Legalizarea „mamelor surogat”: o provocare adresată deopotrivă dreptei şi stângii

[Este un articol ce prezinta istoria tentativelor de adoptare a proiectelor de lege privind legalizarea in Romania a reproducerii umane asistata medical (RUAM), sau, mai simplu spus, legalizarea „mamelor surogat”. Totodata, el arata si unele din marile neajunsuri (nu toate) ale proiectului de lege initiat de deputata PDL Mihaela Sandru si depus spre adoptare la Senat zilele trecute – dan.camen.]

DW-World.de/ 24 februarie 2011

O deputată PDL propune legalizarea „mamelor surogat”. Este a treia tentativă de legalizare a unui mod de reproducere extrem de controversat în întreaga lume.

Tehnicile noi de fertilizare se practică în România într-o situaţie de (i)legalitate incertă. Nu sunt explicit interzise, dar nici nu se pot desfăşura liber din cauza unor numeroase implicaţii juridice.

De fapt e vorba de mai multe subiecte diferite, căci între tratamentele propriu-zise de infertilitate şi practica mamelor surogat (sau gestaţia în favoarea altuia) există o mare diferenţă din toate punctele de vedere, cu excepţia celui strict medical. Or, tocmai subiectul principal al legii propuse de deputata PDL, Mihaela Şandru, este şi cel mai controversat.

Gestaţia în favoarea altei persoane este autorizată în Canada, cu excepţia Quebecului, în Marea Britanie, Olanda, Danemarca şi, oarecum surprinzător, în Grecia şi Ucraina. În Belgia, practica mamelor purtătoare este liberă, deşi nu este oficial acceptată, dar ea este explicit interzisă în Franţa, Germania, Italia, Spania şi Elveţia. În SUA ea este, mai curând admisă, dar se supune legislaţiilor diferitelor state.

Întîmplarea face ca şi în Franţa subiectul să fie în atenţia opinie publice, deoarece a fost propusă recent o lege nouă a bioeticii, care propune revizuirea mai multor subiecte printre care şi acela al gestaţiei în favoarea altei persoane. În trecut practica a fost liberă, dar a fost, la un moment dat, interzisă după o aprinsă dezbatere judiciară.

Ion Iliescu şi tragedia lui Oedip

Dar şi în România subiectul are o istorie, deşi ea nu este bine cunoscută. Prima tentativă de autorizare a gestaţiei în favoarea altuia a avut loc în 2004, prin iniţiativa legislativă a deputatului PSD, Ovidiu Brânzan, fost ministru al sănătăţii. El propunea o lege mai largă care reunea toate aspectele reproducerii umane şi care a avut un parcurs foarte accidentat.

După adopatarea ei în Parlament, în octombrie 2004, preşedintele de atunci Ion Iliescu o trimitea înapoi la reexaminare cu multe obiecţii de natură constituţională. Surprinzător, preşedintele avea o poziţie mai „progresistă” decât parlamentul în cele mai multe privinţe, cu excepţia uneia, legate de riscul incestului.

Preşedintele manifesta o mare nelinişte legată de posibilitatea ca un copil născut din gameţi aparţinând unor donatori anonimi să devină eroul unui involuntar incest, ca în cunoscuta tragedie antică, şi solicita ca numele donatorilor să fie dezvăluiţi.

Traian Băsescu ultra-liberal

Parlamentul va adopta legea abia după alegeri şi noul preşedinte Traian Băsescu îşi va exercita la rândul său spiritul critic. Preşedintele manifesta din start o perspectivă mult mai liberală, cerând înlăturarea tuturor barierelor din calea libertăţii individuale şi a autonomiei personale. În comentariile sale, noul preşedinte va întrece pe alocuri în liberalism chiar pe autorii legii, solicitând eliminarea autorităţii medicale, pe care legiuitorul o instituise ca ultima instanţă bioetică.

Pe de altă parte însă preşedintele solicita ca traficul de gameţi şi manipularea genetică să fie mai ferm incriminate. El semnala, totodată, şi riscurile unor practici eugenice, deşi nu putea oferi o „soluţie” cu adevărat aplicabilă. Traian Băsescu va sesiza Curtea Constituţională în vara lui 2005 şi va avea câştig de cauză, dar, in extremis, Parlamentul va respinge proiectul în întregul său.

A doua tentativă datează din 2009 şi a aparţinut unui grup de 7 senatori PDL, printre care şi actualul ministru de interne, Traian Igaş, precum şi fostul ministru, Sorina Plăcintă. Legea a fost însă respinsă de propriul guvern, care nu dorea să se lege la cap fără să-l doară. Proiectul, care relua în formă mult simplificată tema mamelor purtătoare, al gameţilor donaţi şi contractelor de gestaţie crea prea multe contradicţii juridice greu de rezolvat.

De data aceasta însă legea propusă de deputata Mihaela Şandru se străduieşte să ţină seama de întregul istoric al problemei şi să integreze toate obiecţiile din trecut. Este vădită strădania de a îmbrăţişa un ton mai exigent etic, de a se delimita de zonele obscure şi de a adopta o poziţie punitivă fără echivoc în cazurile de derivă mercantilă sau abuz ştiinţific (experimente pe gameţi, traficul de gameţi, inseminare sau prelevare fără consimţământ, clonare şamd).

Mercantilizarea gestaţiei şi problema bugetară

Cu toate acestea, noul proiect, abia depus la Senat, lasă neacoperite tocmai aspectele cele mai importante. Aşa cum se vede din practica internaţională, care are deja un istoric încărcat, legalizarea mamelor purtătoare se poate transforma într-o nouă formă de comerţ. În esenţă, trupul femeii purtătoare devine obiect de tranzacţie, ca şi gameţii, fătul sau copilul nou-născut.

Iniţiatoarea legii subliniază caracterul pur altruist al contractelor de gestaţie, dar gratuitatea este o pură utopie. Într-o ţară ca România, săracă, obişnuită cu abandonul copilului, cu avorturile fără limite (garantate de Constituţie), cu prostituţia, practica mamelor purtătoare va deveni o nouă industrie sordidă. Caracterul clandestin al tranzacţiilor (interzise ca atare de lege) nu va face decât să favorizeze abuzurile.

O a doua mare problemă – şi care îi va atinge de data aceasta şi pe cei cu gândire liberală – este faptul că deputata PDL propune ca statul să preia toate cheltuielile reproducerii asistate prin bugetul de asigurări medicale. Se întrevede de pe acum perspectiva ca o minoritate (cuplurile infertile) să preia o tranşă disproporţionat de mare din bugetul public – şi aşa aflat la limita de jos a subzistenţei – în numele unei nevoi controversate şi neratificate până la capăt de opinia publică.

Autor: Horaţiu Pepine

Redactor: Petre M. Iancu

sursa>

http://www.dw-world.de/dw/article/0,,6449722,00.html

foto>

http://graphics8.nytimes.com/images/2008/11/30/magazine/30surrogate-395.jpg

 

Femeile care nu pot avea copii pot apela la mamele surogat, potrivit unui proiect legislativ

[Pericolul evident al unei astfel de legi, desi nu este deloc aratat in aceste stiri, este acela ca permite cuplurilor de homosexuali si de lesbiene sa aiba copii prin terte persoane surogat. De fapt, din cate se pare, acest lucru nu este nici macar luat in calcul de acest proiect legislativ, desi pana mai ieri era postata pretutindeni stirea cum ca cantaretul Elton John a devenit „tatal” unui baietel nascut de o mama surogat in California, dupa ce, in prealabil, incercase, impreuna cu partenerul sau de viata, sa adopte un copil orfan din Ucraina, bolnav de Sida. Alte vedete au facut acelasi lucru, creand astfel un curent de opinie favorabil acestei practici. Ele si-au justificat demersul fiecare care mai de care mai diferit si mai ciudat, semn foarte clar ca aceasta reproducere umana asistata medical *(RUAM) permite foarte usor abuzul. Un astfel de exemplu de abuz poate fi si cazul lui Cristiano Ronaldo, care a apelat la aceasta varianta in dorinta de a deveni „tata” fara obligatiile ulterioare ale unui mariaj. Exemplele negative pot continua.

„Vom deveni una dintre tarile cele mai liberale” spunea liberala Mihaela Sandru, cand a facut referire la posibilitatea adoptarii favorabil in plenul Senatului a acestui proiect legislativ. De ce insa aceasta graba? Tot ea raspunde, evident cu un limbaj europenizat expirat: „am considerat ca decat sa fie o activitate ilegala, sa-i dam o natura legala”. Atunci care e rostul tau de parlamentar, daca politica ta este aceea de a „legaliza” practicile ilegale si nu de a le stavili prin legi?

Senatorul PDL Iulian Urban a avut si el in 2009 un proiect de lege privind reproducerea umana asistata medical, proiect pe care il puteti citi integral AICI. Ce s-a intamplat ulterior cu el, nu stiu. Probabil ca a fost respins, de vreme ce se mentioneaza in comunicatul asociatiei „SOS Infertilitatea” ca anterior acestui demers al ei alte doua tentative de legiferare a acestei practici au fost respinse.

Noutatea ce-o aduce acest proiect de lege este aceea ca infertilitatea este denumita ca fiind „boala”, insa nu neaparat la nivel personal, ci la nivelul populatiei, care influenteaza negativ demografia Romaniei. Este de fapt motto-ul asociatiei, care militeaza pentru legiferarea RUAM. Scopul lor este de a sustine „cuplurile” (atentie, nu familiile) in lupta pentru a avea copii. Este si aici un inteles secularizat ascuns, care prevede ca fiecare femeie are „dreptul” de a avea copii, cu oricine – in orice fel si in orice conditii, chiar si atunci cand Dumnezeu nu-ti da acest „drept„, duhovniceste spus „dar”. Ar fi interesanta o pledoarie pe aceasta tema argumentata biblic, cu referire indeosebi la cazurile prezentate in Vechiul Testament. – dan.camen.]

Agerpres.ro/ 23 februarie 2011

Femeile care nu pot avea copii vor putea apela la mame surogat, potrivit unui proiect legislativ al deputatului PDL Mihaela Sandru. „Proiectul de lege, depus ieri (marti) la Senat, reglementeaza situatia mamelor surogat. Practic, noi vom deveni una dintre tarile cele mai liberale. In momentul de fata, numai Anglia mai reglementeaza strict surogatul. El se practica, din pacate, in Romania si atunci noi am considerat ca decat sa fie o activitate ilegala sa-i dam o natura legala„, a declarat, miercuri, deputatul democrat-liberal.

Ea a explicat ca una dintre conditiile in care o femeie poate apela la o mama surogat este legata de existenta unor anomalii medicale.

„Mama surogat va trebui sa aiba cel putin un copil propriu pentru a putea preintampina pastrarea eventuala a copilului. De asemenea, daca este casatorita, partenerul nu poate sa fie donor de celule pentru copilul purtat, deci atat mama surogat, cat si partenerul acesteia nu pot fi donori pentru copilul rezultat„, a adaugat ea.

Sandru a explicat ca anomaliile medicale vor fi stabilite de medicii cu specialitate in Reproducerea Umana Asistata Medical – RUAM.

„Infertilitatea va fi declarata dupa 12 luni de incercari pe cale naturala sau mama surogat mai poate sa intervina in cauze medicale, de exemplu pentru mame care au probleme cardiace sau de diabet sau alte indicatii medicale foarte clare”, a mai precizat deputatul PDL.

Ea a precizat ca in proiectul de lege se prevede ca mama surogat nu poate avea o varsta mai mare de 35 de ani. In schimb, initiativa nu reglementeaza varsta femeilor care apeleaza mamele surogat.

„Nu am reglementat varsta maxima pentru femeile care apeleaza la mame surogat. Totusi, pentru a putea beneficia de tehnicile RUAM trebuie sa ai maximum 45 de ani„, arata ea.

Sandru a precizat ca surogatul presupune incheierea unui contract prin care mama surogat isi da consimtamantul sa dea familiei copilul dupa nastere. Ea a mentionat ca aceste contracte nu vor fi de natura comerciala si ca orice remuneratie in acest caz va fi pedepsita.

Deputatul a recunoscut ca, desi exista acest contract, mama surogat se poate razgandi si ca legea nu reglementeaza aceasta situatie.

„Este un risc pe care si-l asuma familia care incheie contractul de surogat. Aici nu ai ce sa faci. Potrivit Codului familiei, mama care naste este mama naturala. Noi am incercat sa reglementam prin legea adoptiei aceasta problema„, a sustinut Mihaela Sandru.

Legea privind reproducerea umana asistata medical a fost depusa marti la Senat, care este primul for sesizat, urmand ca decizia finala sa apartina Camerei Deputatilor.

sursa>

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/52940-Femeile-care-nu-pot-avea-copii-pot-apela-la-mamele-surogat-potrivit-unui-proiect-legislativ.html

foto>

http://www.debanat.ro/wp-content/uploads/2010/12/bebelusi-maternitate.jpg

~~~+~~~

Propunere legislativa:

Fertilizare in vitro pe banii statului, pentru cuplurile fara copii

Ziare.com/ 23 februarie 2011

O propunere legislativa depusa marti la Camera Deputatilor prevede ca infertilitatea sa fie recunoscuta ca boala, iar cuplurile fara copii sa beneficieze de ajutor financiar pentru fertilizarea in vitro.

„Marti, 22 februarie 2011, a intrat in circuitul legislativ al Camerei Deputatilor Proiectul de lege privind Reproducerea Umana Asistata Medical, avand drept initiator pe dna deputat Mihaela Ioana Sandru (PD-L)”, dupa cum se arata intr-un comunicat al asociatiei „SOS Infertilitatea”, care a solicitat proiectul de lege.

La lege s-a lucrat aproape un an de zile, iar asociatia face campanie de trei ani de zile, pentru a realiza o lege privind reproducerea umana asistata medical. Pana in prezent, au existat inca doua proiecte de lege esuate.

Aproximativ 15% din populatia de varsta reproductiva din Romania se confrunta cu infertilitatea, sustin reprezentantii asociatiei, care subliniaza ca subiectul este complet ignorat de autoritati.

Proiectul de lege prevede protectia genomului uman si combaterea eugeniei (alegerea caracteristilor fatului prin masuri genetice), precum si faptul ca politica demografica si sanatatea populatiei sunt probleme de securitate nationala.

Prin proiectul de lege „se recunoaste infertilitatea ca fiind o boala cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei si a evolutiei demografice a Romaniei„.

sursa>

http://www.ziare.com/politica/lege/propunere-legislativa-fertilizare-in-vitro-pe-banii-statului-pentru-cuplurile-fara-copii-1077261

foto>

http://www.cdep.ro/parlamentari/l2008/mari/Sandru_Mihaela.jpg

~~~+~~~

COMUNICAT DE PRESA

Proiect de lege privind Reproducerea Umana Asistata Medical

Infertilitate.com/ 22 februarie 2011

Marti, 22 februarie 2011, a intrat in circuitul legislativ al Camerei Deputatilor Proiectul de lege privind Reproducerea Umana Asistata Medical, avand drept initiator pe dna deputat Mihaela Ioana Sandru (PDL).

Domeniu deosebit de sensibil, in care in Romania s-au inregistrat in trecut doua tentative esuate de legiferare, reproducerea umana asistata medical (RUAM) are nevoie de un cadru legal coerent si structurat, care sa ii fixeze tehnicile admise si actiunile interzise, competentele, limitele si sanctiunile. Aceasta lege este indispensabila pentru ca Romania sa nu mai fie teatrul unor experimentari si abuzuri in domeniu si pentru a garanta respectarea criteriilor de bioetica stabilite de conventii internationale semnate de catre tara noastra.

Solicitarea centrala a Asociatiei SOS Infertilitatea, initierea unui cadru legislativ privind RUAM, va deveni astfel posibila, gratie eforturilor reunite timp de un an de zile pentru documentarea si redactarea proiectului de lege ale dnei deputat Mihaela Sandru, ale medicilor si embriologilor implicati, ale expertilor Ministerului Sanatatii si ai Camerei Deputatilor, ale dlui as. univ. dr. Sabin Gutan (autorul unei teze de doctorat despre RUAM in Europa, din perspectiva juridica) si ale membrilor Asociatiei SOS Infertilitatea.

Aproximativ 15% din populatia de varsta reproductiva din Romania se confrunta cu infertilitatea, insa pana de curand acest subiect nu exista pe agenda publica, fiind complet ignorat de autoritati. Asociatia SOS Infertilitatea este o organizatie de pacienti, persoane care au invins sau inca mai lupta cu infertilitatea, ce isi desfasoara activitatea exclusiv in regim de voluntariat, cu surse minime de finantare. In ciuda scepticismului si indiferentei de care s-a lovit adesea, SOS Infertilitatea reuseste, dupa trei ani de actiune sustinuta, sa realizeze o prima faza a obiectivului sau primordial: initierea unui cadru legal privind reproducerea umana asistata medical in Romania, care sa respecte criteriile de bioetica si sa sprijine cuplurile hipofertile.

Astfel, printre principiile generale garantate de acest proiect de lege se numara:

* garantarea si ocrotirea demnitatii umane, a persoanei si a familiei, interzicandu-se folosirea abuziva a biotehnologiilor si a ingineriei genetice;

* urmarirea respectarii interesului superior al copilului;

* garantarea dreptului fiecarei persoane de a decide asupra propriului corp;

* garantarea principiului prezervarii speciei umane, a individualitatii si a diversitatii umane, precum si integritatea genomului uman;

* garantarea dreptului fiecarei persoane de a fi corect informata, promovand principiului consimtamântului liber si informat ca o conditie fundamentala pentru folosirea tehnicilor de RUAM.

De asemenea, proiectul de lege stipuleaza ca protectia genomului uman si combaterea eugeniei, precum si politica demografica si sanatatea populatiei sunt probleme de securitate nationala.

Structurat in 46 articole, proiectul de lege propune reglementarea tehnicilor admise, a activitatilor prohibite si/sau cu autorizare speciala, a actelor premergatoare, a confidentialitatii si a dreptului la informare, a autorizarii si functionarii centrelor medicale, a responsabilitatii administrative, a conditiilor de acces la RUAM, a statutului legal al copilului, a rudeniei si filiatiei, precum si sanctiunile in caz de nerespectare a legii. De asemenea, in prezentul proiect de lege «se recunoaste infertilitatea ca fiind o boala cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei si a evolutiei demografice a Romaniei» si se propune sustinerea cuplurilor [! nu familiile] hipofertile in lupta pentru a avea copii.

Asociatia SOS Infertilitatea va reveni cu amanunte si reactii pe parcursul avansarii acestui proiect de lege in circuitul legislativ.

Asociatia SOS Infertilitatea

sursa>

http://infertilitate.com/2011/02/22/proiect-de-lege-privind-reproducerea-umana-asistata-medical/

foto>

http://www.pulsmedia.eu/picture/2/20101130-4-jpg/