Sondaj IRES despre perceptia si atitudinea credinciosilor cu privire la rearondările teritoriale din cele doua mitropolii ale Transilvaniei

Intr-un surprinzator sondaj IRES remis recent presei, privind perceptia si atitudinea credinciosilor la posibila dezmembrare a Mitropoliei Clujului, s-a putut constata faptul ca majoritatea enoriasilor intervievati din eparhiile sufragane mitropoliei resping ideea rearondarii teritoriale a Arhiepiscopiei Alba Iuliei si a Episcopiei Oradiei la Mitropolia Ardealului (parca in contrast cu ceea ce s-a comunicat de Patriarhia Romana> „hotărârea de înfiinţare a Mitropoliei Clujului a fost luată în grabă de către Sfântul Sinod, fără consultarea prealabilă a clerului şi credincioşilor din eparhiile desemnate să depindă jurisdicţional de Mitropolia nou înfiinţată”). Intr-adevar, nu au fost consultate atunci formal Adunarile Eparhiale ale episcopiilor sufragane acum Mitropoliei Clujului *(asa cum s-a intamplat acum cu cele doua eparhii care vor sa treaca sub Sibiu), poate si pentru faptul ca hotararile acestora au doar rol consultativ, deci, pana la urma, informal; totusi, realitatea statistica a acestui sondaj confirma, si dupa 7 ani, vointa neconsultata *(formal) a comunitatii de credinciosi ortodocsi transilvaneni. Nu mai vorbim de faptul ca Patriarhia Romana a confundat vointa unei Adunari Eparhiale *(formata in general, pe langa preotii desemnati, din personalitati politice si oameni de afaceri instariti) cu vointa „clerului” si a „credinciosilor” de rand. Astfel „restul” nu a avut un cuvant de spus in aceasta chestiune si, in general, nu are un cuvant de spus in orice chestiune de natura bisericeasca. Asadar, putem sa dam uitarii celebra sintagma: „Vox populi, vox Dei”! O alta hiba in acest statut sagunian este, daca vreti, chiar lipsa monahilor din Adunarile Eparhiale. De asemenea, un mare procent dintre intervievati *(aprox. 60%) a declarat ca si-ar dori un referendum pe aceasta chestiune, fapt care arata tendinta, de jos in sus, de democratizare a Bisericii *(si nu cred ca are legatura neaparat cu secularizarea care a cuprins Biserica, ci poate cu ceea ce am spus mai sus), iar 70% dintre credinciosi considera ca impactul mutării uneia dintre episcopii la o altă mitropolie ar fi negativ.

Despre rezultatele interesante ale acestui sondaj aflam de la sociologul Vasile Dancu, presedintele IRES, care a relatat in articolul> „Orgoliile ierarhilor si misiunea Bisericii noastre” *(contributors.ro, 13 februarie 2012), urmatoarele:

„[…] Puțină lume știe despre dezmembrarea Mitropoliei Clujului, spune un sondaj de opinie publică. Așa cum am fost avertizați cu ocazia funeraliilor părintelui Bartolomeu, destrămarea prin echilibrare teritorială a Mitropoliei Clujului, Albei, Maramuresului și Oradiei a început. Totul cu justificarea că este dorința clerului, a mirenilor și a credincioșilor. Alipirea la Sibiu a Arhiepiscopieii Albei și a Episcopiei Oradiei nu găsesește nici o justificare serioasă legată de dorințele oamenilor sau o păstorire optimă a enoriașilor. Ancheta de opinie pe care am realizat-o pe un eșantion reprezentativ de credincioși arată că mulți dintre ei se declară destul de puțin cunoscători privind organizarea administrației religioase, darămite să ceară reechilibrări teritoriale păstorilor lor. Procentul celor care se autoevaluează ca fiind informați despre organizarea Bisericii se apropie undeva de 60%, dar și acest procent trebuie luat cu mici rezerve, deoarece este vorba de o autoestimare unde oamenii au tendința de a se pune într-o lumină favorabilă.

Despre mutarea Arhiepiscopiei Albei la Mitropolia Sibiu declară că au auzit doar 51% dintre credicioșii din întreaga mitropolie, iar din cele două județe vizate declară că sunt la curent 56% dintre ortodocșii din Alba și doar 45% dintre credincioșii ortodocși din județul Mureș. Este adevărat că discuțiile legate de proximitatea geografică a Arhiepiscopiei Albei de Sibiu au reușit să creeze și la nivelul Mitropoliei o oarecare acceptare, nu fără strângere de inimă, a trecerii Arhiepiscopiei Albei și Mureșului la Mitropolia Ardealui, discuții care avuseseră loc lângă catafalcul părintelui Bartolomeu.
Dar marea surpriză pentru noi a fost anunțul Episcopiei Oradiei, cum că sunt doritori să treacă peste munți pentru a se uni cu Mitropolia Ardealui. Evident că și aici s-a montat un scenariu cu adunare și voturi, iar explicația a fost și în acest caz dorința ierarhilor, a clerului și a credincioșilor.
Ancheta noastră a arătat că datele despre această manufacturare a consensului de scindare este și mai puțin cunoscută. Evident că acesta este și un efect al discreției și decenței cu care Mitropolia Clujului a tratat acestă problemă, ca pe una internă, dar și o urmare a lucrării fără mult zgomot din partea Episcopului Oradiei. 67% dintre enoriașii ortodocși ai Mitropoliei Clujului nu au auzit de această hotarâre a Adunării eparhiale a Oradiei și 57% dintre bihoreni sunt total neștiutori despre lucrarea conducătorilor sau mirenilor care au votat trecerea la Sibiu.

Credincioșii se opun. Dacă ar fi un referendum ar vota contra
Ancheta noastră de opinie a relevat un fapt mult mai îngrijorător decât lucrarea facută fără transparență: este vorba despre dezacordul majorității enoriașilor privind trecerea episcopiilor de care aparțin la o altă mitropolie. Pe ansamblul Mitropoliei Clujului, doar 14% sunt de acord (65% sunt contra și 17% indiferenți), iar dacă analizăm județele afectate de această ”echilibrare” o să vedem că doar 17% ar fi de acord în județele Alba și Mureș și 20% in Bihor. Am observat însă că majoritatea dintre cei puțini care-și declară acordul sunt puțin informați despre organizarea bisericii sau manifestă un comportament religios mai puțin intens.
În fine, 70% dintre credincioșii ortodocși din mitropolia noastră sunt de părere că mutarea ar aduce un impact negativ. Am întrebat dacă ar trebui organizat sau nu un referendum pentru o asemenea decizie și 60% (și chiar 63% în județul Bihor) dintre enoriașii mitropoliei au raspuns afirmativ. Chiar dacă referendumul nu face parte, cel puțin la noi, dintre rânduielile Bisericii Ortodoxe, la un asemenea eveniment ar vota pentru mutarea episcopiilor menționate la Mitropolia Ardealului doar 19% dintre credincioșii din ansamblul mitropoliei, 23% dintre enoriașii din Alba și 29% dintre cei din Mureș. Dar absurditatea acestei așa-zise echilibrări se vede foarte clar mai ales în județul Bihor, episcopie care nu poate fi revendicată pe principiul proximității geografice de Sibiu și unde doar 17% dintre credincioșii de peste 18 ani ar vota pentru.[…]”

