană 2 să nu jignească în continuare prin deciziile lor puţin cugetate, puţin chibzuite şi antipopulare memoria sfîntă a strămoşilor noştri ortodocşi care respectă cauza celor 99% de creştini, fie chiar de rituri diferite şi să nu neglijeze ostentativ opinia Bisericii Ortodoxe în aceste probleme. Şi, în sfârşit, de dragul respectării docile a cerinţelor impuse de Uniunea Europeană să nu facă abstracţie de sufletul creştinesc care i-a adus la putere.
Constatăm cu profundă amărăciune că este desconsiderată de către guvernanţii noştri cauza creştinească ce constitue esenţa existenţei noastre dintotdeauna. De aceea îndemnăm pe toţi oamenii de bună credinţă ce venerează faptele profund creştineşti ale Sfîntului Ştefan cel Mare să stea cu dîrzenie în rugăciune în numele păstrării credinţei, a obiceiurilor şi a tradiţiilor strămoşeşti. Or, ce putem avea mai scump pe acest pământ care atît de răbdător ne mai ţine.
CHIŞINĂU: Conflict religios între ortodocși și musulmani.
Mitropolitul vede legea islamică ca pe o înjosire a enoriașilor lui.
Adevarul.ro / 21 aprilie 2011
„Ne temem să nu se întâmple ceva şi după aceea să dea vina pe musulmani”. Asta cred susținătorii lui Allah din Chișinău, după ce Sfințitul Vladmir, Mitropolitul Moldovei a declarat că adoptarea legii islamice de către Ministerul Justiției „ar putea crea neplăceri în societate„.
Întregistrarea oficială a islamului ce permite efectuare rugaciunilor colective şi construirea moscheilor a stârnit discuţii aprinse între reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi cei ai religiei musulmane. În timp ce Mitropolitul Vladimir îşi face griji că legea islamică ar putea duce la probleme sociale, musulmanii din Republica Moldova spun că trăiesc cu teama de a nu deveni ţapii ispăşitori ai unor posibile evenimente negative din ţară.
„Orice religie cheamă la toleranţă. Noi vrem să colaborăm cu diferite religii din Moldova şi să fim toleraţi unii faţă de alţii. Suntem egali în drepturi. Musulmanii în Moldova nu sunt de când s-a înregistrat acest cult, ci de foarte multă vreme„, spune Corina Cărăuş, una dintre moldovencele convertite la islam.
„Dumnezu şi Allah este acelaşi lucru”
Totuşi, islamiştii sunt îngrijoraţi de poziţia Mitropoliei Moldovei potrivit căreia Sfinţitul Vladimir, Mitropolitul Moldovei condamnă înregistrarea oficială a islamului în Moldova. „Avem temerea să nu se întâmple ceva şi după aceea să dea vina pe musulmani. Moldova este o ţară liniştită. Acum scopul nostru este să unească toţi musulmanii şi să existe o sursă adevărată a islamului, să nu apară alte curente”, a explicat Corina.
„Mitropoplitul Moldovei a făcut această declaraţie având foarte puţine cunoştinţe despre islam. Dumnezeu şi Allah este acelaşi lucru. Aceasta nu înseamnă că noi avem un alt Dumnezeu„, a mai adăugat femeia.
2.000 de musulmani în Moldova
Anterior, în urma înregistrării oficiale a islamului de către Ministerul Justiţiei, Sfinţitul Vladimir, Mitropolitul Moldovei, a condamnat acţiunea spunând că în numele lui Allah, musulmanii ar putea provoca neplaceri în societatea noastră.
Islamul a fost recunoscut oficial în luna martie curent, după ce ani la rând i-a fost refuzată înregistrarea în Moldova. Oficializarea cultului permite musulmanilor să facă rugăciuni colective şi să constuiască moschei. Potrivit ultimului recensământ, în Republica Moldova locuiesc 2.000 de musulmani.
Comunitatea musulmană a Rusiei solicită modificări a stemei de stat ruse, adăugînd acesteia însemne islamice. O declarație în acest sens a făcut muftiul suprem al Rusiei Talgat Tadjuddin, într-un interviu acordat ziarului „Московские новости”.
