Un matematician rus a rezovlat o problemă celebră în timp ce
încerca să afle cum mergea Iisus pe apă.
[Iata ca rusul incerca sa explice rational, stiintific, minunea umblarii pe apa a Mantuitorului (Mt. 14, 22-33), legandu-se in special de viteza de deplasare, de parca Hristos ar fi fugit pe mare, cand Evanghelia spune clar ca „umbla”, adica mergea. Se pare ca nu stia nici detaliile pericopei, care arata ca vantul „era impotriva” si valurile „invaluiau” corabia. De asemenea, intreaga minune are in centrul ei ideea de credinta in Hristos care poate supune sub picioare toate stihiile pamantului, deci o explicatie rational-umana a acesteia iese din start din calcul. In fine, e interesant faptul ca, incercand sa rezolve o problema stiintifica, a pornit de la o minune dumnezeiasca, spre deosebire de exemplu de fizicianul, matematicianul si… teologul Isaac Newton care, plecand de la marul cazut in cap din copac, a elaborat mai apoi legea atractiei universale. Totodata, Perelman este de apreciat si pentru felul cum a refuzat, ca un dezinteresat, de doua ori milionul de dolari, explicand genial ca nu-i trebuie bani, daca stie cum să guverneze Universul… – dan.camen.]
Matematicianul rus Grigori Perelman, care a rezolvat o celebră problemă de matematică cunoscută sub denumirea Conjectura lui Poincaré, a povestit într-un interviu că a reuşit să rezolve această problemă pe când încerca să înţeleagă cum a reuşit Iisus să meargă pe apă.
„Nu există probleme pe care nu le putem rezolva, există doar probleme dificil de rezolvat„, a declarat Perelman într-un rar interviu acordat unei companii cinematografice, din care cotidianul Komsomolskaïa Pravda a publicat o serie de fragmente.
Vorbind despre amintiri din timpul şcolii, solitarul savant, care a refuzat până de curând să comunice cu presa, a spus că dorea să explice legenda lui Iisus.
„Vă aduceţi aminte de legenda biblică despre Iisus care mergea pe apă. Trebuia să calculez viteza cu care mergea pentru a nu cădea în apă„, a explicat acesta.
Având în vedere că „legenda încă există, înseamnă că nu m-am înşelat”, a continuat acesta.
„Un copil învaţă lucruri încă de la naştere. Dacă braţele şi picioarele pot fi antrenate, de ce nu am putea antrena şi creierul„, a întrebat acesta.
El a mai explicat că a refuzat un premiu de 1 milion de dolari acordat anul trecut de Clay Mathematics Institute (CMI) pentru rezolvarea conjecturii lui Poincaré pentru că ştie „cum să guvernezi Universul”.
„Ştiu cum să guvernez Universul. De ce ar trebui să alerg după un milion„, a spus acesta.
Matematicianul în vârstă de 44 de ani, care locuieşte cu mama sa într-un cartier mărginaş din Sankt Petersburg, a fost desemnat în luna martie a anului trecut laureatul unui premiu decernat de Clay Mathematics Institute (CMI) din SUA, după ce a publicat pe internet soluţia problemei de topologie formulate în 1904 de matematicianul francez Henri Poincaré.
După mai multe săptămâni de suspans, el a anunţat institutul că că nu acceptă recompensa de 1 milion de dolari acordată odată cu acea distincţie din cauza unui „dezacord” cu comunitatea matematicienilor.
Pentru rezolvarea acestei probleme celebre, matematicianul rus a primit în 2006 medalia Fields, considerată „Nobelul în matematică”. Perelman a refuzat şi această distincţie, fiind prima persoană din lume care a făcut acest lucru.
Clay Mathematics Institute, o instituţie americană dedicată promovării ştiinţelor matematice, a expus în anul 2000 o listă cu „cele şapte probleme ale mileniului”, promiţând o recompensă de 1 milion de dolari pentru rezolvarea fiecăreia dintre ele.
Trei ani mai târziu, Grigori Perelman a anunţat, spre surpriza generală, că a descoperit soluţia pentru Conjectura lui Poincaré, declarând că a lucrat la ea, în secret, timp de şapte ani.
Ignorând complet canoanele presei ştiinţifice, Grigori Perelman a ales să îşi publice demonstraţia pe internet. Soluţia lui a fost apoi îndelung verificată de către alţi matematicieni.