De asemenea, dansul pune punctul pe ‘i’ si afirma, pe buna dreptate, ca> „Textul comunicatului Patriarhiei se antepronunță și arată clar că este vorba de o voință strategic definită, nicidecum vreo dorință a maselor de credincioși„. Practic, prin asta se clatina si ultima lui nadejde, exprimata la finalul articolului> „Încă nu mi-am pierdut speranța. Dacă Patriarhul nu va încuraja acest act de orgoliu și răzbunare târzie, nedemne de ierarhia Bisericii noastre, atunci speranța mea că Biserica noastră a ieșit din timiditate, dar și din războaiele mărunte – semnul instituțiilor nepregătite pentru provocările modernității – va reveni. Sunt sigur că Patriarhul înțelege mai bine decât oricine care sunt misiunile bisericii noastre, și nu doar în Transilvania„.

Despre sondaj aflam de la Ziua de Cluj ca> „a inclus un eşantion de peste 1.000 de persoane din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, plus câte 500 de persoane din judeţele Alba, Mureş şi Bihor […]” *(deci cu mult peste numarul membrilor unei Adunari Eparhiale – 30). „[…] Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), în rândul unui eşantion de 1.021 de persoane cu vârsta peste 18 ani din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, vizând şi câte 500 de persoane de 18 ani şi peste această vârstă din judeţele Alba, Mureş, (care alcătuiesc Arhiepiscopia de Alba Iulia), respectiv Bihor (care formează Episcopia Oradiei). Eroarea maximă tolerată a sondajului este de 3%, considerată valoarea maximă admisă pentru reprezentativitatea unui sondaj”.

Mai detaliat> „[…] 65% dintre respondenţii de pe cuprinsul întregii Mitropolii a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului nu sunt de acord cu trecerea eparhiei de care aparţin la o altă mitropolie. La nivelul judeţelor chestionate în particular, 64% dintre respondenţii din Alba şi câte 57% dintre cei din judeţele Mureş şi Bihor nu sunt de acord cu iniţiativa respectivă. Aceasta este agreată de 20% din respondenţii din judeţul Bihor, câte 17% din judeţele Mureş şi Alba, respectiv 14% la nivelul întregii mitropolii, în timp ce un procent ce variază între 17 şi 20% dintre respondenţi priveşte cu indiferenţă un astfel de demers. Impactul mutării unei episcopii la o altă mitropolie ar fi mai degrabă negativ în opinia a 72% dintre respondenţii din judeţul Bihor, 70% dintre cei de la nivelul întregii mitropolii, 67% dintre cei din judeţul Alba şi 66% dintre respondenţii din judeţul Mureş. Mai mult de jumătate dintre respondenţi din toate ariile de chestionare (63% din judeţul Bihor, câte 60% din întreaga mitropolie şi din judeţul Alba şi 55% din judeţul Mureş) au răspuns afirmativ la întrebarea cu privire la oportunitatea organizării unui referendum în scopul luării deciziei cu privire la mutarea celor două episcopii la Mitropolia Ardealului.

Peste jumătate dintre respondenţi ar participa la referendumul respectiv, iar cei mai mulţi ar vota împotriva mutării – 63% din respondenţii din întrega mitropolie, 61% din judeţul Bihor, 60% din judeţul Alba şi 50% din judeţul Mureş. Cel mai ridicat procent pentru mutare ar fi înregistrat, conform sondajului, în judeţul Mureş – 29%, urmat de judeţul Alba – 23%, mitropolia per ansamblu – 19% şi judeţul Bihor – 17%. Sondajul citat chestionează şi autopercepţia respondenţilor cu privire la religiozitate, dar şi la frecventarea bisericii. În privinţa primeia dintre categoriile amintite, între 90% (judeţul Bihor) şi 96% (judeţul Alba) dintre respondenţi se consideră persoane religioase. De asemenea, procentul celor care frecventează biserica de câteva ori pe săptămână, respectiv de câteva ori pe lună totalizează 60 de procente în judeţul Alba, 58% la nivelul mitropoliei, 57% în judeţul Bihor şi 48% în judeţul Mureş. Mai amintim că, potrivit sondajului, respondenţii sunt mai informaţi cu privire la iniţiativa trecerii Eparhiei Alba Iuliei sub jurisdicţia Sibiului decât cu privire la cea a Oradiei„.

Va lua in considerare Sfantul Sinod acest sondaj sau il va considera profan si nerealist, sau realizat intr-un moment nepotrivit si, de ce nu, poate cam tarziu?…

dan.camen.

surse>

http://www.contributors.ro/fara-categorie/orgoliile-ierarhilor-%C8%99i-misiunea-bisericii-noastre/

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/biserica-se-rupe-de-popor–84117.html

foto>

http://www.puterea.ro/articol/credinciosii_se_opun_spargerii_mitropoliei_clujului

http://www.citynews.ro/_Files/Thumbs/NewsAttachments/2011/10/21/0000205216/3385_0000205216_W340-H405-HA1-VA4.jpg

 

CEDO recunoaste juridic Sindicatul Preotilor „Pastorul cel bun” din Mitropolia Olteniei