”Stema Rusiei este un vultur cu două capete. Toate cele trei coroane ale vulturului – cîte una pe fiecare cap și a treia – la mijloc, – sunt încununate cu cîte o cruce. Însă în Rusia locuiesc 20 de milioane de musulmani, ceea ce constituie 18 % din populație. Suntem muslmani din Rusia. Nu din Arabia Saudită, nici din Iran, Buhara, Samarkand, nu suntem din Africa și nici de pe Lună. Strămoșii noștri au locuit aici de milenii… Pentru a păstra nestins acest patriotism în inimile copiilor și nepoților noștri, cerem cu adîncă plecăciune de a interveni cu unele modificări în imaginea stemei țării noastre comune. Nu cerem decît ca una dintre coroanele de pe capete să fie împodobită cu cruce, iar cealaltă – cu semilună. Iar coroana din mijloc să fie și cu cruce, și cu semilună”, a declarat muftiul.
Conform spuselor sale, propunerile de modificare a stemei deja au fost trimise premierului Putin, iar recent i-a comunicat personal despre această inițiativă președintelui Dmitri Medvedev. Tadjuddin afirmă că șeful statului l-ar fi ascultat ”cu multă atenție”.
Conform estimărilor muftiului, cota musulmanilor va crește în viitor în Rusia, inclusiv și datorită poligamiei. Întebat fiind dacă asemenea căsnicii sunt permise în Rusia, Tadjuddin a spus că ”Dumnezeu a permis deja acest lucru, fapt confirmat în Coran”. ”Decît 40 de amante, mai bine patru soții legitime. Fiecare rus are cîte vreo patruzeci, nu?”, a adăugat muftiul.
Tadjuddin a mai anunțat că planifică în viitorul apropiat edificarea cîtorva moschei în Moscova. Conform spuselor sale, patru dintre moschei vor avea cîte o mie de locuri, iar cea dea cincea – 7 mii. ”Biserica Ortodoxă este la curent și nu are nimic împotrivă”, a mai adăugat muftiul.
În ziua de 14 aprilie 2011, în sala Conventus din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc întâlnirea reprezentanţilor următoarelor Culte din România:
– Biserica Ortodoxă Română;
– Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara;
– Biserica Romano-Catolică;
– Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică;
– Arhiepiscopia Bisericii Armene;
– Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România;
– Biserica Reformată din România;
– Biserica Evanghelică C.A. din România;
– Biserica Evanghelică Luterană din România;
– Biserica Unitariană din Transilvania;
– Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România;
– Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea;
– Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic;
– Cultul Musulman din România.
Cultul Creştin Baptist – Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România şi Biserica Creştină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România au participat cu statut de observator.
În cadrul şedinţei s-a convenit, de principiu, constituirea Consiliului Consultativ al Cultelor din România, urmând ca acordul final să fie dat de organismele de conducere proprii ale fiecărui Cult.
Pe ordinea de zi s-au aflat elaborarea principiilor de organizare, analiza proiectului de Statut şi formularea unor propuneri practice privind funcţionarea Consiliului Consultativ al Cultelor din România.
Reprezentanţii Cultelor participante au stabilit ca principii generale de funcţionare egalitatea Cultelor membre,preşedinţia anuală prin rotaţie şi adoptarea deciziilor prin consens.
Consiliul Consultativ al Cultelor din România este o organizaţie de natură etică, socială, autonomă, apolitică, non-guvernamentală, fără personalitate juridică şi non-profit.
Obiectivele majore ale Consiliului Consultativ al Cultelor din România sunt: promovarea credinţei în Dumnezeu şi a importanţei acesteia în viaţa persoanei şi a societăţii, apărarea şi promovarea fiinţei umane şi a demnităţii ei, promovarea respectului faţă de creaţia divină (omul şi natura înconjurătoare), adoptarea unor poziţii şi atitudini comune faţă de probleme importante ale societăţii, manifestarea solidarităţii şi cooperării dintre Culte în domeniul spiritual, cultural, educaţional şi social, prevenirea şi medierea însoluţionarea eventualelor diferende interconfesionale şi interreligioase, inclusiv respingerea şi descurajarea oricărei forme de extremism etc.
În legătură cu Legea privind parteneriatul dintre stat şi culte în domeniul serviciilor sociale, recent adoptată în Parlamentul României, Patriarhia Română face următoarele observaţii:
I. Această lege nu a fost elaborată la solicitarea Patriarhiei Române, ci este iniţiativa legislativă a unui grup de parlamentari.
II. Aspecte pozitive:
1. Legea recunoaşte cultelor calitatea de parteneri sociali şi cea de furnizori de servicii sociale, încurajând astfel coresponsabilitatea şi cooperarea Stat – Biserică în domeniul asistenţei sociale.
