Patriarhia Ierusalimului a publicat pe 20 mai a.c., pe site-ul patriarhal *(AICI), un comunicat de presa in care face cateva precizari cu privire la intreruperea comuniunii euharistice cu Patriarhul Daniel si caterisirea Arhim. Ieronim Cretu; precizari facute publice acum mai ales ca urmare a conferintei de presa sustinuta de PS Ciprian Campineanul pe 12 mai a.c., in legatura cu situatia Asezamantului romanesc de la Ierihon.
Site-ul Pravmir.ru raporteaza *(AICI) faptul ca in aceste precizari grecii afirma ca intreruperea comuniunii cu o Biserica Ortodoxa locala se poate face nu doar atunci cand se discuta probleme doctrinare, ci si atunci cand se incalca jurisdictia uneia dintre biserici. De asemenea, in ceea ce priveste caterisirea Arhim. Ieronim Cretu se spune ca aceasta este legitima. Astfel, dupa greci, desi Arhim. Ieronim este slujitor al Patriarhiei Romane, el a savarsit infractiune pe teritoriul canonic al Patriarhiei Ierusalimului, fiind avertizat de mai multe ori ca va fi caterisit. In plus, sustin grecii, el a fost invitat anterior la o sedinta de judecata.
Cei care sunt in masura, sa traduca cat de curand din greceste acest comunicat al Patriarhiei Ierusalimului, pentru ca sa putem intelege felul cum gandesc si abordeaza grecii aceasta problema.
dan.camen.
~~~+~~~~
UPDATE
PATRIARHIA IERUSALIMULUI:
PRECIZĂRI DESPRE ÎNTRERUPEREA POMENIRII PATRIARHIEI ROMÂNIEI
Preluare de la
Pelerin Ortodox / 21 mai 2011
Patriarhia Ierusalimului a expus clar motivele împotrivirii ei faţă de construirea unei biserici la Ierihon de către Patriarhia României, precum şi motivele întreruperii pomenirii Patriarhului României în Diptice, atât în scrisoarea cu nr. 63/27.01.2011 a Preafericitului Patriarh al Ierusalimului, kir Theofilos, către Preafericitul Patriarh al României, kir Daniel, precum şi în comunicatul referitor la aceasta de pe site-ul ei (http://www.jp-newsgate.net/gr/2011/05/09/3352/).
De aici se vede că Patriarhia Ierusalimului nu intenţionează să se implice cu Patriarhia României într-o interminabilă confruntare pe internet, de altfel dăunătoare pentru membrii Bisericii.
Cu toate acestea, consideră ca indispensabil să ofere câteva lămuriri, ca răspuns la anumite puncte din scrisoarea cu nr. 2133/ 4.04.2011 a Prefericitului Patriarh al României kir Daniel către Preafericitul Patriarh al Ierusalimului kir Theofilos şi din comunicatul-interviu al Preasfinţitului Episcop-vicar Ciprian Câmpineanul, de pe site-ul Patriarhiei României http://www.basilica.ro/en/news, din 12 mai 2011.
În ceea ce priveşte contribuţia Patriarhiei României către Patriarhia Ierusalimului prin clerici de origine română, cum susţine Patriarhul României, Patriarhia Ierusalimului asigură că clericii români ce slujesc în Patriarhia Ierusalimului sunt doar doi, înscrişi în mod canonic.
În ceea ce priveşte afirmaţia că întreruperea pomenirii şi caterisirea Arhimandritului Ieronim sunt acte anticanonice, pentru că începuse dialogul asupra temei, s-a hotărât astfel de către Sfântul şi Sfinţitul Sinod, pentru că atât din scrisoarea Patriarhului României, cât şi din vizita Preasfinţitului Episcop-vicar Ciprian, era evident că acest dialog era înţeles de către Patriarhia României, ca ducând doar la legalizarea situaţiei anticanonic create.
În ceea ce priveşte afirmaţia Preasfinţitului Episcop Ciprian despre caterisirea Arhimandritului Ieronim, ca cleric al altei jurisdicţii, fără ca acesta să fie chemat mai înainte, nu stă în picioare, întrucât caterisirea acestuia s-a hotărât după ce abaterea sa ecleziastică a avut loc în jurisdicţia canonică a Ierusalimului şi după ce acesta în mod repetat a fost invitat şi înştiinţat de mai înainte.
Patriarhia Ierusalimului nu poate să împărtăşească poziţia Preasfinţitului Episcop Ciprian din interviul său din 12 mai 2011 despre titulatura Altarului ridicat deja anticanonic, de „settlement”/ „aşezământ” sau „stabiliment” – de ce categorie? -, nici despre întreruperea pomenirii doar pentru abateri dogmatice. Canoanele Bisericii despre ridicarea de Altar într-o jurisdicţie străină sunt clare şi explicite.