[Comunicatul arata „uimirea” (daca nu teama) Patriarhiei Romane privind recunoasterea juridica a Sindicatului preotilor „Pastorul cel bun” din Mitropolia Olteniei. Zic posibila teama, deoarece Patriarhia Romana nu este parte in proces, ci Statul Roman, care poate contesta „cu fermitate” sau nu decizia CEDO. Cu privire la sindicatul preotilor mi-am exprimat deja parerea pe care mi-o si mentin (aveti, in acest sens, la finalul postarii cateva legaturi utile). Sindicatul preotilor arata poate cel mai bine gradul de secularizare care a cuprins Biserica noastra Ortodoxa. Dovada este ca unele dintre solicitarile lor sunt inacceptabile pentru misiunea la care sunt chemati, asa cum se spune si in comunicatul Patriarhiei Romane. Nu spun insa ca si unii dintre ierarhii nostri n-ar fi atinsi de cangrena secularizarii, dovada fiind si unele abuzuri ale lor de care preotii sindicalisti mentioneaza pe buna dreptate si care raman nesanctionate. Solutia trebuie sa fie, pana la urma, de natura eclesiala! De aceea, sunt de acord ca schimbarea trebuie sa porneasca de sus in jos si nu invers, pentru ca, iata, ce se intampla daca porneste de jos si poarta cu ea pecetea secularizarii! Un papa a spus odata ca in Biserica (nu doar Catolica) nu se pot face reforme, fiindca poarta amprenta profanului, dar ca exista ca solutie pentru schimbare sfintii, care apar in lume la timpul hotarat de Dumnezeu si care pot schimba definitiv in bine cursul unei Biserici. Exista in acest sens numeroase exemple. E drept, papii si Biserica Catolica s-au confruntat de secole cu reforma Protestantismului, insa gasesc cu cale prilejul de a adresa tuturor indemnul (fie ierarhi, fie preoti, fie mireni) sa ne sfintim prin fapte vrednice potrivit chemarii, cat de repede posibil, viata noastra si, prin ea, viata Bisericii si sa nu (ne-)o reformam, protestantizandu-o(ne)! – dan.camen.]

~~~+~~~

HOTĂRÂRE INADECVATĂ LA CEDO

– Vocaţia sacerdotală a fost asimilată cu acţiunea sindicală –

Basilica.ro/ 1 februarie 2012

Patriarhia Română a luat cunoştinţă cu uimire de hotărârea în primă instanţă a completului de judecători din cadrul secţiei a III-a a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei Păstorul cel bun contra României având ca obiect dreptul clericilor la libera asociere în organizaţii de tip sindical. Studiind cu atenţie această hotărâre, Patriarhia Română constată următoarele: 

1. Cunoaşterea trunchiată (insuficientă) de către CEDO a specificului relaţiilor dintre stat şi culte în România şi ignorarea prevederilor Constituţiei României (art. 29), a Legii Cultelor nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor din România (art. 8) şi a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române recunoscut prin HG nr. 53/2008 şi publicat în Monitorul oficial nr. 50/22 ianuarie 2008 – Statut, care enunţă cu claritate autonomia şi libertatea Bisericii faţă de Stat;

2. Confuzia între specificul vocaţional al preoţiei care este chemare la misiune sfântă prin actul hirotoniei sau „slujire liber asumată a comunităţilor de credincioşi” (art. 123 alin. 7 din Statut), pe de o parte, şi raporturile de muncă specifice angajaţilor civili, pe de altă parte;

3. Reţinerea total eronată în hotărârea CEDO că statutul aşanumitului sindicat nu ar contraveni prin nimic Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Legii cultelor şi canoanelor. Însă, în realitate, sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală şi pastorală a preoţilor, şi anume: 
– „organizarea de mitinguri, demonstraţii şi greve” (pct. 3.2 lit. j din Statutul sindicatului), menţiune care contravine statutului recunoscut cultelor de către statul român de „factori ai păcii sociale” (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor);
– „respectarea prevederilor legale privind concediile de odihnă şi sărbătorile legale” (pct. 3.2 lit. c din Statutul sindicatului) în cazul clericilor, ceea ce înseamnă că zilele de sâmbătă şi duminică, prima şi a doua zi de sărbătorile Sfintelor Paşti, Naşterii Domnului şi Rusaliilor, precum şi în alte sărbători legale care coincid cu sărbătorile religioase ar fi zile libere pentru clericii membri ai sindicatului, când tocmai atunci credincioşii sunt în număr mai mare prezenţi la biserică;
– „asigurarea prezenţei şi reprezentării sindicatului la toate nivelurile şi în toate organismele de decizie bisericească” (art. 3, pct. 2, lit. i din Statutul sindicatului), inclusiv la lucrările Sfântului Sinod (art. 3, pct. 2, lit. ş), ceea ce ar reprezenta o încălcare flagrantă a autonomiei Bisericii şi o încercare a Sindicatului de a deveni un grup de presiune şi de a eluda căile statutare de consultare a clericilor în adunările eparhiale, în conferinţele preoţeşti administrative lunare, cercurile pastorale, conferinţele preoţeşti pastoral-misionare semestriale sau în Permanenţele Consiliilor eparhiale, inclusiv în Consiliul Naţional Bisericesc şi Adunarea Naţională Bisericească ale Bisericii Ortodoxe Române.

Reamintim că, potrivit Sfintelor Canoane universale şi Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, preoţii – asemenea magistraţilor şi militarilor – nu au dreptul să se angajeze în politică partinică, să desfăşoare activităţi economice, direct sau prin interpuşi, şi să participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindical pentru a fi imparţiali şi total angajaţi în slujirea binelui comun al populaţiei.

O eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituţională şi legală a cultelor din România şi din statele membre ale Consiliului Europei, asimilând vocaţia sacerdotală misionară cu acţiunea sindicală protestatară. De altfel, această decizie a CEDO a trezit nedumerire în rândurile unor reprezentanţi ai altor Biserici europene care şi-au exprimat intenţia de a se solidariza cu Statul român şi Biserica Ortodoxă Română deoarece consideră această hotărâre un precedent inacceptabil care subminează autonomia tuturor cultelor religioase din Europa.

În plus, această hotărâre contravine deciziilor anterioare, unele chiar recente (de pildă, în cauzele Műller, Reuter şi Baudler contra Germaniei din 6 decembrie 2011), ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi opiniei separate a doi dintre judecătorii din această cauză, care au confirmat că statutul, drepturile şi obligaţiile slujitorilor unui cult religios faţă de acest cult ţin de competenţa exclusivă a cultului respectiv.

Ne exprimăm speranţa că Statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată şi avem convingerea că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului va corecta o hotărâre pripită în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei Păstorul cel bun contra României, care nu ţine cont de autonomia şi de specificul organizării şi funcţionării activităţii cultelor religioase, recunoscute şi garantate ca atare în toate statele democratice.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/hotarare_inadecvata_la_cedo_vocatia_sacerdotala_a_fost_asimilata_cu_actiunea_sindicala__9697.html