2. Legea trimisă la promulgare face o distincţie clară între activităţile sociale ale Cultelor fundamentate pe o convingere şi experienţă spirituală puternică devenită tradiţie şi activităţile sociale ale ONG-urilor, care nu au aceeaşi durabilitate în timp, aderenţă mare la mase şi nici motivaţie spirituală ca un Cult religios.
III. Aspecte discutabile:
1. Asimilarea tuturor cultelor sub denumirea de Biserică este forţată şi incorectă, mai ales pentru cultul mozaic şi cultul musulman.
2. Legea limitează drastic domeniile în care statul sprijină activităţile sociale ale cultelor, fiind vizate doar activităţile cu tinerii, bătrânii şi victimele calamităţilor naturale. Or, Biserica desfăşoară activităţi de asistenţă socială în favoarea persoanelor cu dizabilităţi, şomeri, migranţi, dependenţi etc.
3. Legea pune în concurenţă directă Biserica Ortodoxă Română cu minorităţile religioase care sunt masiv sprijinite financiar din străinătate, fără referire expresă în text la criteriul proporţionalităţii, enunţat clar în Legea cultelor, criteriu care corespunde contribuţiei la bugetul de Stat a credincioşilor diferitelor culte. În actuala formulare a legii, există riscul pentru credincioşii ortodocşi de a fi supuşi prozelitismului altor Culte doar pentru că acestea obţin importante fonduri din străinătate şi au structuri de asistenţă socială mai performante, organizate cu sprijin extern.
4. Legea vorbeşte despre libera concurenţă, adică despre o mentalitate de piaţă transpusă în relaţiile dintre culte, atitudine care descurajează cooperarea între diferitele Culte în vederea realizării de proiecte comune şi încurajează confruntarea dintre acestea.
5. În actuala formulare a legii nu este prevăzută clar asigurarea continuităţii sprijinului în cazul unor activităţi sociale de durată ale Cultelor, nici dreptul cultelor de a participa la evaluarea proiectelor, ci se foloseşte sintagma „după caz” (art. 9 alin. 2).
6. Sprijinul de 80% de la buget este mai incert decât sprijinul de 98% din Fondul Social European (fonduri europene), contribuţia proprie a Cultelor fiind doar 2%.
7. Legea acordă prerogative prea largi autorităţilor locale (care elaborează raport de oportunitate asupra proiectelor) şi celor centrale (cu drept de apel la proiecte), fără a se preciza care este iniţiativa Cultelor. Acestea sunt reduse la rolul de simpli executanţi ai demersurilor şi intereselor autorităţilor de stat, iar nu de parteneri, aşa cum se enunţă în titlul Legii.
Patriarhia Română consideră că se impune ca toate aceste aspecte negative să fie avute în vedere cu ocazia reexaminării Legii privind parteneriatul dintre stat şi culte în domeniul serviciilor sociale în Parlamentul României.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a declarat astăzi, 4 aprilie, cu prilejul vizitei absolvenţilor promoţiei 2010-2011, ai Colegiului Naţional de Apărare, la Palatul Patriarhiei, în Sala Europa Christiana, că în viitorul apropiat, la propunerea Patriarhiei Române, se va înfiinţa Consiliul Consultativ al Cultelor din România. În cadrul acestui consiliu reprezentanţii cultelor din ţara noastră vor coopera în prevenirea conflictelor interreligioase şi interconfesionale.
În acest sens, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat: „În curând vom încerca să înfiinţăm în această clădire Consiliul consultativ al cultelor din România pentru a avea o structură, o bază de consultare, de cooperare, de prevenire a conflictelor interreligioase şi interconfesionale, dar şi pentru a avea o consultare în ceea ce priveşte problemele comune ale societăţii şi în acelaşi timp să arătăm solidaritate şi cooperare între diferite culte din România”, după cum informează Radio TRINITAS.
Raportul Internaţional privind Libertatea Religioasă
[Pot sa spun cu usurinta ca acest asa-zis „Raport international privind libertatea religioasa pe anul 2010”, intocmit de Departamentul American de Stat, nu este decat opera unor jidovi. Literalmente! Nu se explica altfel de ce grija pentru recunoasterea Holocaustului sau monitorizarea atat de stricta a remarcilor antisemite este atat de evidenta, iar, spre exemplu, ridicarea imobilului Cathedral Plaza de langa catedrala catolica Sf. Iosif din Bucuresti, sau ridicarea cladirii din apropierea moscheii din Constanta sunt trecute atat de usor cu vederea. De asemenea, asa-zisa „ostilitate” a preotimii ortodoxe, manifestata impotriva inmormantarii persoanelor eterodoxe in cimitirele crestinilor ortodocsi tine nu de ura, ci de insasi doctrina ortodoxa, astfel ca acuzele acestui raport sunt nejustificate si confirma scopul intocmirii lui. Ura impotriva Ortodoxiei este manifestata in raport aproape peste tot, incepand cu „vesnica” problema a restituirii propietatilor greco-catolice, continuand cu catalogarea (pe buna dreptate) in manualul de religie ortodox a celorlalte confesiuni si denominatiuni crestine drept secte, pana la acuzatia neprobata de „interventie directa” a Patriarhului Daniel de mutare a ‘Departamentul de Afaceri Religioase’ de sub responsabilitatea Ministerului Culturii, condus de un catolic maghiar, in responsabilitatea premierului – dan.camen.]