Patriarhia Ierusalimului precizează către toate Bisericile Ortodoxe surori, către care va şi trimite în curând Hotărârea Sinodală respectivă, din 26 aprilie/ 9 mai 2011, despre întreruperea pomenirii, că justificarea argumentată cu pretextul pelerinilor şi stabilizarea situaţiei anticanonic create de către Patriarhia României constituie începutul degradării treptate a cadrului ei jurisdicţional şi a transformării lui în câmp liber de acţiune, ca şi cum nu s-ar fi hotărât să fie păstorit de către ea (Patriarhia Ierusalimului), aşa cum s-a întâmplat de-a lungul veacurilor.
Patriarhia Ierusalimului rămâne consecventă în orientarea deplinei comuniuni în Hristos cu Patriarhia României, câtă vreme ea va acţiona pe piatra absolutei unanimităţi a respectării inviolabile a drepturilor ei de secole în Ţara Sfântă.
La Palatul Patriarhiei, în Sala Consilium, a fost organizată astăzi, 12 mai, o conferinţă de presă în legătură cu hotărârea Patriarhiei Ierusalimului referitoare la Aşezământul Românesc de la Ierihon.
Conferinţa de presă a fost susţinută de Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod care a declarat: „aş dori să exprim din nou regretul şi îngrijorarea noastră că s-a ajuns la luarea unei astfel de decizii de către Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului cu toate că în data de 15 aprilie, înainte de Duminica Floriilor, am făcut o vizită la Ierusalim, din încredinţarea Părintelui Patriarh Daniel, unde m-am întâlnit cu Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al III-lea al Ierusalimului împreună cu alţi patru membri ai Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului şi am constatat cu surprindere că după 10 zile de la trimiterea scrisorii Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, nu o primise, aşa încât a trebuit să-i înmânez eu Preafericitului Teofil al III-lea o fotocopie a răspunsului Patriarhului nostru la scrisoarea sa. Mandatul meu a fost acela de a avea nişte discuţii preliminarepe marginea subiectului pe care îl face existenţa Aşezământului Românesc de la Ierihon ca să vedem cum putem să rezolvăm această problemă pe cale amiabilă, a dialogului frăţesc. Preafericitul Părinte Teofil ne-a adus aceleaşi reproşuri şi acuze care erau cuprinse şi în scrisoarea de care aveţi cunoştinţă de pe site-ul Patriarhiei Ierusalimului. Eu am căutat să răspund la toate acestea cu argumentele pe care Părintele Patriarh Daniel le-a inclus în răspunsul său şi l-am informat că o să avem o şedinţă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cursul lunii mai pentru alegerea noului Arhiepiscop de Alba Iulia. I-am spus că cu acest prilej voi informa Sfântul Sinod cu privire la această vizită şi că urmează să se desemneze o delegaţie de trei ierarhi pentru a se deplasa cu mandat oficial din partea Sfântului Sinod, de această dată, pentru a dialoga pe marginea acestui subiect, astfel încât să ajungem la o înţelegere frăţească în ceea ce priveşte existenţa Aşezământului Românesc de la Ierihon”.
De asemenea, s-au nuanţat aspectele situaţiei apărute între cele două Biserici surori:„Din raţiuni pastoral-misionare se poate face o derogare de la canoane şi canoanele nu sunt dogme, ci sunt reguli pastorale. Ele au rolul de a ne arăta cum să ne organizăm viaţa bisericească astfel încât să nu se ajungă la conflicte între biserici, dar atunci când se ajunge totuşi la un conflict el poate fi depăşit. În acest sens, a dat exemplul prezenţei bisericii bulgare din Bucureşti şi a bisericii româneşti de la Sofia, care funcţionează legal şi canonic, în baza unui acord care prevede menţinerea comuniunii prin pomenirea la Sfânta Liturghie a Patriarhului în jurisdicţia căruia se află biserica. Un caz similar îl constituie şi prezenţa la Istanbul, în jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice, a unei parohii româneşti care îşi desfăşoară programul liturgic într-o biserică pusă la dispoziţie chiar de Sanctitatea Sa Bartolomeu. De asemenea, s-a precizat că actualul caz al aşezământului românesc nu este unul singular, deoarece Biserica Ortodoxă Rusă deţine în Ţara Sfântă 10 mănăstiri şi aşezăminte care funcţionează cu acordul Patriarhiei de la Ierusalim. Cel mai grav este atunci când se face o abatere de la credinţă. Numai acesta ar fi un motiv serios pentru care s-ar putea hotărî întreruperea comuniunii euharistice sau liturgice cu un ierarh al unei Biserici. Reacţia noastră a fost de surprindere, dar totodată ne exprimăm speranţa că se va ajunge la o înţelegere frăţească şi vom depăşi această criză spirituală între Biserici”, a mai arătat Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul.