Cititi si>

Sindicatul Preotilor “Pastorul cel Bun” din Craiova. Perceperi ecleziologice.

Hotararile Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Romane

COMUNICATUL Sinodului Mitropolitan al Olteniei privitor la infiintarea Sindicatului Preotilor “Pastorul cel Bun” din Craiova.

Problema infiintarii de sindicate preotesti in sanul Bisericii Ortodoxe Romane

COMUNICATUL ASCOR Craiova privind infiintarea sindicatul preotilor “Pastorul cel Bun” din Craiova.

Sindicatul preotilor din Craiova, primeste din partea Tribunalului Dolj, decizia irevocabila de a NU functiona.

Preoţii bulgari şi-au înfiinţat sindicat

 

Adunarea Eparhială a Episcopiei Oradiei doreste rearondarea Eparhiei la Mitropolia Ardealului

[Surprinzatoare oarecum aceasta hotarare a Adunarii Eparhiale, desi existau online, de ceva timp, cateva semnale firave in acest sens. Nu stiu daca mitropolitul Andrei si ceilalti episcopi eparhioti, *(inca) membri ai sinodului mitropolitan al Clujului, ar fi de acord cu aceasta propunere (ca o comparatie> IPS Andrei considera grabit demersul IPS Irineu al Alba Iuliei de rearondare la Mitropolia Ardealului), desi cei din Adunarea Eparhiala a Episcopiei Oradiei isi motiveaza decizia prin aceea ca s-ar fi hotarat acest lucru (?!) la intrunirea celor doua sinoade mitropolitane din Transilvania, reunite in data de 16 dec. 2011 la M-rea Sambata de Sus. In contextul actual, aceasta hotarare nu mi se pare una realista, eparhia in cauza fiind situata mult in extremitatea de nord-vest fata de jurisdictia actuala a Mitropoliei Ardealului si nu se stie inca daca Sfantul Sinod va aproba sau nu propunerea de rearondare la Mitropolia Ardealului a Arhiepiscopiei Alba Iuliei, fara de care Eparhia Oradiei nu ar putea face „front comun” cu Mitropolia Ardealului. In momentul actual propunerea Eparhiei Oradiei depinde de statutul canonic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei! Sau poate ca insasi propunerea aceasta dovedeste, indirect, vehiculatul „compromis” al rearondarii Arhiepiscopiei Alba Iuliei si a Episcopiei Devei si Hunedoarei la Mitropolia Ardealului, pentru ca, din cate se pare, cei de la Oradea iau ca sigura rearondarea Alba Iuliei la Sibiu. S-ar produce, apoi, un dezechilibru numeric *(5 la 3, disparand eventuala paritate de 4 la 4) intre eparhiile componente din cele doua mitropolii, lucru care, cred, ca nu va fi tolerat de mitropolitul Andrei *(daca e sa ne referim la motivatia celor de la Oradea). Din alt punct de vedere, nu stiu cat de bine se intelege acum PS Sofronie cu mitropolitul Andrei, insa cred ca s-ar intelege mult mai bine cu mitropolitul Laurentiu, macar pe linie de ecumenism, dar „rearondarea” aceasta nu este „motiv de despartire”. – dan.camen.]

Basilica.ro / 28 ianuarie 2012

Episcopia Oradiei ar putea reveni în jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului! Decizia a fost luată astăzi, în cadrul Adunării Eparhiale a Episcopiei Oradiei, cu unanimitate de voturi. Adunarea Eparhială a fost prezidată de Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, după cum informează TRINITAS TV.

În cadrul şedinţei Preasfinţia Sa a precizat că preoţii şi credincioşii aleşi în colegiile electorale ale Eparhiei au aprobat, în unanimitate de voturi, revenirea Episcopiei Oradiei în jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului cu sediul la Sibiu aşa cum s-a hotărât de comun acord la şedinţa comună de lucru a celor două sinoade mitropolitane din Transilvania.

Au fost prezenţi 27 din cei 30 de membri ai Adunării Eparhiale.

Părintele protoiereu Dorel Octavian de la protopopiatul Oradea a explicat că şedinţa sinoadelor mitropolitane a condus la revenirea Eparhiei Oradiei la Mitropolia Ardealului.

Unul dintre membrii Adunării eparhiale, părintele Cornel Plop, a arătat că bucuria aceasta a revenirii este întregită de numărul mare de voturi favorabile.

Prof. univ. dr. Cornel Dugheru, alt membru al Adunării, a menţionat că momentul este plin de emoţie şi de patriotism.

Hotărârea Adunării Eparhiale a Episcopiei Oradiei va fi supusă dezbaterii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în proxima şedinţă de lucru.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/adunarea_eparhiala_a_episcopiei_oradiei_8166.html

Citeste si>

Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Alba Iuliei a aprobat trecerea acestei Eparhii în jurisdicţia Mitropoliei Ardealului

Episcopia Devei şi Hunedoarei cere să revină la Mitropolia Ardealului

 

Episcopia Devei şi Hunedoarei cere să revină la Mitropolia Ardealului

Întrunirea Sinodului Mitropolitan la Timişoara

[Asemeni Arhiepiscopiei Alba Iuliei şi Episcopia Devei şi Hunedoarei a iniţiat demersurile de rearondare la Mitropolia Ardealului, in urma votului favorabil al Adunării Eparhiale de la Deva, întrunită în data de 19 ianuarie (desigur, stirea respectivă nu mentionează adoptarea acestei hotărâri importante pentru eparhie si nu numai). Membrii Sinodului Mitropolitan de la Timişoara au aprobat deja prin vot rearondarea Episcopiei Devei şi Hunedoarei la Mitropolia Ardealului. Se încearcă aşa-zisul „compromis teritorial„, adică reîntregirea pe jumătate a fostelor graniţe ale Mitropoliei Ardealului, iar Episcopia Devei si Hunedoarei ar asigura, alături de Arhiepiscopia Alba Iuliei, acest lucru (echilibrarea numărului de eparhii din cele două mitropolii, 4 contra 4). Rămâne de văzut dacă hotărârea Sfântului Sinod din februarie, în privinţa rearondării Arhiepiscopiei Alba Iuliei şi a Episcopiei Devei şi Hunedoarei la Mitropolia Ardealului, va fi şi ea una formală sau nu. – dan.camen.] 

Mitropolia Banatului / 24 ian. 2012

La sediul Centrului Eparhial din Timişoara s-a întrunit astăzi, 23 ianuarie a.c., Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului sub preşedenţia Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae Corneanu, care dupa rugăciunea ,,Împărate ceresc” a deschis lucrările şedinţei. Au fost prezenţi ierarhii tuturor eparhiilor aparţinătoare Mitropoliei care au luat în dezbatere punctele de pe ordinea de zi. Astfel, s-a analizat cerererea Adunării Eparhiale a Episcopiei Devei şi Hunedoarei privind ieşirea acestei eparhii de sub jurisdicţia Mitropoliei Banatului şi revenirea ei sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului, cerere aprobată astăzi. […]

S-au discutat şi alte probleme din cadrul eparhiilor Mitropoliei, dar nu s-au luat hotărâri. Sinodul Mitropolitan s-a încheiat cu rugăciunea ,,Tatăl nostru ” şi cu un cuvânt de mulţumire pentru participare adresat celor prezenţi din partea Înaltpresfinţiei Sale Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului.

sursa>

http://mitropolia-banatului.ro/?p=5269