Puterea/ 18 noiembrie 2010
Raportul Departamentului de Stat al SUA privind libertatea religioasă arată că primarului din Constanţa, Radu Mazăre a participat la o paradă de modă îmbrăcat în costum de ofiţer nazist şi că revista europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor găzduieşte remarci antisemite dure.
România a înregistrat o serie de progrese, dar principalele probleme semnalate în anii anteriori rămân nerezolvate, potrivit Departamentului de Stat al SUA, în Raportul Internaţional privind Libertatea Religioasă 2010.
Restituirea proprietăţilor greco-catolice confiscate de regimul comunist în 1948 şi transferate Bisericii Ortodoxe Române a rămas de asemenea o problemă, iar unele grupuri minoritare continuă să susţină că autorităţile locale întârzie acordarea permiselor de construcţie pe baza religiei.
De asemenea, au existat informaţii privind abuzuri sau discriminare pe baza afilierii religioase, credinţei sau practicii, cazuri în care unii clerici ortodocşi au arătat ostilitate faţă de persoane care nu sunt ortodoxe, s-au opus înmormântării credincioşilor aparţinând altor grupuri religioase în cimitire confesionale sau publice şi au criticat activitatea misionară.
Autorităţile au continuat să facă progrese în recunoaşterea istoriei Holocaustului în ţară, se mai arată în raport, care menţionează inaugurarea unui Memorial al Holocaustului în Bucureşti.
Raportul Departamentului de Stat remarcă însă şi cazul primarului din Constanţa, Radu Mazăre, care la 18 iulie 2009 a participat la o paradă de modă îmbrăcat în costum de ofiţer nazist, însoţit de fiul său în vârstă de 15 ani, costumat ca soldat nazist.
Textul menţionează şi manualul de religie publicat în 2006 de Ministerul Educaţiei, sub coordonarea secretarului de stat pentru afaceri religioase, care susţine apariţia Bisericii Greco-Catolice în secolul XVIII ca rezultat al „prozelitismului catolic” şi califică Martorii lui Iehova, Baha’i şi Mormonii ca secte ce „reprezintă un pericol real pentru societate”. Mai mult, un capitol din carte arăta că sectele îşi fac adepţi prin metode ca spălarea creierului, mita, şantajul şi exploatarea săracilor.
Cazul clădirii cu 19 etaje care se construieşte în apropierea Catedralei Sfântul Iosif din Bucureşti, dar şi cazul similar din Constanţa, privind construcţia unui imobil de birouri în apropierea unei moschei, nu au fost şi ele înregistrate în document.
În decembrie 2009, responsabilitatea pentru Departamentul de Afaceri Religioase a fost mutată de la Ministerul Culturii, la Biroul premierului. Presa a afirmat că această acţiune a fost rezultatul intervenţiei directe a Patriarhului ortodox, în urma numirii unui etnic maghiar, cu afiliere religioasă diferită, la conducerea Ministerului Culturii. Biserica Ortodoxă a negat aceste informaţii, notează raportul.
Docmentul remarcă şi opiniile şi atitudinile antisemite exprimate de participanţi la talk-show-uri difuzate de televiziuni private şi pe forumuri de pe internet, dar şi actele antisemite, inclusiv vandalizarea unor locaşuri evreieşti, care se petrec în continuare.
Raportul mai notează că publicaţiile Partidului România Mare, condus de eurodeputatul Corneliu Vadim Tudor, au continuat să prezinte remarci antisemite dure.
Administraţia americană este preocupată de eşecul autorităţilor de a asigura restituirea deplină a proprietăţilor religioase şi încurajează eforturile României de a recunoaşte istoria Holocaustului în ţară, conchide raportul.
