Noi episcopi şi reorganizări în Biserica Serbiei. Papa nu este invitat la Nis in 2013

[Se pare ca episcopii traditionalisti, antiecumenisti, din ierarhia Bisericii Ortodoxe a Serbiei, au triumfat la aceasta sedinta sinodala, pentru ca Eparhia de Raska si Prizren (Kosovo, a lui Artemie) nu a fost momentan rupta in doua, Papa Benedict nu va fi invitat la manifestarile comemorative de la Nis din 2013 (veste care adevereste, intr-o oarecare masura, informatiile anterioare privind presupusul refuz categoric al Moscovei in aceasta chestiune), iar situatia fostului episcop Artemie se pare ca inca nu a fost luata in discutie, in ciuda amenintarilor precedente cu excomunicarea din Biserica facute de catre Patriarhul Irineu; fapt care ar confirma informatiile cum ca Artemie are inca destui sustinatori dintre ierarhii Sinodului sarbesc. – dan.camen.]

Vineri, 27 mai 2011

Conform informaţiilor “Romfea.gr”, Sfântul Sinod al Ierarhiei Bisericii Ortodoxe Sârbe, a trecut la alegerea unor noi episcopi, la completarea unei episcopii şi la înfiinţarea de noi episcopii. Merită să semnalăm că Ierarhia Bisericii Sârbe se întruneşte în şedinţă de lucru la Belgrad, din 14 mai 2011.

Informaţiile arată că la propunerea Patriarhului Serbiei, k. Irineu, au fost aleşi noi membri în Sfântul Sinod. Cei trei noi membri ai Sfântului Sinod sunt: Episcopul de Srem, k. Vasil, Episcopul de Sumadia, k. Ioan, şi Episcopul de Niksici şi Vadimlie, k. Ioanikie.

Sfântul Sinod a purces şi la ocuparea Episcopiei vacante de Niş (condusa pana acum de Patriarh) în care a fost ales Episcopul vicar al Mitropolitului de Muntenegru şi egumen al Mănăstirii Ostrog, k. Ioan de Diokleea. De menţionat că Sfântul Sinod a ales şi doi Episcopi vicari, pe arhimandritul Ioan (Sulivrk) ca Episcop de Limplianis şi pe arhimandritul Andrei (Silertsit) ca Episcop de Remezitsansk, vicari ai Patriarhului Serbiei, k Irineu. Episcop al nou-înfiinţatei Episcopii de Krusevaci a fost ales în unanimitate Ierodiaconul David (Perovici), profesor la Facultatea de Teologie.

Sfântul Sinod al Bisericii Serbiei a trecut şi la înfiinţarea a doua noi episcopii, una fiind Episcopia Americii Centrale şi de Sud cu sediul la Buenos Aires, având ca loctiitor pe Mitropolitul de Muntenegru, k. Amfilohie. A doua este Episcopia Elveţiei şi Austriei cu sediul la Viena, unde loctiitor a fost numit Episcopul de Başka, k. Irineu.

Informaţiile “Romfea.gr” arată că Mitropolitul de Dambrobosnia, k. Nikolai, a solicitat Sfântului Sinod sa i se permita retragerea din funcţie din motive de sănătate. Sfântul Sinod a hotărât ca Mitropolitul Nikolai să fie ajutat temporar în sarcinile sale de Înaltpreafinţitul Mitropolit de Zahumie şi Herţegovina, k. Grigorie.