~~~+~~~

Sinod Mitropolitan al Mitropoliei Banatului

Episcopia Devei si Hunedoarei / 24 ian. 2012

Luni, 23 ianuarie 2012, la la Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Timişoarei a avut loc şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, întrunire în cadrul căreia au fost convocaţi întîistătătorii eparhiilor sufragane din Mitropolia Banatului.

Pe ordinea de zi a şedinţei, printre altele, a fost analizat şi Procesul verbal al Adunării Eparhiale al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, întrunită în 19 ianuarie 2012, document care supune spre aprobare Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, revenirea Episcopiei Devei şi Hunedoarei sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului.

În urma supunerii la vot, hotărârea a fost aprobată, urmând a fi înaintată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se va întruni în data de 16 februarie 2012, sub preşedenţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României.

sursa>

http://www.episcopiadevei.ro/#1

~~~+~~~

Episcopia Devei şi Hunedoarei cere să revină la Mitropolia Ardealului

Basilica.ro / 25 ian. 2012

La Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Timişoarei a avut loc luni, 23 ianuarie 2012, şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, întrunire în cadrul căreia au fost convocaţi întâistătătorii eparhiilor sufragane din Mitropolia Banatului.

Printre altele, a fost analizat şi procesul-verbal al Adunării Eparhiale a Episcopiei Devei şi Hunedoarei, întrunită în 19 ianuarie 2012, document care supune spre aprobare Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului revenirea Episcopiei Devei şi Hunedoarei sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului. Potrivit Ziarul Lumina, în urma supunerii la vot, cererea a fost aprobată, urmând a fi înaintată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se va întruni în zilele de 16 şi 17 februarie 2012, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/episcopia_devei_si_hunedoarei_cere_sa_revina_la_mitropolia_ardealului_9635.html

 

Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Alba Iuliei a aprobat trecerea acestei Eparhii în jurisdicţia Mitropoliei Ardealului

[Începe să se adevereasca „compromisul” anuntat de ceva vreme AICI si AICI. Stirea de pe Basilica.ro cu privire la intalnirea ierarhilor ardeleni la M-rea Sambata de Sus in data de 16 dec. 2011, trece cu vederea *(intentionat?) hotararea aceasta asa de importanta la care se face referire, cu tarie acum, in acest prim articol. Nici site-ul Mitropoliei Ardealului nu mentioneaza in stirea respectiva aceasta hotarare *(ce, nu era importanta?), iar pe site-urile Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi al Arhiepiscopiei Alba Iuliei stirea cu privire la acest lucru nici măcar nu exista. UPDATE> Şi Episcopia Devei şi Hunedoarei a iniţiat demersurile de rearondare la Mitropolia Ardealului, in urma votului favorabil al Adunării Eparhiale. De asemenea, Adunarea Eparhiala a Episcopiei Oradiei propune acelasi lucru. UPDATE 2> IPS Andrei considera grabit demersul IPS Irineu al Alba Iuliei de rearondare la Mitropolia Ardealului – dan.camen.]

Basilica.ro / 21 ianuarie 2012

Arhiepiscopia Alba Iuliei va reveni în componența Mitropoliei Ardealului, cu sediul la Sibiu. Membrii Adunării Eparhiale reuniți la 21 ianuarie 2012 în şedință de lucru, au aprobat propunerea în acest sens înaintată de consilierul administrativ bisericesc al eparhiei, părintele Remus Onişor.

Hotărârea survine deciziei de rearondare a celor două mitropolii din Transilvania, luată în cadrul şedinței sinoadelor reunite ale acestora din 16 decembrie, anul trecut.

„Eparhia Alba Iuliei va trece sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului. În sinodul reunit al celor două Mitropolii din 16 decembrie s-a luat această hotărâre, iar rearondarea se face în urma consultării Adunării Eparhiale”, a precizat pentru Radio TRINITAS părintele Liviu Stanciu, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Alba Iuliei. 

Pentru a deveni efectivă, hotărârea are nevoie de aprobarea Sfântului Sinod, a declarat consilierul juridic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Ioana Maria Țuțui.

„Rearondarea propriu zisă va fi stabilită prin hotărârea Sfântului Sinod potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Se va pune în discuţia Sfântului Sinod, din Eparhie va pleca o solicitare şi actul final prin care se va face rearondarea va fi hotărârea Sfântului Sinod (…) acesta va fi pasul final”, a precizat consilierul juridic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Ioana Maria Țuțui.

Arhiepiscopia Alba Iuliei este, în prezent, parte componentă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Situația datează din 2006, de la înființarea celei de-a doua mitropolii din Transilvania, sub conducerea vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/adunarea_eparhiala_a_arhiepiscopiei_alba_iulia_a_aprobat_trecerea_acestei_eparhii_in_jurisdictia_mitropoliei_ardealului_4982.html

 

Procesul crucifixului şi al icoanelor

DW-World.de / 21 martie 2011

Autor: Horaţiu Pepine, Redactor: Petre M. Iancu

La sfârşitul săptămânii trecute Marea Cameră a CEDO a dat o sentinţă care, prin implicaţiile ei, oferă protecţie juridică simbolurilor religioase care populează spaţiul public din ţările europene.

Sentinţa Marii Camere a CEDO pune capăt unui proces cu ample semnificaţii politice şi ideologice, care a durat 9 ani de zile. În vara anului 2002, Soile Lautzi, o italiancă de origine finlandeză, a dat în judecată şcoala la care erau înscrişi cei doi fii ai săi, Dataico şi Sami Albertin, invocând violarea principiului laicităţii.

În şcolile din Italia, în virtutea unui decret regal din 1926, toate clasele au obligatoriu câte un crucifix. Soile Lautzi a pretins însă că simbolul creştinismului expus pe peretele sălii de clasă exercită o presiune morală care o împiedică să le insufle copiilor săi propria viziune asupra lumii.

După trei ani de judecată, Justiţia italiană i-a respins cerererile, argumentând că un crucifix reprezintă nu doar un simbol religios, ci şi un „simbol istorico-cultural, având «o valoare identitară» pentru poporul italian şi, totodată, un simbol al sistemului de valori aflat la baza cartei constituţionale italiene”.

Soile Lautzi a depus însă plângere împotriva statului italian la CEDO şi a avut în primă instanţă câştig de cauză. În hotărârea din 3 noiembrie 2009 Curtea a admis că şcolile italiene violează articolul 2 din Protocolul nr 1 (dreptul la educaţie) şi articolul 9 (libertatea de conştiinţă şi religie) din Convenţia europeană a drepturilor omului.

În 28 ianurie 2010 Guvernul Italiei cerea trimiterea cauzei în faţa Marii Camere a CEDO şi i se alăturau guvernele a 10 ţări membre a Consiliului Europei: Armenia, Bulgaria, Cipru, Federaţia Rusă, Grecia, Lituania, Malta, Monaco, România şi San Marino.

Ateismul militant

În vara aceluiaşi an a avut loc o audiere la care au fost expuse principalele argumente. Avocatul acuzării a susţinut în esenţă că laicitatea admisă de Constituţia italiană pretinde o perfectă neutralitate a statului faţă de toate cultele religioase sau concepţiile filosofice asupra lumii. Or, câtă vreme statul afişează în şcolile sale un simbol creştin înseamnă că ia partea creştinismului, punând pe minoritari în dificultate.

Mai mult decât atât, statul italian ar institui o „tiranie a majorităţii”, care ar fi începutul unei veritabile „degenerescenţe a democraţiei”. În concluzie, acuzarea a pretins ca pereţii şcolilor şi tuturor instituţiilor publice să rămână goi ca expresie a unei perfecte neutralităţi şi imparţialităţi a administraţiei.

În replică, avocatul guvernului Berlusconi a atras atenţia că problema aflată în discuţie nu ar fi una propriu-zis juridică, ci mai degrabă politică şi ideologică, deoarece nu există nici un prejudiciu real, ci doar o polemică doctrinară alimentată de organizaţiile „ateismului militant”.

Chiar dacă avocatul reclamantei susţinuse că din punctul său de vedere „ateismul nu este o chestiune pertinentă”, reclamanta putând prea bine să fi fost evreică, protestantă sau chiar catolică, intervenţia guvernului italian a atins un aspect sensibil care a reuşit să solidarizeze în jurul său mai multe guverne.

Dacă 10 state membre ale Consiliului Europei au intervenit în acest proces este tocmai pentru că ateismul de stat din fostele regimuri comuniste a lăsat răni încă nevindecate.

Audierea din faţa Marii Camere a CEDO a reprezentat un moment semnificativ în istoria integrării europene deoarece este probabil pentru prima dată când experienţa istorică a Estului comunist (inclusiv Rusia) a reuşit să contribuie la o soluţie politico-juridică valabilă pentru întreaga Europă.

Laicitate şi toleranţă