Conjectura lui Poincaré este un test care poate ajuta la determinarea formei universului. Potrivit acesteia, dacă într-un spaţiu închis tridimensional orice arc de cerc închis se poate micşora până la un punct, acest spaţiu este echivalent din punct de vedere topologic cu o sferă tridimensională.
Un matematician rus sarac lipit pamantului a spus ca nu are nevoie de premiul de un milion de dolari. Geniul a rezolvat una dintre cele mai grele probleme de matematica, Conjectura lui Poincare.
Grigori Perelman prefera sa traiasca izolat, in apartamentul sau mizer din St. Petersburg. Atunci cand a fost anuntat ca a castigat un premiu de 1 milion de dolari pentru rezolvarea problemei care i-a tinut in ceata pe matematicieni timp de un secol, acesta s-a multumit sa spuna, prin usa inchisa: “Nu am nevoie de nimic! Am tot ce-mi trebuie!” Premiul de 1 milion de dolari i-a fost oferit matematicianului rus in varsta de 44 de ani saptamana trecuta, de Institutul de matematica Clay din Cambridge, Massachusetts. Perelman a rezolvat Conjectura lui Poincare acum patru ani si a postat raspunsul pe internet. Imediat dupa a primit Medalia Fields din partea Uniunii Internationale de Matematica din Madrid, insa nu s-a prezentat sa-si ridice premiul. “Nu sunt interesat de bani sau faima. Nu vreau sa fiu expus ca un animal la gradina zoologica. (…) Nu sunt un erou al matematicii. Nici nu sunt un om de success, de aceea nu vreau sa fiu in centrul atentiei”, a declarat atunci Grigori Perelman. Povestea rezolvarii unei enigme matematice vechi de un secol a inceput in 2003, pe cand Perelman lucra ca cercetator la Institutul de Matematica Steklov din St Petersburg. Atunci a inceput sa posteze online lucrari in care sugera ca ar fi rezolvat Conjectura lui Poincare. Teste riguroase au dovedit ulterior ca avea dreptate. Problema care avea mai mult de 100 de ani in momentul in care a fost rezolvata de Perelman poate ajuta la determinarea formei universului. Imediat dupa, Grigori Perelman a renuntat la slujba de la Institutul Steklon. Prietenii spun despre el ca ar fi renuntat la matematica de tot, dar Perelam refuza sa vorbeasca despre acest subiect, considerandu-l, din motive personale, prea dureros. In prezent traieste intr-o saracie cruta. “Am fost o data in apartamentul lui si am ramas pur si simplu stupefiata. Are numai o masa, un taburet si un pat cu o saltea murdara lasata acolo de vechii proprietari ai apartamentului, niste alcoolici care i-au vandut locuinta. (…) Incercam sa scapam de gandacii din bloc, dar se ascund in apartamentul lui”, a spus Vera Petrovna, vecina de bloc cu Perelman.
Enuntul Conjecturii lui Poincare: Daca intr-un spatiu inchis tridimensional orice arc de cerc inchis se poate micsora pana la un punct, acest spatiu este echivalent din punct de vedere topologic cu o sfera tridimensionala.
„Medalia Fields este cea mai importanta distinctie din lumea matematicii, fiind cunoscuta ca un fel de Premiu Nobel pentru matematica. Medalia este datorata matematicianului John Charles Fields (1863-1932), care a propus în 1932, în cadrul unui congres international al matematicienilor care a avut loc la Toronto, înfiintarea unei distinctii care sa recompenseze realizarile majore din matematica. La moartea sa, în 1932, a lasat drept mostenire toate bunurile pentru a finanta medalia care avea sa îi poarte numele. Spre deosebire de Premiul Nobel, care se acorda anual, Medalia Fields este atribuita la fiecare 4 ani, în cadrul unui congres international de matematica. De mentionat ca medaliatii Fields trebuie sa aiba o vârsta mai mica de 40 de ani.”