În sfârşit, în timpul şedinţei a fost discutată tema vizitei papei Benedict al XVI – lea, care, conform informaţiilor neconfirmate ale “Romfea.gr”, a eşuat şi, în cele din urmă, nu va fi invitat la sărbătorirea din 2013.

trad. http://acvila30.wordpress.com

sursa originala>

http://www.romfea.gr/index.php?option=com_content&view=article&id=8246:2011-05-26-23-46-45&catid=13 

sursa traducerii>

http://acvila30.wordpress.com/2011/05/27/noi-episcopi-si-reorganizari-in-biserica-serbiei-papa-nu-este-invitat-la-nis-in-2013/

~~~+~~~

UPDATE

Declaraţiile Mitropolitului de Başka, Irineu Bulovici despre ceremoniile din 2013.

Papa nu este pe lista invitaţilor.

27 mai 2011

Belgrad – Lucrările şedinţei ordinare pe luna mai a Sinodului Bisericii Ortodoxe Sârbe (SPC) s-au încheiat şi, conform comunicatului purtătorului de cuvânt – Mitropolitul de Başka, Irineu Bulovici – s-a discutat şi dacă va fi invitat papa la ceremoniile din 2013 de la Niş.

Conform Episcopului de Başka, Papa nu este pe lista invitaţilor. Manifestările, spune Episcopul Irineu, vor avea un caracter panortodox. Vor fi invitaţi să participe Intaistatatorii Bisericilor Ortodoxe, dar şi reprezentanţi ai tuturor bisericilor creştine, care nu se află în comuniune cu Biserica Ortodoxă, dar care au multe principii şi valori comune cu Ea. Adică, vor fi invitaţi copţii, armenii, romano-catolicii etc.

trad. http://acvila30.wordpress.com

sursa originala>

http://aktines.blogspot.com/2011/05/2013.html

sursa traducerii>

http://acvila30.wordpress.com/2011/05/27/serbia-%E2%80%93-declaratiile-mitropolitului-de-baska-irineu-bulovici-despre-ceremoniile-din-2013-papa-nu-este-pe-lista-invitatilor/

 

Guvernul grec ar putea reduce la jumătate salariile clerului Bisericii Ortodoxe a Greciei

Pravmir.ru / 23 mai 2011

Atena: Potrivit ziarului grecesc „To Bhma tis Kiriakis” guvernul grec se pregăteşte să reducă la jumătate salariile clerului Bisericii Ortodoxe a Greciei. În plus, guvernul elen intenţionează să pună sub control total toate conturile bancare ale Bisericii Greciei, Sfântul Sinod fiind deja notificat în mod oficial.

Deciziile se înscriu în seria de măsuri menite să stabilizeze situaţia financiară a Greciei, printre care se mai numără şi scăderea drastică a numărului de studenţi la unele universităţi, închiderea întreprinderilor individuale şi reducerea posturilor bugetare.

Într-un interviu recent acordat, Mitropolitul Serafim al Pireului a spus că statul elen cheltuie anual pe salariile şi pensiile clerului elen circa 300 de milioane de euro. Reducerea acestei sume la jumătate ar conduce Biserica la un pas spre faliment. Probleme asemănătoare au fost experimentate şi de către Biserica autonomă a insulelor Creta şi Dodekanese, care în prezent se află deja în anticiparea falimentului.

Potrivit Mitropolitul Serafim, după introducerea acestor măsuri guvernamentale se vor opri în mod inevitabil şi activităţile filantropice ale Bisericii Ortodoxe a Greciei, iar episcopii vor fi nevoiţi să caute ajutor financiar de la Fondul Monetar Internaţional.

trad.dan.camen.

sursa>

http://www.pravmir.ru/pravitelstvo-grecii-mozhet-vpolovinu-sokratit-zarplatu-duxovenstvu/

foto>

http://cristina88toma.files.wordpress.com/2010/05/greece3.jpg

http://www2.tbo.com/exposure/ar/385/255/2010/01/05/28260_010510-epiphany-blessing-385.jpg

 

Serbia: scrisoare deschisa catre intelectuali in apararea fostului episcop Artemie in ziua reunirii Sinodului B.O.S.

Pravmir.ru / 17 mai 2011

Belgrad – Episcopul Irineu de Backa a cerut mass-mediei sa nu faca speculatii cu privire la ordinea de zi a sedintei Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sarbe (B.O.S.).

Apelul episcopului se referă în principal la o scrisoare deschisă catre intelectualii sârbi în apărarea fostului episcop de Raska şi Prizren, Artemie. Această scrisoare a circulat în mass-media în prima zi a intrunirii Sinodului, ca urmare a zvonurilor că se va decide excomunicarea fostului episcop Artemie. […]