Dar bătălia decisivă s-a dat în jurul conceptului de „laicitate”. Mandatat în mod colectiv de guvernele petiţionare, Joseph H. Weiler, reputat profesor de drept european la New York University Law School, a pledat în favoarea crucifixului.

A făcut-o nu pentru că ar fi un simbol desacralizat şi inofensiv, trecut în rândul tradiţiilor culturale, ci în numele unei toleranţe egal distribuite între oameni religioşi şi cei nereligioşi. În definitiv, a susţinut Joseph Weiler, în lumea contemporană se cască o prăpastie nu între diferitele confesiuni religioase, ci între credincioşi, pe de o parte, şi raţionalişti agnostici sau atei pe de altă parte.

Or, laicitatea, a continuat el, nu este cu adevărat imparţială, ea fiind parte activă în această dispută; laicitatea nu apără libertăţile religioase sau cultele minoritare, ci perspectiva non-religioasă.

În consecinţă, a susţinut profesorul Weiler, singura soluţie rezonabilă este toleranţa îngemănată cu respectul tradiţiilor politice instituite: dacă în Franţa, acolo unde laicitatea este o nobilă tradiţie care se trage de la Revoluţia franceză, echilibrul se obţine prin învăţarea respectului pentru cei religioşi, în Italia, acolo unde şcoala a rămas ataşată de simbolurile catolice, se cuvine învăţat respectul pentru raţionaliştii necredincioşi.

«Mesajul de toleranţă către celălalt nu trebuie să devină o formă de intoleranţă faţă de propria identitate», a spus profesorul Weiler, ca răspuns la cea mai gravă dilema în care se găseşte astăzi Europa occidentală.

La capătul deliberărilor, Marea Cameră a CEDO a constatat la sfârşitul săptămânii trecute că nu există nici un indiciu privind încălcarea dreptului la educaţie potrivit convingerilor proprii sau a libertăţii de conştiinţă şi a dat câştig de cauză statului italian.

Dar victoria este deopotrivă a ţărilor care au intervenit în proces şi a acelora care, fără să intervină, şi-au exprimat sprijinul pe teren diplomatic. E vorba de 20 de ţări europene care au pledat în favoarea menţinerii simbolurilor religioase în viaţa publică.

Cazul icoanelor româneşti

Sentinţa CEDO are pentru România consecinţe directe. În 2005, profesorul de filozofie, Emil Moise, după modelul italiencei Soile Lautsi, a dat în judecată şcoala de arte plastice la care învăţa fiica sa. El reclama faptul că icoanele de stil bizantin, expuse pe pereţii sălii de curs, ar „periclita dezvoltarea mentală, spirituală şi morală” a copiilor pricinuindu-le „suferinţe directe”.

Profesorul de filozofie, care este şi preşedinte al Asociaţiei Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă, a dezvoltat pe larg punctul său de vedere care revendica pe de o parte neutralitatea confesională a şcolii, iar pe de alta susţinea că religia ortodoxă este prin ea însăşi discriminatorie, deoarece ar cultiva „valorile de inferiorizare a femeilor”.

Emil Moise a pierdut procesul, dar a sesizat CNCD, care în luna noiembrie 2006 i-a dat câştig de cauză, emiţând o recomandare către Ministerul Educaţiei de a asigura o deplină neutralitate confesională sau, cu alte cuvinte, de a scoate icoanele de pe pereţii şcolilor.

Dar în ciuda faptului că acţiunea lui Emil Moise a fost formulată în termeni aproape identici cu cei ai italiencei Lautsi, situaţia românească e departe de a fi aceeaşi cu cea din Italia. În România nu există nici o lege sau hotărâre de guvern privind afişarea unor însemne religioase.

Icoanele au fost expuse în multe şcoli româneşti prin iniţiative spontane şi locale ca urmare a curentului de recuperare a tradiţiilor interzise de comunism.

Totuşi guvernul, deşi nu a reglementat în niciun fel prezenţa simbolurilor religioase în şcolile publice din România, a refuzat să urmeze recomandarea CNCD, care, în opinia sa, „ar putea contraveni obligaţiei de neutralitate a statului, echivalând cu suprimarea manifestării convingerilor religioase ale unora din cetăţenii săi”.

În cele din urmă, guvernul a cîştigat procesul împotriva CNCD la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dacă nu ar fi existat în prealabil cazul Lautsi vs. Italia am fi asistat, cu siguranţă, la cazul Moise vs. România.

sursa>

http://www.dw-world.de/dw/article/0,,6477506,00.html

foto>

http://rapcea.ro/wp-content/uploads/2011/03/image-2011-03-18-8404679-41-sala-clasa-napoli.jpg

 

MAE salută decizia CEDO în cazul expunerii crucifixurilor în şcolile publice

MAE.ro / 19 martie 2011

Prin hotărârea din data de 18 martie 2011, pronunţată în cauza Lautsi şi alţii împotriva Italiei, referitoare la expunerea crucifixurilor în şcolile publice, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a constatat că prezenţa acestora în şcolile publice nu conduce la încălcarea dreptului la educaţie, garantat de articolul 2 din Protocolul adiţional nr. 1. Totodată, Marea Cameră a considerat că nu se ridică nicio problemă distinctă în privinţa libertăţii de gândire, de conştiinţă şi de religie, garantate de articolul 9 din Convenţie.

În această cauză, România a intervenit, criticând hotărârea iniţială a Curţii (din 3 noiembrie 2009), care constata încălcarea dreptului la educaţie precum şi la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, ca urmare a expunerii obligatorii a crucifixurilor în sălile de clasă din şcolile publice.

Pentru a pronunţa hotărârea, Curtea, în acord cu observaţiile formulate de Guvernul României, a avut în vedere faptul că statele se bucură de o largă marjă de apreciere în ceea ce priveşte concilierea sarcinilor asumate de acestea în domeniul educaţiei, cu dreptul părinţilor ca educaţia copiilor lor să se facă în conformitate cu convingerile lor religioase şi filozofice.

Sub acest aspect, Curtea a precizat că respectă deciziile pe care le iau statele în acest domeniu, cu condiţia ca măsurile astfel adoptate să nu constituie o formă de îndoctrinare. În plus, având în vedere locul preponderent pe care îl ocupă o anumită religie în istoria unei ţări, Curtea a remarcat că acordarea unui spaţiu mai larg acestei religii în cadrul programelor şcolare nu poate fi considerată o formă de îndoctrinare.

În plus, s-a subliniat că nu există indicii conform cărora autorităţile naţionale s-ar fi arătat intolerante faţă de elevii care aveau alte convingeri religioase, faţă de atei sau faţă de elevii care aveau credinţe filozofice neasociate niciunei religii. De asemenea, Curtea şi-a întemeiat hotărârea pe faptul că reclamanta, în calitate de părinte, şi-a păstrat intact dreptul de a-şi educa copiii în conformitate cu propriile sale convingeri filozofice.

Elemente suplimentare

În cadrul observaţiilor sale, Guvernul României a subliniat că prezenţa simbolurilor religioase în şcoli este o chestiune sensibilă, de unde decurge necesitatea de a se recunoaşte statelor o marjă de apreciere largă în acest domeniu, principiu de care nu s-a ţinut cont.

Guvernul României a considerat că recomandarea făcută statului italian în sensul îndepărtării simbolurilor religioase din şcolile publice ar putea contraveni obligaţiei de neutralitate a statului, echivalând cu suprimarea manifestării convingerilor religioase ale unora din cetăţenii săi.

De asemenea, Guvernul României a evidenţiat că, în măsura în care expunerea unui simbol religios nu este asociată cu anumite obligaţii şcolare legate de religie, aceasta nu ar determina atingerea sentimentelor religioase într-o măsură suficient de gravă pentru a se putea constata încălcarea dispoziţiilor din Convenţie invocate.

sursa>

http://www.mae.ro/node/7920

foto>

http://www.bismun.ro/Bismun/Poze/logoMAE.jpg

http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20100712_0033/1.jpg

 

Noul mitropolit al Clujului va fi ales pe 18 martie, zi in care IPS Bartolomeu ar fi implinit 90 de ani. Plus: urmeaza sa fie schimbat regulamentul de alegere al ierarhilor si va fi instituita o limita de varsta

Stiri de Cluj / 5 martie 2011

Episcopul vicar Vasile Somesanu a declarat ca alegerile pentru noul mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului vor avea loc in 18 martie.

Pana in 18 martie vor fi anuntate propunerile pentru inlocuitorul mitropolitului Bartolomeu. Potrivit episcopului Vasile Somesanu, vor fi facute [maxim – n.m] sase propuneri [nu patru?, vezi stirea de mai jos -n.m.]: doua din partea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, doua din partea Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului si doua din partea Patriarhiei [Sinodului – n.m.].

Alegerea noului mitropolit va avea loc in 18 martie, zi in care IPS Bartolomeu ar fi implinit 90 de ani.

Noul mitropolit al Clujului, Crisanei, Albei si Maramuresului va fi intronizat in data de 25 martie.

sursa>

http://www.stiridecluj.ro/social/noul-mitropolit-al-clujului-va-fi-ales-in-18-martie-zi-in-care-ips-bartolomeu-ar-fi-implinit-90-de-ani

foto>

http://www.flickr.com/photos/31547645@N06/3428126499/sizes/z/in/photostream/

~~~+~~~

Patriarhul Daniel: „Sunt 30 de candidati pentru scaunul de Mitropolit al Clujului!”

Stiri de Cluj / 5 martie 2011

Prea Fericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), a declarat, sambata, 5 martie, la Cluj, ca pentru functia de mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului sunt in total 30 de candidati.

PF Daniel a spus ca urmeaza sa fie schimbat regulamentul de alegere a inaltilor ierarhi si va fi instituita o limita de varsta.

„Sunt multi, sunt vreo 20-30, dar trebuie sa facem o hotarare a Sinodului inainte de a face sedinta de alegeri ca avem episcop de 96 de ani. De trei ani nu mai misca din pat si nu il putem lasa sa candideze.

Nu-i pensionam. E una sa ii pensionam si alta sa nu ii mai lasam sa se duca pe la alte scaune pentru ca nu se pot deplasa. Inalt Prea Sfintitul Iftimie are 96 de ani, dar de 3, 4 ani nu mai vine la Sfantul Sinod ca e bolnav saracul, dar noi nu-l pensionam. I-am pus episcop vicar sa il ajute, dar noi nu putem sa il alegem pe dansul la Cluj pentru ca nu se poate deplasa. Trebuie sa fixam un numar de ani, de 75 sau 70„, a spus PF Daniel, Patriarhul BOR.

Alegerea noului Mitropolit al Clujului va fi facuta in 18 martie, iar intronizarea va avea loc in 25 martie la Cluj.

sursa>

http://www.stiridecluj.ro/social/patriarhul-daniel-sunt-30-de-candidati-pentru-scaunul-de-mitropolit-al-clujului-video

~~~+~~~

PF Daniel: În cursa finală pentru funcția de mitropolit al Clujului pot intra maxim 4 candidaţi

Ziua de Cluj / 5 martie 2011

Viitorul mitropolit al Clujului va fi ales din maxim 4 candidaţi şi nu din 6, cum era stipulat iniţial, a dezvăluit PF Daniel.

În cursa pentru desemnarea viitorului mitropolit al Clujului vor putea intra maxim 4 candidaţi, din cei aproximativ 20 eligibili, conform noilor precizări la Statutul BOR aduse la şedinţa Sfântului Sinod din luna februarie, a declarat astăzi la Cluj patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciubotea.

„Sinodul a adus anumite precizări la Statut (Statutul de organizare şi funcţionatre al Bisericii Ortodoxe Române, n.red.). Una din prevederi se referă la imposibilitatea mutării dintr-o eparhie în alta, pe un rang similar. De exemplu, un arhiepiscop nu se poate muta într-o altă eparhie, unde este un post vacant de arhiepiscop, ci doar dacă (postul vacant respectiv, n.red.) este şi mitropolit. Iar mitropolitul se poate muta în altă eparhie, doar dacă este vorba de rang de patriarh. Pe de altă parte, un ierarh poate fi mutat într-o altă eparhie doar dacă are minim 7 ani vechime în eparhia unde se află„, a precizat patriarhul Daniel Ciubotea, sâmbătă, la Cluj, după încheierea slujbelor cu ocazia parastasului de 40 de zile de la moartea mitropolitului Bartolomeu.

Conform patriarhului BOR, aproximativ 20 de ierarhi sunt eligibili pentru rangul de mitropolit al Clujului, însă după precizările aduse la Statut, numărul maxim de candidaţi este de 4 şi nu de 6, cum era prevăzut iniţial. „În 14-15 martie Sinodul Mitropolitan va alege doi candidaţi, iar după consultările cu Adunarea eparhială din eparhia vacantă, formată din 30 de membri clerici şi mireni şi cu câte 3 reprezentanţi din eparhiile din Mitropolie mai poate fi propus încă unul. Lista este trimisă la Sinod, care dacă va considera necesar mai poate propune unul„, a precizat patriarhul Daniel.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a adăugat că înainte de şedinţa Sfântului Sinod din 18 martie, când va fi ales noul arhiepiscop şi mitropolit al Clujului, va fi probabil adoptată o prevedere conform căreia ierarhii foarte in vârstă (în principiu cei care au peste 75 de ani) nu vor putea fi mutaţi dintr-o eparhie în alta.

sursa>

http://www.ziuadecj.ro/eveniment/pf-daniel-in-cursa-finala-pentru-functia-de-mitropolit-al-clujului-pot-intra-maxim-4-candidati–62194.html

foto>

http://www.tineribasarabeni.com/wp-content/uploads/2011/02/pf-daniel-aniversare-adriana-neagoe.jpg

~~~+~~~

UPDATE

IPS Laurentiu Streza, mitropolitul Ardealului: „Clujul este sub mine!”

Stiri de Cluj / 5 martie 2011

Inalt Prea Sfintia Sa Laurentiu Streza, mitropolitul Ardealului, a spus sambata, 5 martie, la Cluj ca nu poate candida pentru scaunul de mitropolit al Clujului pentru ca ii interzice canonul bisericesc.

„N-am cum sa candidez. Daca m-ati dori asa as candida, dar, din punct de vedere al ordinii canonice, Clujul este sub mine si eu nu pot vin in jos. Nu este vorba de teritoriu, este vorba despre ordinea canonica. Prima este Patriarhia, apoi este Iasiul si pe urma e Sibiul”, a precizat IPS Laurentiu Streza, mitropolitul Ardealului.

Acesta i-a urat succes episcopului vicar Irineu Bistriteanul, despre care fostul Mitropolit Bartolomeu a spus ca ar trebui sa ii fie urmas. „Dumnezeu sa ii ajute lui Irineu si altora„, a spus mitropolitul Ardealului.

IPS Laurentiu Streza si-a nuantat declaratia data in urma cu 40 de zile cand a spus ca Ardealul este unul singur si ca Mitropolia Clujului ar putea sa nu „supravietuiasca”.

„Puteti dumneavoastra sa imi dovediti ca Ardealul nu este unul singur. Daca aveti curaj in Cluj sa spuneti ca Ardealul nu-i unul singur atunci… Mitropolitul inaintea mea a fost pe tot Ardealul si a fost si pe mai mult, a fost si pe Ungaria, si la vremea potrivita s-a facut Mitropolia Banatului si nu s-a intamplat nimic, si asa s-a facut si mitropolia aceasta (n.red. mitropolia Clujului) din punct de vedere pastoral, ca daca e nevoie, cu atat mai mult sa fie. Pe mine nu m-a lezat cu nimic, din contra trei sferturi din grijile mele mi le-a preluat celalalt. Noi vom fi totuna, Ardealul trebuie sa fie, si iata ca incercam sa fim una prin deciziile pe care le luam toti impreuna. Toti am fost colegi, majoritatea dintre episcopi mi-au fost studenti”, a mai spus IPS Laurentiu Streza.

Mitropolitul Ardealului a participat la Cluj la parastasul de 40 de zile de pomenire a lui IPS Bartolomeu, care a decedat la finele lunii ianuarie.

sursa>

http://www.stiridecluj.ro/social/ips-laurentiu-streza-mitropolitul-ardealului-clujul-este-sub-mine-video

~~~+~~~

Parastasul după IPS Bartolomeu deschide bursa pentru noul mitropolit al Clujului

Evz.ro / 5 martie 2011

PF Patriarh Daniel:

„Sinodul este cea mai mare autoritate în privinţa disciplinei alegerile. Suntem singura Biserică Ortodoxă din lume care la alegerea ierarhilor mai consultă laicii, pentru că un canon spune că episcopul se alege de către episcopi. Dar acum trebuie să revenim la o linie canonică„, a spus părintele Patriarh. […]

IPS Laurentiu Streza:

Înaltul prelat a mai spus că le doreşte succes candidaţilor pentru scaunul de mitropolit al Clujului. „Şi doresc succes şi lui Irineu Bistriţeanul şi tuturor candidaţilor. De asemenea pe Ioan de la Covasna îl am la suflet. Misiunea pe care o face Ioan nu o face altul„, a conchis IPS Laurenţiu Streza.

sursa>

http://www.evz.ro/detalii/stiri/parastasul-dupa-ips-bartolomeu-deschide-bursa-pentru-noul-mitropolit-al-ctujului-923178.html