Conjectura lui Poincaré nu îsi gasise demonstratia pâna în 2002. De fapt, pentru cazul mai general, pentru n>4, demonstratia a fost realizata de catre Zeman, Stallings si Smale în 1962, iar pentru cazul n=4 demonstratia a fost reusita de catre Freedman în 1982. Ramasese de demonstrat cazul în care n=3, adica varianta, aparent, cea mai simpla. Conjectura lui Poincaré este suficient de importanta pentru matematicieni, astfel încât în anul 2000, Clay Mathematics Institute de la Cambridge, Massachusetts, SUA, decide sa o introduca în rândul celor 7 mari probleme ale matematicii a caror rezolvare va aduce drept premiu autorului suma de un milion de dolari (vezi Stiinta si tehnica, iunie 2000).
Scurta biografie – Grigori Perelman
Grigori Perelman s-a nascut în Leningrad (acum Sankt Petersburg) în 13 iunie 1963. Talentat la matematica, urmeaza cursurile unui prestigios liceu leningradean renumit pentru specializarea sa în fizica si matematica. Rezultatele sale nu se lasa asteptate si, în 1982, devine membru al lotului sovietic pentru Olimpiada Internationala de Matematica si obtine medalia de aur cu scorul maxim posibil: 42 de puncte. Urmeaza cursurile Facultatii de Matematica si Mecanica a Universitatii de Stat din Leningrad si catre sfârsitul anilor 1980 obtine titlul de doctor în matematica cu lucrarea „Suprafete în forma de sa în spatii Euclidiene”. Dupa absolvirea facultatii se angajeaza la Institutul Steklov, tot în Leningrad. La începutul anilor 1990, profitând de deschiderea granitelor pentru cetatenii sovietici, ajunge în SUA. Aici lucreaza în cadrul a mai multor universitati americane si publica o serie de lucrari. În 1995 i se propune sa lucreze la Institutul pentru Studii Avansate de la Stanford. Universitatea din Tel Aviv îi face o propunere similara. Le refuza pe amândoua si în 1996 se întoarce în Rusia, la Institutul Steklov. Munceste din ce în ce mai izolat. În noiembrie 2002 publica pe Internet, la arXiv, o lucrare de vreo 29 de pagini: „The entropy formula for the Ricci flow and its geometric applications”. În această lucrare Perelman indica o cale prin care singularitatile pot fi facute sa dispara. El aplica un soi de „chirurgie estetica” prin care marimile care intervin în deformare sunt netezite. Poate este mai buna analogia lui Barry Mazur, matematician la Harvard, care a spus: „Sa presupunem ca aripa masinii dumneavoastra a fost lovita si ca veti suna un tinichigiu sa va spuna cum sa o îndreptati. Tinichigiul nu are timp sa stea la telefon cu dumneavoastra. Va trebui sa duceti masina în garaj pentru a o examina. Acolo el va spune unde sa loviti cu ciocanul. Ceea ce a realizat Hamilton si a completat Perelman este o procedura care este independenta de particularitatile deformarii [aripii]. În acest caz mecanicul nu mai trebuie sa vada masina, va trebui doar sa aplicati o ecuatie. Acum avem o procedura pentru a netezi lucrurile si, lucru important, putem controla rupturile.”. Lucrarea lui Perelman nu a reprezentat demonstrarea completa a conjecturii Poincaré, ci numai realizarea unui schelet de demonstratie. Dupa mai multe dezvoltari, demonstratia completa (care se întinde pe 328 de pagini) a fost realizata de catre Huai-Dong Cao (Departamentul de Matematica al Universitatii, Lehigh, SUA) si Xi-Ping Zhu (Departamentul de Matematica al Universitatii Zhongshan, Guangzhou, China).
Perelman: „Am judecat asa: daca eu gresesc si cineva va folosi munca mea pentru a construi demonstratia corecta voi fi foarte bucuros. Niciodata nu am considerat ca voi fi singurul care va demonstra conjectura lui Poincaré”.
Acum, cel care a refuzat un milion de dolari traieste din pensia mamei sale. O pensie de numai 60 de dolari… Ni se spune ca nu îsi taia unghiile, ca îsi lasa parul sa creasca anapoda. Întrebat de ce face asta a raspuns ca „daca ele cresc, de ce sa nu le las sa creasca?”. Nu voia nici CV-uri (atât de la moda în lumea noastra de birocrati atotputernici) sa completeze. „Daca ei îmi cunosc munca nu au nevoie de CV-ul meu. Daca au nevoie de CV-ul meu, înseamna ca nu îmi cunosc lucrarile”, spunea el atunci când i s-a cerut un CV pentru Universitatea Stanford.