În ciuda declaraţiei episcopului Irineu, analişti sârbi spun că situatia lui Artemie va fi abordata la reuniunea sinodalilor. Potrivit analistului Tutsicha, mai mulţi episcopi sârbi nu au fost de acord cu caterisirea fostului episcop Artemie şi încă îl consideră episcop. Este cunoscut faptul că aceeaşi poziţie o impartaseste in mod deschis si mitropolitul Serafim al Pireului (Grecia). Poate că situaţia controversată din jurul fostului episcop Artemie, care este sprijinit de mai mulţi episcopi sârbi sau episcopi din celelalte Biserici Ortodoxe locale, precum şi de reprezentanţi ai intelectualilor sârbi care au trimis Sinodului acea scrisoare deschisa, a fost cauza declaraţiilor episcopului Irineu. […]

trad.dan.camen.

sursa>

http://www.pravmir.ru/arxierejskij-sobor-serbskoj-cerkvi-mozhet-ne-rassmotret-vopros-ob-otluchenii-byvshego-episkopa-artemiya/

foto>

http://spc.rs/sr/foto_sveti_arhijerejski_sabor_spc_maj_2011_godine

 

Mass-media sârbească afirmă că Biserica Ortodoxă Rusă s-a opus venirii papei Benedict la Nis in 2013

Pravmir.ru / 15 mai 2011

Belgrad: Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe o să ia în discuţie viitoarea întâlnire din 2013 a patriarhului sârb Irineu cu papa Benedict al XVI-lea în oraşul Nis din Serbia, cu ocazia celebrării a 1700 de ani de la Edictul de la Milan. După cum este deja cunoscut, nu toţi episcopii sinodului sârbesc au susţinut ideea venirii Papei pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În plus, ediţia sârbească a ziarului croat  «Vesti-online» a relatat faptul că, potrivit unor declaratii neconfirmate, în timpul recentei sale vizite în Serbia, preşedintele Departamentului de Relaţii Externe Bisericeşti (DECR) al Patriarhiei Moscovei, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, i-ar fi spus patriarhului sârb Irineu că patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, precum şi întreaga Biserica Ortodoxă Rusă, este împotriva venirii papei Benedict al XVI-lea la Nis. Potrivit reprezentantului Bisericii Ortodoxe Ruse, ar fi fost mai înţelept dacă s-ar organiza o întâlnire a Papei cu întâistătătorii tuturor Bisericilor Ortodoxe locale. În acest sens, trimisul Patriarhiei Moscovei ar fi declarat că Biserica Ortodoxă Sârbă nu ar fi trebuit să-l invite pe papa pentru a desfăşura o vizită oficială în 2013 pe teritoriul ei canonic. În conformitate cu reglementările adoptate de către Vatican, Papa nu poate vizita niciun teritoriu canonic al vreunei Biserici Ortodoxe locale, decât numai dacă întâistătătorul acelei biserici îi trimite în prealabil o invitaţie specială.

În plus, evenimentul acesta ar produce o tensiune mare care ar complica şi mai mult relaţia dintre sârbii ortodocşi şi croaţii catolici, deoarece papa Benedict al XVI-lea şi-a planificat ca, în timpul vizitei sale în Croaţia, să viziteze şi mormântul Fericitului Cardinal Alois Stepinac, care se află în Serbia, cardinalul fiind un persecutor al Ortodoxiei. În acest caz, o sursă credibila anonima a spus ca nu exclude faptul ca, în ciuda tuturor obstacolelor, mai mult de jumătate dintre ierarhii Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe „ar putea vota pentru vizita Papei la Nis”.

Relatările mass-mediei sârbeşti, preluate în general de la surse anonime şi care fac referire la o anumită „poziţie a Bisericii Ortodoxe Ruse” în această chestiune, pot face subiectul de discuţie al adversarilor vizitei papei în Serbia pentru a influenţa ierarhii Bisericii Ortodoxe Sârbe pentru viitoarea sedinţă de Sinod.

Problema posibilei vizite a Papei în oraşul Nis din Serbia, cât şi a vizitei Papei în Croaţia va fi dezbătută la reuniunea Sinodului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe.

trad.dan.camen.

[Stirea originala spune ca la sedinta viitoare a Sinodului se va lua in discutie si cazul fostului episcop Artemie de Raska-Prizren – n.m.]

sursa>

http://www.pravmir.ru/serbskie-smi-zayavlyayut-chto-russkaya-cerkov-vystupila-protiv-priezda-papy-rimskogo-v-nish/ 

~~~+~~~

Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe ia în considerare vizita Papei în Croaţia

Pravmir.ru / 14 mai 2011

Belgrad: Anunţul făcut de serviciul de presă al Vaticanului cum că papa Benedict al XVI-lea va vizita pe 4 şi 5 iunie Croaţia a provocat diverse reacţii în rândul clerului sârbesc. Croaţia este considerată a fi parte a teritoriului canonic al Patriarhiei Serbiei şi o vizită a papei în Croaţia este considerată în Serbia ca o vizită pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

Analistul sârb Zhivitsa Tutsich consideră că în şedinţa Sinodului Bisericii Ortodoxe Sârbe, programată pentru 16 mai a.c., se va discuta cel mai probabil despre vizita papei în Croaţia şi se va trimite Vaticanului o adresa în care se va exprima regretul faţă de această vizită.

Programul vizitei papale prevede ca papa Benedict sa viziteze mormântul cardinalului Alois Stepinac. Însă în mediul ortodox sârbesc imaginea Cardinalului Stepinac este extrem de negativă. Acest lucru se datorează faptului că Stepinac, în timpul guvernarii miscarii croate Ustase, a utilizat la scară largă practica convertirii forţate a sârbilor ortodocşi la catolicism. Stepinac justifica botezul forţat al sârbilor cu ideea că prin astfel de măsuri el a încercat salvarea populaţiei sârbe de la genocidul pregătit de Ustase, care a şi distrus Ortodoxia în Croaţia. Cu toate acestea, tot de numele Cardinalului Stepinac este strâns-legată şi introducerea în Croaţia a măsurilor de eliminare a Ortodoxiei.

În afară de chestiunea cu privire la vizita papei Croaţia, în luna iunie a acestui an Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe va discuta şi problema întâlnirii în 2013 a patriarhului sârb Irineu cu papa Benedict al XVI-lea pentru comemorarea a 1700 de la Edictul de la Milan. De asemenea, această viitoare întâlnire a stârnit deja reacţii mixte în clerul sârb.

trad.dan.camen.

sursa>

http://www.pravmir.ru/arxierejskij-sobor-serbskoj-cerkvi-rassmotrit-vopros-o-vizite-rimskogo-papy-v-xorvatiyu/ 

foto>

http://www.spc.rs/sr/susret_patrijarha_irineja_mitropolita_ilariona

http://www.vesti-online.com/Vesti/Srbija/137443/Sveti-arhijereski-sabor-SPC-pocinje-danas

 

Mare sinod catolic in 2012 ? „Noua evanghelizare” intr-o lume secularizata

Radio Vaticana/ 25 octombrie 2010

Un sinod general ordinar pentru Noua evanghelizare în 2012: este importantul anunţ dat duminică 24 octombrie de Benedict al XVI-lea la terminarea Liturghiei care a încheiat Sinodul special pentru Orientul Mijlociu. Papa a reafirmat „nevoia urgentă” a unei noi evanghelizări mai ales în ţările de străveche tradiţie creştină.

Redacţia noastră centrală l-a întrebat pe arhiepiscopul Rino Fisichella, preşedintele noului dicaster pentru „Noua Evanghelizare”, cu ce simţăminte a primit această veste.

– Un dublu sentiment. Înainte de toate, o mare uimire, o mare stupoare pentru relevanţa pe care Papa o acordă acestei teme ce devine din ce în ce mai importantă ca trăsătura însăşi a pontificatului său. Apoi, o uimire unită cu un sens de profundă bucurie în a şti că papa, pe lângă faptul că a institut în urmă cu câteva săptămâni noul Consiliu Pontifical pentru Noua Evanghelizare, acum se gândeşte şi la implicarea întregului episcopat din lume pentru Sinodul din 2012. Este inevitabil, împreună cu aceasta, şi o profundă responsabilitate. Consiliul Pontifical se naşte acum, iar 2012 este aproape. E inevitabil că greutatea cea mai mare va fi purtată de Secretariatul Sinodului; aceasta nu exclude că, având în vedere natura temelor care vor fi tratate, acest Consiliu Pontifical va fi direct implicat.

Vor fi doi ani de muncă intensă pentru acest mare eveniment bisericesc. Există ceva concret, o linie pe care deja o întrevedeţi gândindu-vă la tema aleasă de Pontif pentru acest Sinod?

– Linia a indicat-o deja papa în Scrisoarea apostolică „Ubicumque et semper”. Papa a indicat deja de mai multe ori în diferite intervenţii. Cred că există câteva puncte fundamentale ce revin în minte şi, în primul rând, aş zice, nevoia de a reînnoi tot ce constituie capacitatea Bisericii de fi în măsură să readucă Evanghelie lui Isus Cristos omului de azi. Sub multe aspecte s-a vorbit şi despre un deşert în care trăieşte omul nostru contemporan: pentru ce? Pentru că, îndepărtându-se de Dumnezeu, nu a găsit ceea ce căuta şi, în consecinţă, s-a închis tot mai mult în sine şi nu a fost în stare să poată corespunde „dezideratelor” sale. Omul are nevoie de Dumnezeu. Papa, încă o dată, readuce în prim plan această dimensiune care este centrul vieţii sale. Modul în care s-ar putea proceda, este tot Benedict al XVI-lea cel care l-a afirmat de mai multe ori: făcând să se înţeleagă cum se cuvine şi corect – într-o lumea tot mai secularizată – tema raportului dintre credinţă şi raţiune, şi, prin aceasta, în ce mod o raţiune coerentă cu ea însăşi poate reuşi să atingă cu adevărat obiectivul căutării sale care este adevărul. Şi din acest adevăr nu se poate exclude prezenţa lui Dumnezeu în propria viaţă. Există, deci, multe elemente. Inevitabil, este marea temă a secularizării şi din aceasta Biserica nu este exclusă, din contra. Secularizarea nu atinge doar Biserica: secularizarea ca fenomen atinge cultura, în primul rând şi, astfel, atinge toate acele dimensiuni din care omul trăieşte, şi, astfel, toate acestea fac din secularizare un fenomen ce trebuie privit – cum s-a făcut şi în trecut – şi studiat cu atenţie. Acum vine însă şi momentul de a da un răspuns pozitiv.

Anunţarea unui Sinod al episcopilor, instituirea unui departament vatican special. Dar, cer păstorului, cum credincioşii pot fi promotori ai unei noi evanghelizări în contextele vieţii lor de la familie la locul de muncă? Cum să stea în lumea ca unii care cred, pentru a relua titlul unei cărţi pe care a-ţi publicat-o recent?

– Este ceea ce va rezulta din Sinodul însuşi în care păstorii vor fi prezenţi. Vor fi şi mulţi laici şi multe persoane consacrate care îşi va aduce contribuţia lor pozitivă, dar nu se poate ca laicii să nu fie implicaţi în prima persoană în această chestiune. Cum învaţă Conciliul Vatican II, laicii ajung în acele locuri unde numai ei reuşesc şi de aceea putinţa de a transforma ţesutul social, cultural şi politic este responsabilitatea lor. Trebuie să fim capabili însă să găsim un numitor comun; să depăşim acea situaţie de fragmentare din care trăieşte cultura contemporană. Mă gândesc că marea provocare, în definitiv, este tocmai aceasta: cum să căutăm să avem un conţinut unitar şi, prin aceasta, conţinuturi ce permit a exprima, deşi în limbaje diferite, în tradiţii, rituri şi discipline diferite, miezul unic al credinţei noastre, acea credinţă în Isus mort şi înviat.

sursa>

http://www.radiovaticana.org/rom/Articolo.asp?c=433794

foto>

http://prcristianlaslo.wordpress.com/2009/09/22/sfantul-parinte-s-a-intalnit-cu-reprezentantii-bisericilor-catolice-rasaritene/vatican-pope-synod/

 

Unde voi pune eu numele meu?

Sfantul Atanasie Marturisitorul, Arhiepiscopul Alexandriei (328-373), numit de greci "Nemuritorul", iar de copti "Apostolicul"

Unde voi pune eu numele meu?[1]

– fragment –

Constanţiu împăratul, după moartea fratelui său, împăratul Constans, biruind pe Magnenţiu, stăpânea Răsăritul şi Apusul; şi precum în Răsărit, aşa şi în Apus răspândea erezia arienească, silind pe episcopii apuseni, în toate chipurile, pe unii cu frica, iar pe alţii cu îmbunări, cu daruri şi cu alte înşelăciuni, spre a se învoi cu erezia lui Arie şi să fie părtaşi la credinţa lor rea. Apoi a poruncit ca să se adune sobor în Mediolan, cetatea Italiei, pentru alungarea lui Atanasie, pentru că aşa credea că se va întări erezia, când Atanasie va fi cu totul lepădat şi pierdut dintre cei vii.

De aceea, mulţi au ajuns la un gând cu împăratul, unii de frică, alţii de cinstea împărătească fiind atraşi, iar cei ce erau tari în dreapta credinţă s-au ferit de sinodul acelora, precum au făcut Eusebiu, episcopul Vircheliniei, Dionisie al Mediolanului, Rodan al Tolosei, Paulin al Triviriniei şi Luchifer al Calaritiei. Aceştia n-au iscălit alungarea lui Atanasie, socotind că aceasta este lepădarea dreptei credinţe. Pentru aceasta ei au fost trimişi la Arimini, în surghiun; iar toţi ceilalţi episcopi s-au adunat în Mediolan (355) şi au judecat pe Atanasie ca să fie alungat.

Nu este cu necuviinţă ca să povestim aici despre neiscălirea lui Eusebiu şi Dionisie, la soborul cel nedrept. Adunându-se în Mediolan[2] vreo 30 de episcopi arieni şi neaşteptând să vie alţi dreptcredincioşi, au alcătuit singuri soborul, iscălindu-şi numele lor. Iar Dionisie al Mediolanului, care nu era de mult ridicat la rânduiala episcopiei, şi tânăr fiind de ani, a fost silit să iscălească la acel sobor. Şi pentru că s-a ruşinat de episcopii cei vechi şi cinstiţi, de aceea a iscălit împreună cu dânşii. După aceasta, dreptcredinciosul Eusebiu al Vircheliniei, cel bătrân de ani, a venit în Mediolan – după ce se săvârşise acel sinod numai cu iscăliturile acelora – şi l-a întrebat pe Dionisie: “Ce se face în acest sinod?”. Iar Dionisie spunând acum că s-a săvârşit nedreapta judecată asupra lui Atanasie, a mărturisit cu multă jale şi căinţă greşeala sa, că fiind înşelat, a iscălit alungarea lui Atanasie. Deci l-a mustrat pentru aceasta fericitul Eusebiu, ca un părinte pe fiu, căci Dionisie îl avea pe Eusebiu ca părinte duhovnicesc, întâi pentru bătrâneţile lui şi al doilea pentru că era de mai mulţi ani episcop al Vircheliniei, al cărei loc era mai presus decât al Mediolanului.

Însă văzând Eusebiu pocăinţa lui Dionisie, nu-l lăsa să se mâhnească şi zicea: “Eu ştiu ce să fac pentru ca să se şteargă  numele tău din mijlocul lor”. Atunci, înştiinţându-se episcopii arieni de venirea lui Eusebiu, l-au chemat în adunarea lor şi i-au arătat judecata cea alcătuită despre lepădarea lui Atanasie cu iscăliturile lor. Deci ei voiau ca şi el să-şi pună numele acolo, iar Eusebiu făcându-se ca şi cum s-ar învoi şi ar iscăli la soborul lor, a luat hârtia şi a citit numele episcopilor care se iscăliseră, şi ajungând la numele lui Dionisie, a strigat ca şi cum se mâhnea, zicând: “Unde voi pune eu numele meu, sub Dionisie? Nicidecum! Dionisie mai sus decât mine să nu fie! Voi ziceţi că Fiul lui Dumnezeu nu poate să fie asemenea cu Dumnezeu Tatăl, atunci de ce aţi cinstit pe fiul meu mai mult decât pe mine?”.

Deci nu voia să se iscălească până ce numele lui Dionisie nu se va şterge din locul cel mai de sus. Deci episcopii arieni dorind foarte mult să aibă iscălitura lui Eusebiu şi vrând ca să-l mângâie, au poruncit ca să fie şters numele lui Dionisie. Şi chiar Dionisie şi-a şters numele de pe hârtie, cu mâna sa, ca şi cum locul cel mai de sus l-ar da bătrânului Eusebiu al Vircheliniei, iar el să se iscălească sub dânsul.

Şi fiind şters numele lui Dionisie, încât nici urmă de literă nu se mai vedea, fericitul Eusebiu s-a lepădat de învoirea cea prefăcută a soborului lor şi a mărturisit adevărul, râzând de arieni şi zicând:

“Nici eu nu mă voi întina cu fărădelegile voastre, nici pe fiul meu Dionisie nu-l voi lăsa să fie părtaş la răutatea voastră, că nu este cu dreptate a iscăli judecată nedreaptă, spre alungarea nevinovatului arhiereu, oprind aceasta legea lui Dumnezeu şi bisericeasca pravilă. Deci, să vă fie tuturor în ştire că Eusebiu şi Dionisie nu vor mai iscăli judecata voastră cea plină de răutate şi de fărădelege. Şi mulţumim lui Dumnezeu, care a izbăvit pe Dionisie din cursa voastră, şi care ne-a dat o pricepere ca aceasta, ca numele lui care era scris rău, în mijlocul numelor voastre, să fie şters”.

Văzând arienii cum au râs de ei Eusebiu şi Dionisie, au pus mâna pe ei ca să le facă rău şi, ocărându-i, i-au trimis în surghiun pe amândoi. Şi atâta rău i-au făcut în surghiun fericitului Eusebiu, încât a murit muceniceşte.

Ereticul Arie, a carui erzie (arianismul) s-a raspandit in intreg teritoriul imperiului roman, fiind condamnata la sinodul I Ecumenic de la Niceea in anul 318

_________________________

---

[1] Fragment din viaţa Sfântului Sfinţit Atanasie Mărturisitorul, Arhiepiscopul Alexandriei, în Vieţile Sfinţilor pe Ianuarie, Ediţia a II-a, Editura Mânăstirea Sihăstria, 2005, pp. 370-372

[2] Milano de azi

_________________________

foto>

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4b/Athanasius_I.jpg