Apoi Preasfinţia Sa a prezentat un istoric al Aşezământului Românesc de la Ierihon, şi a demersurilor Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului pentru recunoaşterea acestuia. În acest sens, Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanu a arătat că „lucrările la acest aşezământ au început în anul 1998, cu acordul verbal al Preafericitului Patriarh Diodor al Ierusalimului […] După ce Patriarhia Română a primit terenul la Ierihon ca donaţie pentru construirea unui aşezământ pentru pelerinii români, părintele arhim. Ieronim Creţu, reprezentantul şi superiorul Aşezămintelor Româneşti din Ţara Sfântă a pus problema acesta la Patriarhia Ierusalimului, a primit acceptul din partea Preafericitului Diodor şi a iniţiat lucrările. Un an mai târziu, după ce lucrările au început să avanseze, Sinodul Patriarhiei Ierusalimului l-a determinat pe Patriarhul Diodor să ne trimită o scrisoare, (aceasta a fost o soluţie adoptată de Sinodul Patriarhiei Ierusalimului) că nu este de acord cu Aşezământul, dar lucrările începuseră. A urmat momentul din anul 2000, când, la invitaţia Preafericitului Diodor toţi Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Surori au participat la manifestările jubiliare prilejuite de împlinirea a 2000 de ani de creştinism, organizate la Betleem şi la Ierusalim, prilej cu care Preafericitul Teoctist, şi cu delegaţia însoţitoare din care a făcut parte şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, au avut o întâlnire privată cu Patriarhul Diodor unde au pus din nou problema Aşezământului de la Ierihon, Preafericitul Teoctist rugându-l ca să emită şi aprobarea scrisă. În acest interval de timp 1998-2000, Părintele Ieronim Creţu a trebuit să continue lucrările întrucât se aflau foarte mulţi muncitori români care au lucrat voluntari, bucuroşi că Biserica noastră poate să aibă un astfel de aşezământ pentru pelerinii români, care au preferat dintotdeauna să locuiască în case al Bisericii decât la hoteluri […] Patriarhul Teoctist în anul 2000 când a sfinţit altarul de la Biserica Aşezământului a avut mai întâi o întâlnire cu Patriarhul Diodor care a fost de acord. Era un om prea sensibil şi cu bun simţ ca să se ducă în mod abuziv fără ştirea Patriarhului Diodor să sfinţească altarul şi s-a sfinţit într-un cadru foarte solemn cu participarea Preşedintelui României de atunci Emil Constantinescu, o delegaţie foarte numeroasă de ierarhi, dar acum cei care au urmat spun că dacă nu ai scris înseamnă că nu ai avut nimic […] O anumită specificitate a pelerinilor din ţara noastră este că după ce se închină la Locurile Sfinte doresc să aibă parte de Sfânta Liturghie. Tocmai de aceea, Centrul de Pelerinaj al Patriarhiei Române totdeauna oferă ca însoţitor un preot care le citeşte din Sfânta Scriptură, le explică la faţa locului momentele din viaţa Mântuitorului, şi apoi grupurile de pelerini coboară în biserică şi participă la Sfânta Liturghie. Era foarte important ca Aşezământul de la Ierihon să aibă o biserică. Nu putem concepe o casă pentru pelerini fără un lăcaş de rugăciune. Acestea au fost motivele care ne-au determinat să continuăm lucrările având conştiinţa că facem un lucru bun pentru credincioşii noştri de care ne îngrijim nu numai în ţară, ci şi în străinătate. Patriarhul Diodor îi promisese Patriarhului Teoctist că se va strădui să convingă pe ierarhii Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, să fie de acord cu Aşezământul de la Ierihon în vederea emiterii unei aprobări scrise, însă nu a mai apucat să facă acest lucru, s-a îmbolnăvit grav şi spre sfârşitul anului 2000 a trecut la cele veşnice.”
Secretarul Sfântului Sinod a făcut precizări şi despre delegatul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, Părintele Arhimandrit Ieronim Creţu. „Măsura de caterisire a părintelui Ieronim mi se pare nedreaptă, pripită şi nefondată din punct de vedere canonic pentru că părintele Ieronim Creţu nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului, şi în plus nu a fost chemat, citat, nu i s-a dat posibilitatea să se apere pentru că el este cel care s-a ocupat de construirea aşezământului. ‘Măsura de întrerupere a comuniunii cu Patriarhul României, adică ştergerea sa din Diptice, de asemenea a fost o măsură extremă care nu poate să fie luată decât în situaţii extreme, atunci când un Patriarh al unei Biserici cade într-o erezie, în situaţii foarte grave. Noi ştim din istorie că întotdeauna problemele de ordin administrativ s-au putut rezolva pe cale amiabilă. Dar un lucru este cert.Aşezământul este şi va rămâne proprietatea Patriarhiei Române destinată pelerinilor. Nădăjduim ca Patriarhia Ierusalimului să înţeleagă necesitatea existenţei acestuia pentru pelerini din raţiuni pastoral-misionare şi să recunoască faptul că nu le produce nicio pagubă, ci dimpotrivă”, a mai adăugat Preasfinţia Sa.