Patriarhia Română a luat atitudine faţă de cele două propuneri legislative iniţiate de domnul deputat Vasile Silviu Prigoană privind cultele recunoscute în România, prin scrisoarea pe care Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat-o domnului Mircea Geoană, Preşedintele Senatului.
Precizăm totodată că, la solicitarea iniţiatorului [Dep. Silviu Prigoană – n.m.], Plenul Senatului a aprobat astăzi retragerea propunerii legislative pentru abrogarea Legii nr. 142 din 27 iulie 1999, privind sprijinul Statului pentru salarizarea clerului. Motivul principal al retragerii a fost faptul că Legea nr. 142 din 27 iulie 1999, republicată, cu modificările ulterioare, a fost abrogată la data de 1 ianuarie 2010, prin legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Ca urmare, propunerea legislativă a domnului deputat Vasile Silviu Prigoană era fără obiect.
În cele ce urmează prezentăm scrisoarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresată domnului Mircea Geoană, Preşedintele Senatului:
Domniei Sale,
Domnului MIRCEA GEOANĂ
Preşedintele Senatului
Domnule Preşedinte,
Patriarhia Română a luat act cu surprindere de depunerea în Parlamentul României a mai multor propuneri legislative privind cultele recunoscute în România, având ca iniţiator pe d-l deputat VASILE-SILVIU PRIGOANĂ, propuneri prin care se încearcă modificarea unei părţi din cadrul legislativ actual, cu incidenţe majore asupra vieţii cultelor şi a exercitării libertăţii religioase.
Două dintre iniţiativele depuse, înregistrate în prezent la Biroul Permanent al Senatului sub numerele BP 651 şi BP 652 din 2010, privesc aspecte referitoare la sprijinul direct şi indirect al Statului faţă de activităţile cultelor recunoscute, în România, respectiv sprijinul la salarizare şi unele facilităţi fiscale.
Sprijinul Statului la salarizare şi facilităţile fiscale acordate cultelor recunoscute, prevederi legale deja tradiţionale în România, nu ar fi fost necesare dacă Statul român modern nu ar fi preluat în secolul al XIX-lea majoritatea covârşitoare a resurselor Bisericii Ortodoxe Române, lăsându-i doar cheltuielile (reparaţiile şi întreţinerea clădirilor de cult, cheltuielile de funcţionare, inclusiv cele cu personalul etc.). Întrucât fenomenul de secularizare a averilor nu a existat numai în România, soluţii similare de sprijin al cultelor s-au luat în majoritatea statelor europene, ca măsuri compensatorii la respectivele exproprieri.
Majoritatea statelor din Europa au instituit diferite forme de sprijin direct şi indirect către cultele recunoscute. Astfel, în constituţiile Danemarcei, Norvegiei şi Islandei este prevăzut faptul că Biserica de stat trebuie să fie sprijinită de către autorităţi. În Norvegia, sprijinul comunităţilor religioase înregistrate este asigurat în funcţie de numărul de credincioşi (principiul proporţionalităţii). În Grecia, Statul asigură în totalitate cheltuielile de administrare a Bisericii Ortodoxe, iar preoţii ortodocşi sunt funcţionari ai Ministerului Educaţiei. Constituţia Belgiei prevede sprijinul Statului pentru asigurarea salariilor şi pensiilor clerului cultelor recunoscute prin lege (6 culte), iar alte prevederi legale menţionează posibilitatea cultelor recunoscute de a primi sprijin de la Stat pentru construirea şi renovarea imobilelor.
Cehia (21 culte), Slovacia (16 culte), Slovenia şi Luxemburg acordă un sprijin la salarizare personalului cultelor recunoscute, iar în Suedia (pentru 9 culte), Finlanda (2 culte), Italia (pentru 5 culte), Austria, Spania, Portugalia, Elveţia, Germania sprijinul se realizează prin colectarea de către Stat a unui impozit pentru cult. În Marea Britanie şi în Cipru nu a existat un fenomen al secularizării averilor bisericeşti, astfel că în aceste două ţări Bisericile deţin proprietăţi importante, fapt care le este suficient pentru a asigura venitul necesar acoperirii cheltuielilor.
Observăm astfel că, în toate cazurile în care Statul a secularizat averile cultelor, în momentul de faţă există o sprijinire directă şi indirectă a cultelor.
Experţii europeni în domeniul libertăţii religioase afirmă că nu este suficient ca un Stat să garanteze constituţional libertatea religioasă, ci este necesar ca entităţile religioase să aibă şi mijloacele materiale necesare pentru ca această libertate să poată fi exercitată efectiv. Dacă secularizarea averilor Bisericii nu este urmată de un sistem de sprijinire compensatorie, se poate vorbi şi despre o încălcare a principiului constituţional al libertăţii religioase, deoarece libertatea religioasă este afectată grav prin diminuarea mijloacelor materiale şi prin dezicerea Statului de unele obligaţii asumate în momentul secularizării bunurilor bisericeşti.
Ca urmare, ceea ce se încearcă în prezent în România de către anumite persoane, prin iniţiativa de a lipsi cultele de sprijinul la salarizare, de a elimina facilităţile fiscale, precum şi de abandonare a scutirii de impozit pe locaşurile de cult, poate fi considerat pe bună dreptate ca un demers care ar încununa o nedreptate istorică şi ca un atentat la dreptul de libertate religioasă şi de exercitare a acesteia. Această iniţiativă, fără precedent în Europa contemporană, impune nu numai o reacţie a cultelor recunoscute, ci a întregii societăţi şi a clasei politice, care are obligaţia morală de a se distanţa clar şi fără echivoc de astfel de iniţiative.
Pe lângă argumentele de ordin constituţional, dorim să subliniem că nu este moral să se ceară credincioşilor din ziua de astăzi să întreţină în exclusivitate un patrimoniu cultural şi multe activităţi dezvoltate în sute de ani prin contribuţiile ctitorilor şi donatorilor, care au înzestrat ctitoriile cu mijloace de susţinere, mijloace preluate de către Stat la un anumit moment al istoriei. Statul român modern s-a dezvoltat într-o mare măsură pe averile Bisericii, care a fost expropriată discriminatoriu faţă de toate celelalte instituţii şi categorii de cetăţeni (la momentul includerii în bugetul de stat în anul 1860 veniturile Casei Bisericii reprezentau un sfert din bugetul Statului).
Tradiţia sprijinului Statului la salarizarea clerului a fost continuată fără întrerupere de la momentul secularizării (Legea comunală, promulgată la 1 aprilie 1864, stabilea obligaţia comunelor de ‘a îngriji de cultul, de biserica sau de bisericile religiunei la care aparţine. Comuna este datoare a plăti pe preoţii şi pe servitorii bisericelor sale’ — art. 11).
Mult timp salarizaţi integral de către Stat, angajaţii cultelor au beneficiat, în perioada comunistă, doar de un sprijin la salarizare, situaţie continuată şi după 1989 (Ordonanţa Guvernului nr. 4/1993 privind acordarea de contribuţii de la bugetul de stat pentru completarea salarizării personalului unităţilor de cult din ţară şi a personalului deservent al cultului ortodox care îşi desfăşoară activitatea în străinătate şi alte acte normative care i-au urmat, între care şi Legea nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, în prezent abrogată).
Nu trebuie să se piardă din vedere că multele răscoale ţărăneşti care au culminat cu cea de la 1907 au avut loc după exproprierea Bisericii, făcută cu promisiunea împroprietăririi ţăranilor cu aceste terenuri. Acum se afirmă, în acelaşi spirit antireligios, că reducerea susţinerii financiare a cultelor recunoscute sau fiscalizarea integrală a acestora va aduce beneficii unor categorii de persoane, în principal bătrânii, trecându-se cu vederea că tocmai cultele recunoscute sunt cele care au cele mai multe şi mai eficiente activităţi de asistare şi îngrijire a persoanelor în vârstă.
Cât priveşte abrogarea facilităţilor fiscale ale cultelor recunoscute, precizăm că în majoritatea statelor Uniunii Europene există astfel de scutiri şi că acestea au în vedere utilitatea socială a cultelor, afirmată la nivel de lege organică în România prin articolul 8 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. În plus, atât sprijinul la salarizare, cât şi facilităţile fiscale acordate cultelor recunoscute în România, sunt recunoscute şi garantate expres prin Legea 489/2006 (art. 10 şi, respectiv, 11).
Ca urmare, Vă rugăm, în calitatea Domniei Voastre de Preşedinte al Senatului României, să sprijiniţi demersul Bisericii Ortodoxe Române de a nu promova spre adoptare cele două propuneri legislative ale d-lui deputat VASILE-SILVIU PRIGOANĂ.
Având încredinţarea că, prin bunăvoinţa membrilor Senatului României şi a Domniei Voastre personal, această solicitare a Patriarhiei Române va fi soluţionată, rugăm pe bunul Dumnezeu să Vă binecuvânteze cu darurile Sale cele bogate.
În Cotidianul „Ziarul de Vrancea”, domnul Valentin Muscă semnează un articol cu titlul După un proiect al lui Silviu Prigoana, preoţii, trimişi la cerşit de Camera Deputaţilor, trăgând un semnal de alarmă în ceea ce priveşte pericolul ca Statul Român să nu mai contribuie la salarizarea preoţilor [?! – n.m.]. În continuare, vă prezentăm fragmente din acest articol:
„Este pentru prima dată după introducerea salarizării preoţilor în secolul al XIX-lea, când statul intenţionează să taie subvenţiile pentru slujitorii Bisericii. […] Este vorba despre iniţiativa scandaloasa a deputatului PDL Silviu Prigoana, iniţiativa care la vremea respectiva a creat discuţii contradictorii, chiar în cadrul propriului partid. […] Dacă proiectul trece şi de Senat, peste 90% din preoţii din România pot să-şi declare parohiile falimentare, iar ei să plece pe urmele căpşunarilor sau să se apuce de ghicit şi “citit în cărţi”, întrucât, legal, Biserica nu le dă voie să practice şi o a doua profesie.
“Preoţii vor ajunge cerşetori”. “Majoritatea preoţilor care primeau acest ajutor de la stat îl utilizau pentru plata cotelor sociale pe care le achită tot la stat. Nu sunt bani pe care preoţii îi iau acasă. Vin de la stat şi pleacă tot la stat. Dacă proiectul îşi urmează cursul şi va trece şi de Senat, mulţi preoţi nu vor mai avea cu ce să plătească aceste cote sociale, pentru că veniturile majorităţii parohiilor sunt mici şi, efectiv, preoţii nu vor mai putea achita taxele către stat. Deja sunt unii preoţi care vin cu bani de acasă să achite aceste taxe”, ne-a spus pr. Stefan Maftei, protoiereul Protoieriei Odobeşti. Cu excepţia câtorva parohii, unde protipendada politico-financiară şi maneliştii merg pentru oficierea Tainelor Botezului şi Cununiei, aruncând cu bani în stânga şi-n dreapta, majoritatea parohiilor au venituri la limita subzistenţei. Şi, mai grav, există sute de parohii cărora Secretariatul de Stat pentru Culte nu le-a acordat buget, preoţii neprimind nici salariu de la stat, nici o altă formă de susţinere financiară. Iniţiativa legislativă afectează peste 15.000 de preoţi şi aproape 20.000 de angajaţi din personalul neclerical din România. Este prima dată după aproape 150 de ani, de când preoţii primesc susţinere financiară de la stat, când Legislativul propune retragerea acestui sprijin. Comuniştii au închis mănăstirile, au demolat biserici, dar nu le-a retras sprijinul financiar.”
Cultele vor trece in subordonarea directa a primului-ministru
Ziare.com via NewsIn | 20 Decembrie 2009
Viitorul minister al Culturii nu va mai cuprinde si Cultele, care vor fi coodonate de un secretariat de stat direct in subordinea premierului, a declarat duminica premierul desemnat Emil Boc.
Potrivit premierului Emil Boc, o alta modificare vizeaza Ministerul Mediului, in conditiile in care Padurile au fost transferate de la Agricultura la acest minister.
Negocierile dintre PDL si UDMR, in urma carora Ministerul Culturii a fost dat Uniunii, a starnit nemultumirea unor democrat-liberali. Vicepresedintele PDL, Cezar Preda, a solicitat vineri conducerii partidului sa nu renunte la Ministerul Culturii si Cultelor in favoarea UDMR, fapt care ar constitui o greseala pe care PDL ar urma sa o deconteze pe termen mediu si lung.
„Ministerul Culturii si Cultelor trebuie sa fie responsabilitatea Partidului Democrat Liberal, pentru ca ne-am asumat un parteneriat social cu Biserica. Daca echipa de negociere s-a dus cu gandul sa pastreze pentru fiecare cate un minister si sa dea Ministerul Culturii si Cultelor UDMR-ului, atunci a facut una dintre cele mai mari greseli politice din ultimii ani„, a sustinut Preda.
In conditiile in care viitorul ministru al Culturii si Cultelor a fost desemnat D-l deputat de Harghita, Kelemen Hunor, candidatul la presedentia tarii din partea UDMR (primul tur electoral), lucrurile pot lua o intorsatura ciudata pentru PDL. De ce? Pentru ca atunci cand spui Cultura si Culte in Romania te referi in primul rand la electoratul ortodox. D-l Hunor are, ce-i drept, experienta in Ministerul Culturii si Cultelor inca din perioada cand activa acolo ca secretar de stat (1997-2001), fiind din 2000 membru si in Comisia pentru cultură, arte si mijloace de informare în masă. Contributia si rezultatele lui de acolo nu le stiu, poate altii sunt mai in masura sa spuna ceva despre acest lucru in sectiunea rezervata comentariilor. Particularitatea care insa il face pe acest domn atat de contestat in ceea ce priveste numirea sa la Ministerul Culturii si Cultelor este aceea legata de etnia, confesiunea si grupul parlamentar din care acesta face parte. El afirma mereu,in campania pentru prezidentiale de anul acesta, ca atunci „când nu va mai conta etnia, religia, limba, atunci putem spune că suntem în secolul 21 în realitate„. Era practic unul dintre sloganurile cu care iesea in fata, un fel de motto lansat nu doar maghiarilor din Romania ci, potrivit conceptiei europene, si romanilor. Ei, tocmai acestei conceptii care, intr-un fel sau altul, seculariza si uniformiza valorile culturale si spirituale ale neamului nostru consider ca poporul roman si unele medii din clasa politica romaneasca i s-a impotrivit, si, drept consecinta directa, s-au impotrivit si numirii lui Hunor la sefia ministerului. El venea cu un mesaj de partid ostil mentalitatii romanesti. De ce? Pentru problema autonomiei, despre care nu mai vreau sa fac acum referire, poate cu alta ocazie… De ce mai vrei autonomie, atunci cand etnia, religia si limba nu mai conteaza? De cine vrei sa te autonomizezi? Nu e, astfel, un nonsens? Iata, deci, viclenia maghiara ascunsa printre literele unor sloganuri ieftine electorale si cizelate dupa limbajul de lemn european… Culmea, cu limbaj european sa-ti construiesti discursurile contrare politicii europene! Acum insa situatia devine chiar dificila cand cultura romneasca si cultele le ‘vinzi’ maghiarilor, conform „intelegerii” (cu ei, nu cu poporul). Se imită greseala lui Crin din al doilea tur al prezidentialelor, cand se facea stapan peste voturile electoratului care l-au votat in primul tur. Acum insa, in ceea ce priveste PDL-ul, era vorba de o gresala care, cred, avea sa-i coste scump peste trei ani, dupa cum si-a dat seama si Cezar Preda, vicepresedinte PDL. Aceasta trecere a Culturii si Cultelor de la minister sub ograda primului ministru este o miscare tactica de salvare a situatiei, pur politica. Are avantajele si dezavantajele ei. Principial e mai bine atat pentru PDL, cat si pentru Biserica Ortodoxa. Daca e sa ne legam si de alte aspecte, Boc (se pare ca) apartine cultului penticostal, desi afirma ca e ortodox si el si familia sa, iar Hunor probabil e catolic, desi nici el nu si-a aratat confesiunea din care face parte, sau poate va declara si acesta ca e… ortodox din nastere. Putem judeca statistic, insa culmea, nu realistic! Probabil altele sunt criteriile dupa care ii vom putea evalua, dar poate la sfarsitul mandatului, pentru unii fiind deja prea tarziu… In ceea se priveste cultura romaneasca, ca sa o spun mai pe ascuns si nu foarte direct, ea izvoraste (sau ar trebui) din cultura spirituala a neamului nostru ortodox. Toata lumea stie ca atunci cand zici cultura romaneasca te referi la acea ‘cultura a duhului’ (cf. Ierom. Rafail N.), imprimata in actul si lucrarea celui care a creat-o. Cand legi o pasare de o aripa, atunci o legi de tot; nu ii poti jumuli una si sa te astepti apoi sa mai si zboare… In ceea ce priveste Biserica, probabil ca Adrian Lemeni o sa ramana secretar de stat cu atributii depline, chiar sub directa supraveghere a primului ministru si poate ca o sa aiba si un rol benefic, avand acum, probabil, acces direct si la sedintele de guvern. Pe termen lung nu pot spune decat ca, principial, atasarea cultelor in subordinea primul ministru debirocratizeaza un pic schema ierarhica, lucrurile se vor discuta la un alt nivel, iar implicatiile decizionale vor fi un pic schimbate. Iarasi, daca e sa ne gandim la frecventa cu care cad acum guvernele si ministrii, acest lucru nu poate sa fie decat in defavoarea Bisericii si a tuturor in general. Sa speram ca pronia lui Dumnezeu va interveni si acum pentru Biserica Sa, asa cum a facut-o de atatea ori si in alte dati.
Theologhia 