Nu de bani, nu de glorie are nevoie el acum, ci de putina liniste în care sa îsi cladeasca adevarul. Nu poate suporta lumina reflectoarelor, pentru ca el este sensibil la o cu totul alta lumina.
Enuntul Conjecturii lui Poincare, în cazul cel mai general, este urmatorul:
O varietate simplu conexa din spatiul cu n+1 dimensiuni este homeomorfa cu o sfera n-dimensionala.
O conjectura este un enunt matematic care poate fi verificat în nenumarate cazuri particulare, dar pentru care nu exista nicio demonstratie pentru cazul general.
Conjectura lui Poincaré
"Curgerea Ricci" - metoda de rezolvare propusa de Perelman
Rusul Grigori Perelman a refuzat „Nobelul matematicii”
[un articol din 2006 care arata ca Perelman a mai refuzat si inainte recompensa de 1 milion de dolari oferita atunci de Clay Mathematics Institute din Boston – dan.camen.]
Ziarul de Iasi / 23.08.2006
Rusul Grigori Perelman a refuzat medalia Fields, un premiu in matematica echivalent cu premiul Nobel, care i-a fost decernata marti la Madrid, au anuntat organizatorii Congresului mondial al matematicienilor care are loc in perioada 22 – 30 august. „Anuntam cu regret ca a refuzat medalia”, a declarat un purtator de cuvint din partea organizatorilor celei de-a 25-a editii a Congresului, care s-a deschis cu ceremonia de decernare a acestor premii de catre regele Spaniei. Enigmaticul savant rus, care a gasit solutia la faimoasa problema Conjectura lui Poincaré, nu a fost prezent la Madrid. Decizia de a refuza aceasta prestigioasa recompensa nu a fost chiar o surpriza, pentru ca intr-un interviu dat saptamina trecuta revistei americane The New Yorker, matematicianul a calificat premiul drept „neinteresant”. Rusul, care locuieste la Sankt Petersburg, a rupt orice legatura cu confratii sai matematicieni dupa ce, in 2003, a prezentat solutia la aceasta problema de topografie care a fost formulata in 1904 de matematicianul Henri Poincaré si care i-a pasionat pe specialisti vreme de aproape un secol. Nu este pentru prima data cind Perelman, care a implinit 40 de ani in luna iunie, refuza un premiu, sustinind de fiecare data ca membrii juriilor nu sint suficient de eminenti. Matematicianul nu a fost interesat nici de recompensa de 1 milion de dolari pe care Clay Mathematics Institute din Boston a oferit-o pentru rezolvarea Conjecturii lui Poincaré. Perelman nu va mai putea fi propus pentru un alt premiu Fields pentru ca aceasta medalie este rezervata doar matematicienilor cu varste sub 40 de ani. Medalia Fields, o distinctie acordata o data la patru ani, a fost decernata marti lui Perelman, francezului Wendelin Werner, australianului Terence Tao si rusului Andrei Okunkov.
Perelman se trage dintr-o familie evereiasca din Sankt Petersburg. El are o sora mai mica, Elena, care este de asemenea de profesie matematician, lucrand in prezent ca biostatistician in Stockholm.
Grigori Perelman este si violonist si are o mare pasiune pentru ping-pong, fiind un redutabil jucator.
Sir John Ball, presedintele Uniunii internationale pentru matematica, incercand in 2006 sa-l convinga pe Perelman timp de 10 ore pe parcursul a doua zile sa accepte premiul Fields, s-a lasat pana la urma pagubas. Dupa doua saptamani, Perelman a expus in cateva cuvinte rezumatul acelei discutii, spunand ca i s-au oferit trei alternative> sa accepte premiul si sa vina la decernarea lui, sa accepte premiul dar sa nu vina la decernare, urmand ca medalia sa-i fie trimisa ulterior si, ce-a de-a treia: sa nu accepte deloc premiul. De la inceput Perelman a ales pe cea de-a treia varianta. „Toti au inteles ca daca demonstratia mea este corecta nu mai este nevoie de nicio alta recunoastere” – spunea el. Este prima persoana care refuza medalia Fields.
Perelman: „Nu sunt considerate ostile societatii persoanele care rup standardele etice, ci persoane ca mine, care traiesc izolate.”
Theologhia 