Răspunzând întrebărilor jurnaliştilor Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul a făcut un scurt istoric al lucrărilor realizate la Aşezământul Românesc de la Ierihon:„Aşezământul de la Ierihon a fost construit cu foarte multe jertfe omeneşti şi financiare din partea credincioşilor, a diferiţilor sponsori şi chiar a autorităţilor statului român. El este proprietatea Patriarhiei Române. Acolo funcţionează şi un centru de studii biblice care poartă numele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul. Deci, aşezământul are un caracter pur misionar şi pastoral prin aceasta arătându-se grija Bisericii noastre şi faţă de pelerini, nu numai faţă de românii care au plecat şi s-au stabilit în diaspora, ci şi faţă de românii care petrec o săptămână sau două în Ţara Sfântă. Noi nu punem la îndoială dreptul de jurisdicţie al Patriarhiei Ierusalimului asupra Israelului, Palestinei şi Iordaniei, ci doar am ridicat acest aşezământ numai pentru pelerinii români, nu şi pentru credincioşii ortodocşi autohtoni care se află în grija directă a Patriarhiei Ierusalimului plus pe teritoriul Ţării Sfinte şi în autoritatea palestiniană şi în Iordania. Biserica Ortodoxă Rusă are mult mai multe aşezăminte foarte mari care ţin direct de Patriarhia Moscovei, dar recunoscându-se însă autoritatea spirituală de la Ierusalim prin pomenirea Patriarhului Teofil al III-lea la sfintele slujbe”, a mai menţionat Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
După cum informează Radio TRINITAS Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul a precizat: „Noi credem că până la urmă vom ajunge la o înţelegere frăţească, deoarece Biserica Ortodoxă Română doreşte cooperarea, consultarea şi reconcilierea. Ne-a surprins şi ne-a durut faptul că s-au grăbit să ia o asemenea măsură unilaterală, atâta vreme cât convenisem să iniţiem un dialog oficial între două delegaţii de ierarhi ale celor două Biserici. Nu cunoaştem motivul pentru care s-a întrunit Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului atât de repede în ziua de 9 mai ca să ia o astfel de decizie, dar sperăm că vor răspunde solicitării noastre de după şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de săptămâna viitoare, când se va institui această delegaţie de ierarhi ce urmează să se deplaseze la Ierusalim şi sperăm ca Patriarhia Ierusalimului să răspundă solicitării noastre de dialog. Reacţia noastră a fost de surprindere, dar totodată ne exprimăm speranţa că se va ajunge la o înţelegere frăţească şi vom depăşi această criză spirituală între Biserici”.
Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, precum şi a relaţiilor acesteia cu Patriarhia Română, vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din zilele de 19-20 mai.
Patriarhia Ierusalimului a reproşat nerespectarea canoanelor
Prin construirea bisericii la Aşezământ, BOR a fost „taxată”
Cotidianul.ro / 12 mai 2011
[…] „Biserica română nu va răspunde cu aceeaşi măsură şi va solicita acceptarea unui dialog cu patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului„, a subliniat PS Ciprian Câmpineanul.
Episcopul vicar patriarhal a mai spus că Aşezământul românesc de la Ierihom rămâne în proprietatea Patriarhiei Române. Decizia Sfântului Sinod al Ierusalimului se limitează deocamdată la faptul că patriarhul Ierusalimului nu-l pomeneşte pe PF Daniel, asta înseamnă că s-a întrerupt comuniunea liturgică.
PS Ciprian Câmpineanul a adăugat că nu este un lucru nou, s-a întâmplat şi între patriarhul ecumenic al Constantinopolului şi patriarhul Ierusalimului Diodor, iar Sfântul Sinod poate ridica această decizie.
El a vrut să menţioneze faptul că pelerinii nu au de suferit din cauza acestei decizii, ei vor continua să fie însoţiţi de preoţi şi se pot închina la biserica de la Aşezământul românesc de la Ierihon.
PS Ciprian Câmpineanul a mai precizat că în discuţia pe care a avut-o cu PF Teofil al III-lea s-a referit la ajutorul pe care îl aduc pelerinii români Patriarhiei prin vizitele pe care le fac la locurile sfinte. El a adăugat că l-a întrebat pe PF Teofil al III-lea ce pagube îi produce Aşezământul românesc de la Ierihon, întrebare la care nu a primit niciun răspuns.
Întrebat dacă celelalte biserici surori ar putea ţine cont de decizia Patriarhiei Ierusalimului de a întrerupe legătura cu Patriarhia Română, PS Ciprian Câmpineanul a spus că acest lucru nu este obligatoriu şi că până acum nu s-a întâmplat. El a preciza însă că,în cazul în care această situaţie s-ar prelungi foarte mult, s-ar putea ca una dintre biserici să aibă iniţiativa de a solicita patriarhului ecumenic medierea conflictului între Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română.
PS a spus că nădăjduieştesă se ajungă la reconciliere şi laanularea acestei decizii în timp cât mai limitat.
