Ziua de Cluj / 17 martie 2011
Viitorul arhiepiscop şi mitropolit al Clujului va fi ales astăzi, în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În cursă sunt cei doi ierarhi aleşi de la Cluj, arhiepiscopul Andrei Andreicuţ şi episcopul-vicar Irineu Pop-Bistriţeanul, la care s-ar mai putea adăuga un candidat. Mitropolitul Bartolomeu ar fi împlinit astăzi 90 de ani.
Clujenii şi toţi ardelenii din Mitropolia Clujului vor afla astăzi răspunsul la o întrebare care îi frământă de mai multe zile sau chiar de săptămâni: cine va fi noul arhiepiscop şi mitropolit al Clujului? În cursă sunt doi candidaţi, arhiepiscopul Andrei Andreicuţ, al Alba Iuliei, şi Irineu Pop-Bistriţeanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. La cei doi candidaţi Sfântul Sinod mai poate adăuga numele unui ierarh, însă pentru ca lista să fie completată, trebuie întrunite jumătate plus unu din voturile celor prezenţi. La vizitele sale în Cluj, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Preafericitul Daniel Ciobotea, a transmis un mesaj încurajator cu privire la posibila confirmare la Bucureşti a ceea ce se doreşte pe plan local. „În 90% din cazuri Sinodul de la Bucureşti a confirmat ce s-a dorit pe plan local” şi „Noi susţinem pe oricine este propus ca om harnic şi capabil în mitropolie, aici. Nu dorim ca patriarhia să complice lucrurile, ci să confirmăm ce se doreşte aici dacă propunerile sunt şi în interesul ortodoxiei româneşti„, a declarat întâistătăroul BOR la două dintre vizitele sale în municipiul Cluj-Napoca.
Nu este exclus ca în mesajul patriarhului să fie inclusă şi o doză de curtoazie locală, însă faptul că a insistat întăreşte speranţele a numeroşi clerici şi mireni din mitropolie că viitorul arhiepiscop şi mitropolit va fi ales dintre cei doriţi de la nivel local. „Sinodul este imprevizibil, au mai fost surprize şi am putea să ne trezim totuşi cu un al treilea candidat„, a admis jurnalistul Florian Bichir, totodată absolvent de Teologie. Cei doi candidaţi aflaţi în cursă până acum sunt arhiepiscopul Andrei Andreicuţ, al Alba Iuliei, şi Irineu Pop-Bistriţeanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Dezvoltarea învăţământului teologic, viaţa monahală, misiunea de la nivelul parohiilor şi activitatea de asistenţă socială intensă sunt principalele argumente în favoarea arhiepiscopului Andrei Andreicuţ, în calitatea sa de candidat la scaunul vacant de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului. Titular al eparhiei de Alba Iulia, care cuprinde judeţele Alba şi Mureş, din 1990, arhiepiscopul Andrei Andreicuţ a avut un rol decisiv în înfiinţarea şi consolidarea învăţământului teologic clujean al căruit decan a fost timp de peste 15 ani, până în 2008. La nivelul asistenţei sociale, eparhia de Alba se numără printre cele în care există cele mai multe instituţii cu profil spitalicesc, azile şi orfelinate ale Bisericii. Arhiepiscopul Andrei mai are de partea sa un argument „istoric”, şi anume faptul că a fost susţinut de mitropolitul Bartolomeu şi de ceilalţi ierarhi din Ardeal la alegerile pentru scaunul de arhiepiscop şi mitropolit al Sibiului în 2005.
Eventuala alegere a sa mâine este văzută de unii teologi şi ca o reparare a unei „nedreptăţi” faţă de ierarhii ardeleni, în contextul în care la alegerile respective, deşi l-au susţinut pe arhiepiscopul Andrei, a fost desemnat actualul arhiepiscop şi mitropolit al Sibiului, Laurenţiu Streza. La capitolul aspecte mai puţin favorabile în biografia arhiepiscopului Alba Iuliei, se numără acuza de poliţie politică, formulată în 2006 de CNSAS, dar considerată de arhiepiscop drept „o mare nedreptate” şi contestată de acesta în instanţă. Curtea de Apel Alba i-a dat câştig de cauză ierarhului pe motiv de procedură. Arhiepiscopul Andrei a recunoscut faptul că a semnat în 1983, pe când era tânăr preot, un angajament de colaborare cu Securitatea, sub ameninţarea arestării, pe care nu l-a onorat. Ierarhul a adăugat, pe de o parte, că organismul represiv l-a „hăituit” în permanenţă, iar, pe de alta, că nu a turnat pe nimeni, nu a făcut poliţie politică şi nu a făcut nimănui rău.
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului din 1990, Preasfinţitul Irineu Pop-Bistriţeanul a avut o contribuţie importantă la revigorarea învăţământului teologic clujean. Pentru contribuţia respectivă a primit, de altfel, anul trecut, titlul de profesor doctor honoris causa al Universităţii Babeş-Bolyai. Atuul principal al episcopului-vicar Irineu Pop-Bistriţeanul este prezenţa în eparhia Clujului de peste 20 de ani şi colaborarea cu Înalt Preasfinţitul Bartolomeu Anania timp de 18 ani. Episcopul Irineu Pop-Bistriţeanul a absolvit Institutul Teologic din Bucureşti ca şef de promoţie şi a fost admis pe primul loc la cursurile de doctorat din cadrul Institutului Teologic din capitală.
Este considerat „un teolog remarcabil” şi un bun orator de către unii dintre teologi şi credincioşi. A desfăşurat o activitate de cercetare ştiinţifică bogată şi a participat la numeroase conferinţe teologice internaţionale. Printre aspectele mai puţin favorabile se numără legătura în trecut, după 1990, cu o mişcare controversată de natură mistică. Aceasta a construit inclusiv o mănăstire numită Noul Ierusalim. Sfântul Sinod a insistat pe lângă episcopul ortodox să se dezică de mişcarea respectivă, fapt care s-a întâmplat însă cu destulă dificultate, conform unor surse. De atunci au trecut aproximativ 18 ani, timp în care nu a mai existat nicio abatere în ceea ce-l priveşte pe episcopul-vicar al Clujului.
Cine ar putea fi al treilea candidat
Alegerea pentru rangul de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului va avea loc astăzi, în şedinţa Sfântului Sinod. De precizat că tot astăzi arhiepiscopul şi mitropolitul Clujului, Înaltpreasfinţitul Bartolomeu Anania, ar fi împlinit 90 de ani. La cei doi candidaţi, Sfântul Sinod mai poate adăuga un candidat dintre iererahii eligibili, însă pentru destul de mulţi acest lucru este puţin probabil. Dacă va fi propus un al treilea candidat, acesta ar putea fi arhiepiscopul Ioan Selejan, al Covasnei şi Harghitei, arhiepiscopul Casian Crăciun, al Dunării de Jos, sau vicarul patriarhal Ciprian Câmpineanul.
Ovidiu Cornea
sursa>
~~~+~~~
Completari biografice la stirea de mai sus…
Finala pentru Mitropolie: Arhiepiscopul Andrei vs. Episcopul Vicar Irineu Pop-Bistriţeanul.
Care sunt atuurile lor?
Ziua de Cluj / 17 martie 2011
ÎPS ANDREI ANDREICUŢ
[….] Dezvoltarea învăţământului teologic, viaţa monahală, misiunea de la nivelul parohiilor şi activitatea de asistenţă socială intensă sunt principalele argumente în favoarea Înaltpreasfinţitului Andrei Andreicuţ, arhiepiscopul Alba-Iuliei.
Mănăstirile din judeţul Alba, de la Lupşa, Oaşa, Sub Piatră, Albac, Alba-Iulia, prezenţa în această eparhie a călugărului Rafail Noica, sunt edificatoare pentru „duhul monahal” din judeţul Alba.
Un alt merit deosebit al arhiepiscopului Andrei îl reprezintă susţinerea radioului Arhiepiscopiei, Reîntregirea şi a revistei cu acelaşi nume.
La aspecte mai puţin favorabile se numără acuza de colaborare cu fosta Securitate, a CNSAS. Într-o conferinţă de presă organizată acum câţiva ani, arhiepiscopul Andrei a recunoscut faptul că a semnat, în 1983, pe când era tânăr preot, un angajament de colaborare cu fosta securitate, pe care însă nu l-a onorat. Ierarhul a precizat că a semnat hârtia respectivă sub ameninţarea arestării şi a adăugat că organismul represiv l-a „hăituit” şi că nu a turnat pe nimeni, nu a făcut poliţei politică şi nu a făcut nimănui rău.
Deşi îl anunţase în 2001 că nu va fi acuzat de „poliţie politică”, CNSAS a dat acel verdict în 2006. De precizat că inclusiv unul dintre membrii Colegiului, Mireca Dinescu, a fost nemulţumit de verdictul dat, subliniind că Andrei Andreicuţ a fost forţat să colaboreze cu securitatea. Decizia CNSAS a fost contestată la Curtea de Apel de arhiepiscopul Andrei, care a avut câştig de cauză, pe motiv de procedură.
PS IRINEU POP- BISTRITEANUL
[…] Episcopul Irineu Pop-Bistrişţeanul a absolvbit Institutul Teologic din Bucureşti ca şef de promoţie şi a fost admis pe primul loc la cursurile de Doctorat din cadrul Institutului Teologic din Bucureşti. A făcut de asemenea studii la Universitatea Princeton, din SUA.
A desfăşurat o activitate de cercetare ştiinţifică bogată, însemnând studii, articole, recenzii şi predici, publicate în publicaţii din ţară şi străinătate. A participat de asemenea la numeroase conferinţe internaţionale.
Ovidiu Cornea
sursa>
Theologhia 