RSS

Arhive pe etichete: egalitate

Predică la Rugăciunea Arhierească a lui Iisus Hristos de Ieromonah Grigorie Sandu

Predică despre Rugăciunea Arhierească a lui Iisus [1]

Ieromonah Grigorie Sandu

“Şi aceasta este viaţa veşnică: să Te cunoască pe Tine, 

singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (In. 17, 3)

Într-o rugăciune pe care o citeşte în taină la Sfânta Liturghie,  preotul se adresează Mântuitorului cu următoarele cuvinte: “Şi arhiereu al nostru Te-ai făcut”. Arhiereul este preotul suprem, supremul jertfitor, supremul rugător, adică supremul mijlocitor către Dumnezeu pentru popor prin rugăciune. De aceea, rugăciunea pe care am auzit-o rostită în Evanghelia de astăzi de către Mântuitorul către Tatăl înainte de Sfintele Sale Patimi se numeşte rugăciunea arhierească a lui Iisus Hristos.

“Părinte a venit ceasul!” (In. 17, 1) Venise ceasul să Se proslăvească, tot aşa cum, la plinirea vremii, venise ceasul să Se smerească.

Despre vremea proslăvirii mai spusese explicit cu puţine zile în urmă. Atunci veniseră elini la Sfântul Apostol Filip cu rugămintea de a-L cunoaşte şi ei pe Iisus Hristos şi împreună cu Andrei îi duseseră la Domnul. Când poporul ales se lepăda de El, elinii voiau să-L cunoască, de aceea a zis: “A venit ceasul ca să fie preaslăvit Fiul Omului” (In. 12, 23).

Tot aşa va şi veni ceasul Parusiei, când va fi cunoscut de toate popoarele. Atunci va veni ca să restaureze totul spre viaţă veşnică. “Şi aceasta este viaţa veşnică: Să te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (In. 17, 3).

Şi cunoscând să creadă. S-a pus această pericopă evanghelică astăzi pentru că sunt prăznuiţi Sfinţii Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, cei care ne-au lăsat prima parte a Crezului, referitoare la Tatăl şi la Fiul. Cei care l-au biruit la acest sinod pe Arie au fost în număr de 318, ca şi luptătorii lui Avraam când i-a învins pe păgâni şi a fost primit şi binecuvântat în numele Domnului de Melchisedec.

Erezia lui Arie consta în nerecunoaşterea dumnezeirii Fiului. Învăţătura Sfinţilor Părinţi a fost pusă în Crezul de credinţă ortodox.

“Eu Te-am preaslăvit pe Tine pe pământ; lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit” (In. 17, 4; 6). Ai Tatălui suntem, dar ne-a încredinţat Fiului spre mântuire, ca Persoană a Sfintei Treimi prin care se face lucrarea Sfintei Treimi în afara Ei către creaţie.

În repetate rânduri ne-a spus că suntem ai Tatălui: “Să nu numiţi tată pe nimeni, căci un Tată aveţi în cer” (Mt. 23, 9).

Sau: “Tatăl este mai puternic decât toţi şi din mâna Tatălui nimeni nu vă poate smulge” (In. 10, 29).

Sau: “Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine; Pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit, şi au crezut că Tu M-ai trimis”(In. 17, 7-8).

Sau: Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt (In. 17, 9). Avem aici răspuns la întrebarea cu privire la egalitatea credinţelor şi egalele şanse de mântuire ale tuturor, pentru că un Dumnezeu este. Propaganda New Age promovată la vedere de masoneria ascunsă începe să dea roade şi tot mai mulţi oameni sunt atinşi de duhul înşelător al toleranţei dogmatice, de aceea auzim tot mai des că toate credinţele sunt bune, pentru că, deşi o facem fiecare în felul său, ne închinăm toţi aceluiaşi Dumnezeu, din moment ce acceptăm toţi că acelaşi Dumnezeu ne-a făcut pe toţi şi toată lumea. Este, desigur, un singur Dumnezeu, Care pe toate le-a făcut, dar aceasta nu înseamnă că şi avem unul şi acelaşi Dumnezeu cu cei de alte credinţe, chiar dacă cred şi ei tot într-un singur Dumnezeu.