[…] El a mai arătat că, săptămânal, la Aşezământul românesc ajung 150-200 de pelerini, printre care şi bulgari, iar în 2010 numărul pelerinilor români la Ierusalim a ajuns la 3.000.
Patriarhia Ierusalimului nu are astfel de spaţii, de aceea celelalte biserici surori au încercat să-şi construiască propriile aşezământe, a mai spus PS Ciprian Câmpineanul.
Aşezământul românesc de la Ierihon are 300 de locuri. Acesta cuprinde o biserică, o casă pentru pelerini şi Centrul de studii biblice „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”, construcţia începând în 1998.
De ce dezbină Ierihonul cele două biserici ortodoxe?
RomaniaLibera.ro / 12 mai 2011
[…] „Arafat nu a dat nici un teren”
Totdată, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei neagă faptul că la originea disputei ar fi un teren donat de fostul lider palestinian, Yasser Arafat, aşa cum afirmase Arhiepiscopul Theodosios de Sebastia, citat de presa din ţara noastră. „Terenul a fost donat de un român din zona Moldovei, care a avut o moştenire la Ierihon. Din partea municipalităţii s-a primit cel mult spaţiu de parcare,” spune părintele Stoica.
Singura legătură cu Autoritatea Palestiniană, condusă pe atunci de Arafat, este acordarea autorizaţiilor de construcţie. „Nu poţi construi nicăieri fără autorizaţie de la autorităţile locale,” a adăugat el. Ierihonul se află sub administraţia Autorităţii Palestiniene. De altfel, la inaugurarea aşezământului, la care au participat şi lideri politici de atunci din România, a fost prezent şi un reprezentant al lui Arafat.
Biserica Ortodoxa Romana nu renunta la asezamantul de la Ierihon.
„Vrem sa rezolvam problema frateste”
Hotnews.ro / 12 mai 2011
[…] „Am cautat sa le oferim o casa a noastra cu tarife mult mai mici de la hotel,” a explicat acesta.
In opinia sa, ar fi fost „elegant” ca Patriarhia Ierusalimului sa comunice oficial deciziile sale Patriarhiei Romane, comunicat care este inca asteptat de Patriarhia Romana, potrivit Agerpres. PS Ciprian Campineanul a afimat ca, in cazul neajungerii la nicio solutie, se poate apela la concilierea din partea Patriarhiei ecumenice.
„Nadajduim ca vom ajunge la o intelegere, la o reconciliere si aceasta hotarare a Sfantului Sinod al Ierusalimului va fi schimbata„, a mai spus preasfintitul ierarh.
PS Ciprian Câmpineanul: Ne exprimăm speranţa că va fi depăşită criza cu Patriarhia Ierusalimului
Agerpres.ro / 12 mai 2011
[…] „M-a surprins decizia, uneori mă gândesc că nu au dorit dialogul. Noi vom căuta să discutăm frăţeşte, în speranţa unei soluţii”, a spus Ciprian Câmpineanul, precizând că din raţiuni pastoral-misionare se poate face excepţie de la canoane, astfel încât să nu se ajungă la conflicte între Biserici.
„Cel mai grav este când se face abatere de la credinţă, numai atunci s-ar putea lua astfel de măsuri„, a explicat episcopul vicar patriarhal.
În opinia sa, ar fi fost „elegant” ca Patriarhia Ierusalimului să comunice oficial deciziile sale Patriarhiei Române, comunicat care este încă aşteptat de Patriarhia Română.
[…] Potrivit episcopului, patriarhul BOR, Daniel, nu ţine neapărat să fie pomenit la slujbe, dar este preocupat de situaţia pelerinilor.[?! – n.m.]
[Patriarhia Romana doreste, din cate se pare, continuarea relatiilor cu Patriarhia Ierusalimului si dezvoltarea, asa cum se stabilise anterior, a unui dialog diplomatic oficial intre ierarhii celor doua biserici, care sa duca mai departe la o „intelegere frateasca”. Decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe a Ierusalimului de a intrerupe comuniunea cu Patriarhul Daniel este catalogata de partea romana ca fiind una „extrema”, care „nu poate să fie luată decât în situaţii extreme, atunci când un patriarh al unei Biserici cade într-o erezie”, iar decizia caterisirii Arhim. Ieronim Cretu drept una „nedreaptă, pripită şi nefondată din punct de vedere canonic, pentru că părintele Ieronim nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului” si nu a fost chemat in vreo instanta bisericeasca ca sa se apere. Asadar, cel mai probabil, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane va merge mai departe in acelasi stil ca si pana acum al Patriarhiei Romane, cu propunerea de a se initia un dialog bilateral, spre o rezolvare a conflictului pe cale „amiabila”, fiindca acesta este de ordin „administrativ”, si nu doctrinar. De asemenea, nu se spune ce presupune, in mod concret, „reconcilierea” celor doua biserici ca sa duca mai tarziu la o „intelegere frateasca”. In acelasi timp, partea romana nu isi explica „graba” grecilor de a lua aceasta masura „unilaterala” si nici „motivul” care i-a determinat sa rupa asa de repede legaturile cu noi. Aceeasi „nedumerire” cu privire la graba si motivul grecilor de a intrerupe comuniunea o am si eu, desi banuiesc despre ce este vorba… – dan.camen.]
Basilica.ro / 12 mai 2011
La Palatul Patriarhiei, în Sala Consilium, a fost organizată astăzi, 12 mai, o conferinţă de presă în legătură cu hotărârea Patriarhiei Ierusalimului referitoare la Aşezământul Românesc de la Ierihon. Conferinţa de presă a fost susţinută de Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, care a declarat că decizia Patriarhiei Ierusalimului de a întrerupe comuniunea cu Patriarhia Română este una extremă.
„Măsura de caterisire a părintelui Ieronim mi se pare nedreaptă, pripită şi nefondată din punct de vedere canonic, pentru că părintele Ieronim nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului şi, în plus, nu a fost chemat, citat, nu i s-a dat posibilitatea să se apere, pentru că el este cel care s-a ocupat de construirea aşezământului. Măsura de întrerupere a comuniunii cu Patriarhul României, adică ştergerea sa din Diptice, de asemenea, a fost o măsură extremă, care nu poate să fie luată decât în situaţii extreme, atunci când un Patriarh al unei Biserici cade într-o erezie, în situaţii foarte grave. Noi ştim din istorie că întotdeauna problemele de ordin administrativ s-au putut rezolva pe cale amiabilă”, a spus Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, după cum informează Radio TRINITAS.
„Noi credem că până la urmă vom ajunge la o înţelegere frăţească, deoarece Biserica Ortodoxă Română doreşte cooperarea, consultarea şi reconcilierea. Ne-a surprins şi ne-a durut faptul că s-au grăbit să ia o asemenea măsură unilaterală, atâta vreme cât convenisem să iniţiem un dialog oficial între două delegaţii de ierarhi ale celor două Biserici. Nu cunoaştem motivul pentru care s-au întrunit atât de repede în ziua de 9 mai ca să ia o astfel de decizie, dar sperăm că vor răspunde solicitării noastre de după şedinţa de săptămâna viitoare, când se va institui această delegaţie de ierarhi ce urmează să se deplaseze la Ierusalim şi sperăm ca Patriarhia Ierusalimului să răspundă solicitării noastre de dialog. Reacţia noastră a fost de surprindere, dar totodată ne exprimăm speranţa că se va ajunge la o înţelegere frăţească şi vom depăşi această criză spirituală între Biserici”, a mai declarat Preasfinţia Sa.
În Duminica Floriilor, Presfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit Sfânta Liturghie la Biserica Aşezământului Românesc de la Ierusalim.
Alături de Preasfinţia Sa a slujit Înaltpreacuviosul Părinte Ipopsifiu Ieronim Creţu, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superior al Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan, precum şi un sobor de preoţi, după cum ne-a mărturisit Ilie Chişcari, corespondent Basilica la Locurile Sfinte. La sfârşitul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Ciprian a rostit, după rânduială, rugăciunea de binecuvântare a ramurilor de copaci, care au fost apoi împărţite credincioşilor prezenţi la slujbă.
În cuvântul rostit la sfârşit, Preasfinţia sa a subliniat importanţa acestei duminici pentru importantul eveniment pe care îl comemorează. Aflat pentru prima dată în Ţara Sfântă, a mărturisit dificultatea de a mai adăuga un cuvânt simplului fapt al prezenţei în locul în care au avut loc evenimentele legate de Intrarea Domnului în Ierusalim. Aceste evenimente dobândesc o semnificaţie cu totul nouă, greu de înţeles pentru cei care nu păşesc pe Locurile Sfinte. Drept aceea,şi-a exprimat mulţumirea pentru faptul că românii au în aceste locuri două locaşuri, cel de la Ierusalim şi cel de la Ierihon. Deoarece, după cum a observat Preasfinţia Sa, chiar dacă vizităm aceste locuri şi participăm la slujbele ce se desfăşoară în bisericile care le păstrează memoria, credincioşii români vor simţi nevoia mereu de a se ruga în propria limbă, în bisericile pe care le-au ctitorit. Cu acest prilej, a lansat un îndemn pelerinilor români de a susţine lucrările care se desfăşoară în Aşezămintele Româneşti, fie şi doar prin simplul fapt de a fi prezenţi în ele atunci când vin să se închine la Sfintele Locuri.
Preasfinţitul Ciprian, în calitatea sa de Secretar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, se află în aceste zile într-o vizită irenică în cadrul Patriarhiei Ierusalimului. Cu acest prilej, vineri, 15 aprilie, a avut o întrevedere cu Sanctitatea Sa Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului şi a toată Palestina, şi cu membrii Sinodului Permanent al Patriarhiei Ierusalimului. În cadrul acestei întâlniri, Preasfinţia Sa a transmis un mesaj frăţesc din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, şi a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. S-a hotărât o mai strânsă colaborare între cele două Biserici Ortodoxe surori, în scopul promovării credinţei ortodoxe în lume şi a susţinerii pelerinajului românesc la Locurile Sfinte.
Preasfinţia Ciprian, efectuează în aceste zile şi un pelerinaj în principalele locuri ale Ţării Sfinte, aflându-se pentru prima dată aici. Pelerinajul va continua şi în zilele următoare, urmând ca miercuri, 20 aprilie, Preasfinţia Sa să se întoarcă în România.
Episcopul Ciprian Câmpineanul se află în Ţara Sfântă pentru negocieri
Romfea.gr / 18 aprilie 2011
În Ierusalim se găseşte de ieri, conform informaţiilor exclusive ale „Romfea.gr”, Preasfinţitul Episcop Ciprian Câmpineanu al Patriarhiei României.
Episcopul Ciprian a ajuns în Ţara Sfântă după conflictul care a izbucnit între cele două patriarhii referitor la construcţia bisericii şi paraclisului la casa de oaspeţi a Bisericii Române.
Informaţiile „Romfea.gr” arată că Episcopul Ciprian a transmis Patriarhului Theofilos gândurile Patriarhului Daniel pe această temă.
De asemenea, aceleaşi informaţii arată că Patriarhia României încearcă să găsească o soluţie într-un mod irenic şi diplomatic, cu toate că biserica a fost construită fără permisiunea Patriarhului Ierusalimului.
Cu toate acestea, Patriarhia, în ciuda avertismentelor continue, încearcă să rezolve problema ivită pe baza Dreptului Canonic pentru evitarea unei rupturi între cele două Biserici.
”Românii prin această acţiune violează Sfintele Canoane şi ating tema imixtiunii într-o eparhie străină”, a declarat către Romfea.gr un membru al Frăţiei Sfântului Mormânt.
Merită să semnalăm că arhiereii comentează că nu este improbabil ca în cazul în care confruntarea ajunge la extreme din cauza atitudinii intransigente a Patriarhiei României, să se şteargă din Dipticele (Pomelnicul) Patriarhiei Ierusalimului numele Patriarhului Daniel.
Cu toate acestea, şi participarea Preasfinţitului Episcop Ciprian la Dumnezeiasca Liturghie în Biserica Învierii de sărbătoarea Duminicii Stâlpărilor a fost comentată negativ.
După cum arată toate, creşte tensiunea în ceea ce priveşte relaţiile dintre Patriarhiile Ierusalimului şi României în legătură cu problema bisericii şi a casei de oaspeţi pe care le-a construit, fără permisiune şi anticanonic, Biserica Română în Ierihon, teren canonic şi jurisdicţie a Bisericii Sionului.
Patriarhul României, într-o scrisoare de răspuns în mai multe pagini către Patriarhul Theofilos, nu a ezitat să-l acuze nici mai mult, nici mai puţin decât de „superficialitate”, deoarece kir Theofilos – protejând drepturile Bisericii Ierusalimului – l-a chemat să rezolve problema conform cu Sfintele Canoane, pentru a evita eventualitatea încetării „pomenirii Bisericii Ortodoxe surori a României”. Îl cheamă dar pe Patriarhul Ierusalimului să-şi dea binecuvântarea casei de oaspeţi româneşti şi bisericii construite fără permisiunea lui!
Patriarhia Ierusalimului, de vineri, de când a primit scrisoarea Patriarhului României, a evitat să-şi arate cărţile şi menţine o stare de aşteptare. Cel mai probabil se va ocupa de scrisoarea lui kir Daniel Sfântul şi Sfinţitul Sinod, când se va hotărî şi modul în care va reacţiona Străvechea Patriarhie. În acelaşi timp, factori care simpatizează cu Biserica Română par satisfăcuţi de poziţiile exprimate în scrisoarea Patriarhului Daniel.
„Patriarhul României revendică în esenţă să acceptăm desfiinţarea ordinii canonice, să acceptăm co-administrarea în cadrul Străvechii noastre Patriarhii. Şi după ce a purces la un şir de acţiuni anticanonice Biserica sa, acum îl acuză pe patriarhul nostru de superficialitate. Şi crede că această atitudine provocatoare şi pretenţiile lui vor fi acceptate de Aghiotafiţi?” – a comentat pentru Amen.gr un dinamic monah din Ţara Sfântă.
În scrisoarea de răspuns către Patriarhul Ierusalimului, stufoasă şi tăioasă în anumite puncte, Patriarhul României îşi exprimă regretul că kir Theofilos a folosit, cu mare „superficialitate” (acest cuvânt este folosit, conform informaţiilor n.n.) expresii ameninţătoare şi tăioase, înţelegând referirea (în scrisoarea Patriarhului Ierusalimului) la o eventuală „caterisire” a clericului român care s-a îngrijit de ridicarea bisericii româneşti sau despre eventuala „încetare a pomenirii” Bisericii Ortodoxe a României. Trebuie semnalat că Patriarhia Ierusalimului a impus deja canonul neîmpărtăşirii (necomuniunii) rerspectivului cleric român. (Acesta este P.Cuv. Arhim. Ieronim Creţu, Episcop-vicar patriarhal ales recent de Sinodul BOR, dar nu şi hirotonit deocamdată – n. trad.)