Vreau să spun că deşi este adevărat că există un singur Dumnezeu, aceasta nu înseamnă că ne închinăm toţi aceluiaşi Dumnezeu. I Se închină Lui întru adevăr doar cei care L-au primit aşa cum S-a revelat El a fi. Cei care şi L-au imaginat cu mintea lor cum este, se închină de fapt acestei ficţiuni, adică unui idol.

Încă: Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem şi Noi (In. 17, 11).

Desăvârşita dragoste, infinita iubire dintre Persoanele Sfintei Treimi fac unirea într-un singur Dumnezeu, comuniunea lor fiind deplină. Iubirea noastră limitată nu ne îngăduie să fim una cu semenii noştri într-un asemenea grad. Ne putem însă apropia de acest ideal, de fapt de împlinirea acestei porunci mântuitoare, prin manifestarea comuniunii pentru care am fost făcuţi şi pe care o împlinim astfel: să ne rugăm pentru ceilalţi ca pentru noi, necazurile altora să le simţim ca pe ale noastre; la fel şi bucuriile altora să fie ca ale noastre.

Aşa să ne ajute Dumnezeu. Amin.


[1] Predică rostită la Mânăstirea “Sf. M. Mc. Gheorghe” – Craiova, 2006, cuprinsă în cartea: Ieromonah Grigorie Sandu, Ajutorul meu de la Domnul, Volumul I – Predici Duminicale, Ed. Mitropolia Olteniei, 2008, pp. 40-43

_____________________________

foto>

http://orthodoxincense.com/images/Icons/Gesthemane.jpg

http://www.lessing-photo.com/p3/150304/15030422.jpg 

http://www.lessing-photo.com/p3/150304/15030423.jpg

Anunțuri
 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Constituirea Consiliului Consultativ al Cultelor din România

Ziarul Lumina.ro / 14 aprilie 2011

În ziua de 14 aprilie 2011, în sala Conventus din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc întâlnirea reprezentanţilor următoarelor Culte din România:

– Biserica Ortodoxă Română;

– Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara;

– Biserica Romano-Catolică;

– Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică;

– Arhiepiscopia Bisericii Armene;

– Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România;

– Biserica Reformată din România;

– Biserica Evanghelică C.A. din România;

– Biserica Evanghelică Luterană din România;

– Biserica Unitariană din Transilvania;

– Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România;

– Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea;

– Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic;

– Cultul Musulman din România.

Cultul Creştin Baptist – Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România şi Biserica Creştină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România au participat cu statut de observator.

În cadrul şedinţei s-a convenit, de principiu, constituirea Consiliului Consultativ al Cultelor din România, urmând ca acordul final să fie dat de organismele de conducere proprii ale fiecărui Cult.

Pe ordinea de zi s-au aflat elaborarea principiilor de organizare, analiza proiectului de Statut şi formularea unor propuneri practice privind funcţionarea Consiliului Consultativ al Cultelor din România.

Reprezentanţii Cultelor participante au stabilit ca principii generale de funcţionare egalitatea Cultelor membre,preşedinţia anuală prin rotaţie şi adoptarea deciziilor prin consens.

Consiliul Consultativ al Cultelor din România este o organizaţie de natură etică, socială, autonomă, apolitică, non-guvernamentală, fără personalitate juridică şi non-profit.