Kir Daniel susţine, conform informaţiilor, că nu contestă nici o secundă jurisidicţia canonică a Patriarhiei Ierusalimului asupra Sfintelor Locuri. În ciuda acestor revendicări totuşi, Patriarhul român pare să interpreteze după bunul său plac – dacă nu să conteste în practică – întinderea şi amploarea jurisdicţiei Patriarhiei Ierusalimului. Şi aceasta pentru că – potrivit aceloraşi informaţii – susţine că ridicarea „aşezământului” românesc (care cuprinde o biserică – n.n.) nu este destinată creştinilor ortodocşi indigeni care aparţin Patriarhiei Ierusalimului – care cuprinde doar credincioşi greci sau arabi, ci este destinată pelerinilor ortodocşi români.
Conforma aceloraşi informaţii, Patriarhul Daniel susţine că prin „Aşezământul” românesc din Ierihon doreşte să sprijine Patriarhia Ierusalimului în primirea pelerinilor ortodocşi la Sfintele Locuri. Aduce drept exemplu şi ajutorul acordat de Biserica sa Patriarhiei Ecumenice, atunci când a trimis un cleric român la Constantinopol pentru deservirea locuitorilor români din Turcia, dar şi pentru turiştii români care vizitează Patriarhia Ecumenică, precum şi – aşa cum scrie – ruinele creştin-ortodoxe. Susţine şi faptul că în urma discuţiilor pe care le-a avut el însuşi cu Patriarhul Ecumenic, preotul român pomeneşte la Dumnezeieştile Liturghii numele ambilor (!) Întâistătători, pentru a se arăta, după cum susţine, colaborarea şi coresponsabilitatea frăţească a Întâistătătorilor celor două Biserici Ortodoxe surori.
Evident, dorind să facă Patriarhia Ierusalimului să se simtă obligată faţă de Biserica Română, kir Daniel pare să reamintească în scrisoarea sa că predecesorul său, fericitul întru adormire Teoctist, a cerut autorităţilor israeliene să-l recunoască pe kir Theofilos. De asemenea, aminteşte că atunci când Patriarhul Ecumenic a încetat pomenirea în Diptice a numelui Patriarhului Ierusalimului Diodoros, Patriarhul României Teoctist nu l-a urmat.
Merită să semnalăm că Patriarhul Daniel vede ca singură soluţie a problemei acordarea binecuvântării scrise din partea Patriarhului Theofilos şi a Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului pentru existenţa Aşezământului românesc şi funcţionarea bisericii româneşti.
Cercuri ale Frăţiei Sfântului Mormânt par profund deranjate de tonul tăios al scrisorii lui kir Daniel.
„Jurisdicţiile nu se referă la credincioşii de o anumită apartenenţă naţională, ci la toţi creştinii ortodocşi, care trăiesc în cadrul unor limite precis stabilite de Sinoadele Ecumenice. Orice altă abordare favorizează imixtiunea şi anti-canonicitatea şi prin aceasta conduce inevitabil la tensiuni” – semnalează pentru Amen.gr unul din clericii aghiotafiţi.
De amintit că Patriarhul Ierusalimului Theofilos a fost obligat să expună el însuşi problema Patriarhului Daniel, pentru că Biserica Română a arătat indiferenţă faţă de rezolvarea problemei create în interiorul jurisdicţiei Patriarhiei Ierusalimului.
„Contestaţiile şi protestele Patriarhiei noastre nu au fost capabile să oprească construirea bisericii. Acestea dimpotrivă au fost ignorate şi biserica a fost terminată, iar astăzi, desigur, funcţionează” – semnalează Patriarhul Theofilos în scrisoarea trimisă în ianuarie trecut Patriarhului României.
„Dacă şi alte Biserici Ortodoxe ar urma acest exemplu al Bisericii Ortodoxe Române, atunci am avea în Ţara Sfântă reprezentanţele a treisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale, care vor fi dovada unei polifonii şi poliarhii ortodoxe arbitrare, greu de condus administrativ…” – a accentuat kir Theofilos şi a adăugat: „Patriarhia Ierusalimului a înfruntat cu profundă întristare, dar şi cu toleranţă şi cu multă moderaţie această situaţie anticanonică implantată în sânul ei, pentru care s-a şi limitat la a-l opri de la Împărtăşanie doar pe prim-colaboratorul ei (BOR), Preacuviosul Arhimandrit, p. Ieronim Creţu, fără a-l caterisi sau a întrerupe pomenirea Bisericii Române în Diptice, aşa cum era îndreptăţită să procedeze”.
Theologhia 