Obiectivele majore ale Consiliului Consultativ al Cultelor din România sunt: promovarea credinţei în Dumnezeu şi a importanţei acesteia în viaţa persoanei şi a societăţii, apărarea şi promovarea fiinţei umane şi a demnităţii ei, promovarea respectului faţă de creaţia divină (omul şi natura înconjurătoare), adoptarea unor poziţii şi atitudini comune faţă de probleme importante ale societăţii, manifestarea solidarităţii şi cooperării dintre Culte în domeniul spiritual, cultural, educaţional şi social, prevenirea şi medierea în soluţionarea eventualelor diferende interconfesionale şi interreligioase, inclusiv respingerea şi descurajarea oricărei forme de extremism etc.

Secretariatul Consiliului Consultativ al Cultelor

Această prezentare necesită JavaScript.

sursa>

http://www.ziarullumina.ro/articole;1575;1;55397;0;Constituirea-Consiliului-Consultativ-al-Cultelor-din-Romania.html

 

Etichete: , , , , , , , ,

Vălul musulman va fi interzis în Franţa începând cu 11 aprilie 2011

[Cred ca motivatia premierului francez cu privire la adoptarea acestei legei este doar expresia impunerii astazi, in planul etnic si religios, intocmai a acelei secularizari proprii Frantei, tara care in urma revolutiei din 1789 a enuntat cele trei principii de baza care si acum guverneaza ideologic intreaga Europa. O consecinta a reactualizarii acestor principii secularizante este si legea din 2004, care a interzis, pe langa burqa si niqab, si prezenta simbolurilor religioase din scolile de stat. – dan.camen.]

Gandul.info/ 4 martie 2011

Începând cu 11 aprilie 2011, „niqab-ul”, vălul purtat în public de femeile musulmane, va fi interzis pe tot teritoriul Franţei. Legea a fost propusă anul trecut şi este susţinută de preşedintele Nicolas Sarkozy, informează The Guardian.

O femeie nu va mai avea voie să poarte vălul când merge pe stradă, cu autobuzul, când se opreşte la o bancă, la o bibliotecă sau la un magazin. Niqab-ul va fi interzis în sălile de cinema, de teatru şi în muzee. O femeie musulmană nu va mai putea să-şi acopere faţa la Louvre sau la Versailles, în tren, vizitând la spital sau când îşi ia copilul de la şcoală. Vălul va fi interzis peste tot cu trei excepţii: când femeia care îl poartă se află la ea în casă, ca pasager într-o maşină privată sau în moschee. Dacă o musulmană conduce purtând vălul, poate fi oprită de poliţie fiindcă niquab-ul limitează câmpul de vedere în trafic. Amenda pentru purtarea niqab-ului în public va fi de 150 de euro. Dacă se descoperă că femeia a fost constrânsă de către soţ sau un alt membru al familiei sa poarte vălul, responsabilul riscă o amendă de 30.000 de euro şi închisoare de un an.

Premierul francez, François Fillon, consideră că problema este de ordin public şi are legătură cu egalitatea dintre sexe şi nu cu secularismul. „Cei care îşi acoperă faţa în public se află într-o situaţie de excludere şi inferioritate incompatibile cu principiile libertăţii, egalităţii şi demnităţii umane afirmate de Republica Franceză„, spune Fillon, citat de The Guardian.

Excepţiile de la regulă o fac echipamentele pentru scrimă la orele de antrenament, căştile motocicliştilor şi măştile purtate cu ocazia carnavalelor. În Franţa sunt circa cinci milioane de musulmani dintre care doar câteva sute de femei poartă niqab-ul. Aceasta este a doua lege care interzice elemente de port tradiţional musulman în Franţa. În 2004, în urma unei dezbateri naţionale înverşunate, legea a interzis niqab-ul, burqa (veşmântul negru care include vălul şi acoperă tot corpul) şi însemnele religioase din şcolile de stat.

Ioana Nicolescu

Citeste si>

Franta interzice purtarea valului islamic – legea a trecut si de Senat

Pourqoui Burqa?

sursa>

http://www.gandul.info//international/valul-musulman-va-fi-interzis-in-franta-incepand-de-luna-viitoare-8030451

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Martie 4, 2011 în articole, citadela, diverse, religie, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , ,