Sinaxa Intaistatatorilor vechilor Biserici Ortodoxe din Est si viitorul Sinod Pan-Ortodox

[Sinaxa de la Istanbul din 1-2 septembrie de anul acesta a reunit pe intaistatatorii de limba greaca a vechilor patriarhii grecesti din Est: Alexandria, Antiohia si Ierusalim, cu toate ca a doua *(Antiohia) a fost reprezentata de episcopul Isaac de Apameea si nu de patriarhul Igantie al IV-lea, care nu a putut veni din cauza situatiei politice instabile momentane din Siria. De asemenea, la intalnire a fost invitat si primatul grec al Bisericii Autocefale din Cipru, Arhipiscopul Hrisostom, deoarece Biserica pe care o conduce si-a primit autocefalia la Sinodul III Ecumenic de la Efes din 431, ea aflandu-se pana atunci sub jurisdictia Patriarhiei Antiohiei. Sedinta a fost prezidata de gazda – Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a avut alaturi de el, de-a dreapta si de-a stanga, pe Mitropolitul Ioannis Zizioulas de Pergam si pe Mitropolitul Emmanuel Adamakis din Franta, presedintele AEOF *(Adunarea Episcopilor Ortodocsi din Franta). S-au dezbatut, in principal, doua mari teme: situatia crestinilor din Orient si viitorul Sinod Pan-Ortodox. Spun in principal, deoarece de pe site-ul AEOF aflam si amanuntul cum ca Patriarhul Teofil al Ierusalimului a pus in discutie, pe langa obisnuitele probleme legate de situatia politica a Palestinei si a crestinilor din Tara Sfanta, si recenta criza care exista momentan intre Patriarhia Ierusalimului si Patriarhia Romana. Cu alte cuvinte, patriarhul Teofil a facut cunoscut in mod public si oficial intaistatatorilor patriarhatelor din Est situatia „anticanonica” (- asa cum o numeste) a Asezamantului Romanesc de la Ierihon. Bineinteles ca a facut acest lucru in mod unilateral, deoarece Patriarhia Romana nu a fost invitata sa ia parte la aceasta intalnire. Deci, principial, patriarhul Teofil nu ar fi trebuit sa faca acest lucru, decat numai la o reuniune comuna la care sa participe si Patriarhia Romana, ca sa-si poata expuna si ea punctul de vedere. Totodata, aceasta expunere publica a problemei si celorlalti patriarhi orientali poate constitui, din partea Patriarhiei Ierusalimului, si un demers de oficializare a actului ruperii de comuniune cu Patriarhul Daniel al Romaniei, sau de convingere a celorlalti intastatatori sa faca acelasi lucru ca si Patriarhul Teofil. Discursul Patriarhului Bartolomeu la aceasta intalnire il puteti citi in greaca AICI. Comunicatul final al intalnirii il aveti in integralitate in engleza AICI. Punctele 3, 4 si 5 din acest comunicat oficial sunt cele mai importante. Punctul 3 – anunta ca pregatirile pentru viitorul sinod pan-ortodox trebuiesc accelerate si confirma faptul ca in luna februarie a.c. la Chambessy s-a creat un „impas”, iar acesta din cauza dispozitiilor din regulamentul de functionare al conferintelor inter-ortodoxe pregatitoare pentru marele sinod pan-ortodox, care prevad luarea deciziilor in unanimitate/ consens. Prin urmare, membrii sinaxei au prezentat o propunere patriarhului ecumenic de a convoca o intalnire a tuturor intaistatatorilor bisericilor ortodoxe locale in vederea revizuirii acestor dispozitii. Cu alte cuvinte, din comunicat se intelege faptul ca nu se mai urmareste neaparat unanimitatea/ consensul, principiu fundamental in Ortodoxie, ci doar trecerea peste orice eventual obstacol *(chiar si unanimitatea/ consensul in decizii) in vederea convocarii cat mai rapide a sinodului. Dar de ce aceasta graba? Iarasi, de ce trebuiesc schimbate regulile tocmai acum, la final; n-au fost ele bune pana acum? Sau se merge pe principiul „scopul scuza mijloacele”? La punctul 4 se vorbeste despre o viitoare convocare a liderilor religiosi in zona Marii Mediteraneene care ar putea prilejui la final si emiterea unei „Carta Mediterana” ecologice, care sa vina ca o contributie si ca un apel la eforturile de protejare a mediului natural si de cooperare pasnica a religiilor din regiune. Punctul 5 se refera, cred, si la criza care exista astazi intre Patriarhia Ierusalimului si Patriarhia Romana, punctul acesta intrand pe agenda sinaxei „ca urmare a unor evenimente recente din cadrul Bisericii Ortodoxe”. Astfel, se face apel la toate Bisericile Ortodoxe ca „sa respecte si sa adere strict la granitele geografice ale jurisdictiilor lor, asa cum au fost stabilite de Sfintele Canoane si de Constitutiile lor fondatoare”. UPDATE> La final am inserat cateva fragmente din recentul interviu acordat de Mitropolitul Ilarion, de Volokolamsk despre viitorul Sinod Pan-Ortodox si despre mentinerea principiului unanimitatii/ consensului care trebuie sa ramana singurul criteriu de adoptare a deciziilor de catre reprezentantii Bisericilor Ortodoxe locale – dan.camen.]

~~~+~~~

Conducători ortodocşi deschid calea către Sinodul Pan-Ortodox

Doxologia.ro / 13 septembrie 2011

Patriarhii a trei vechi Biserici Ortodoxe s-au întâlnit în Istanbul în 1 și 2 septembrie pentru a discuta situația minorităților creștine în Orientul Mijlociu și mișcările necesare pentru organizarea cât mai curând a Sinodului pan-ortodox, întâlnire istorică pentru toată lumea ortodoxă.

Sinodul pan-prtodox este privit cu mare interes de către Bisericile ortodoxe, multe dintre ele în regiuni instabile din Orient, care se confruntă cu revoluții sau în zone de tranziție post-comunistă în Europa de Est și Uniunea Sovietică.

Cei trei patriarhi prezenți, Patriarhul Constantinopolului, Patriarhul Alexandriei și Patriarhul Ierusalimului, împreună cu Arhiepiscopul Ciprului au declarat dorința lor de a organiza acest sinod pan-ortodox și sprijină inițiativa Patriarhului Ecumenic în această direcție, a spus Mitropolitul Elpidifor de Prusa, fostul Secretar general al Biroului Sinodal al Patriarhiei Ecumenice.

Întâlnirea, numită sinaxă a vechilor patriarhate, a reunit pe Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, Patriarhul Teodor al Alexandriei, Patriarhul Teofil al Ierusalimului și Arhiepiscopul Hrisostom al Ciprului. Patriarhul Antiohiei a fost reprezentat de un episcop.

Reprezentanții celor 14 Biserici ortodoxe s-au întâlnit la Chambesy, Elveția, în februarie a.c., dar nu s-au putut pune de acord în câteva probleme printre care dipticele și acordarea autocefaliei.

Episcopul Elpidifor a spus că răspunsul majorității Bisericilor ortodoxe a fost că se poate organiza un sinod pan-ortodox fără a fi căzut de acord asupra celor două problemne în dezbatere.

Traducerea și adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati

Sursa:http://www.ekklesia.co.uk

sursa>

http://www.doxologia.ro/ortodoxia-lume/conducatori-ortodocsi-deschid-calea-catre-sinodul-pan-ortodox

~~~+~~~

Sinaxa întâistătătorilor vechilor Biserici Ortodoxe

Doxologia.ro/ 24 august 2011

Ziua de 1 septembrie, care marchează începutul anului bisericesc, a fost aleasă de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului pentru a convoca o întâlnire de mare importanță, Sinaxa Primaților Vechilor Biserici Ortodoxe.

Pentru aceasta, a invitat pe întâistătătorii vechilor Patriarhate ortodoxe: Alexandria, Antiohia, Ierusalim, și Arhiepiscopul de Cipru. Deși Ciprul nu este patriarhie și ocupă locul 10 în dipticele eclesiastice, primatul său a fost invitat în Fanar pentrucă își datorează autocefalia unui Sinod Ecumenic. În scrisoarea sa pe care a adresat-o acestor primați ai Bisericilor vechi ortodoxe, Patriarhul Bartolomeu a spus: „Vechile patriarhate ale Bisericii Ortodoxe au văzut, împreună cu Preasfânta Biserică a Ciprului, autocefalia lor confirmată de un Sinod Ecumenic, ele trebuind să se preocupe mai intens de problematica relațiilor ortodoxe, pentru că ele reprezintă trunchiul comun al structurii și al articulației Bisericii Ortodoxe, fără a exclude alte Biserici Ortodoxe de la deciziile pan-ortodoxe, ci din contra, de a facilita unitatea pan-ortodoxă”.

Cele trei patriarhii și arhiepiscopul de Cipru au răspuns pozitiv la invitația patriarhului ecumenic. Sinaxa primaților se va ocupa de două teme care sunt fixate în scrisoarea patriarhului ecumenic Una dintre ele este dezvoltarea evenimentelor în Orientul Mijlociu, care aduce mare îngrijorare creștinilor ortodocși și eterodocși din această zonă. Patriarhul ecumenic a subliniat necesitatea unui „efort comun pentru situația Bisericilor noastre în circumstanțele actuale pentru ajutorul fratern reciproc”. Cea de a doua temă de dezbatere este o schimbare de viziuni asupra „progresului către sfântul și marele sinod al Bisericii Ortodoxe”. Sinaxa primaților vechior Biserici Ortodoxe va avea loc în zilele de 1 și 2 septembrie. În același timp, Patriarhul ecumenic va co-rezida Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală Sfântul Gheorghe din Fanar pentru a marca începutul anului bisericesc.

Traducerea și adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati, Sursa: Amen.gr

sursa>

http://www.doxologia.ro/ortodoxia-lume/sinaxa-intaistatatorilor-vechilor-biserici-ortodoxe

~~~+~~~

Fragmente in engleza din comunicatul final al Sinaxei

Patriarchate.org/ 3 septembrie 2011

„[…] 3. In the context of its deliberations, the Synaxis also discussed the subject of the Holy and Great Council, deciding that it should hasten its preparation in order to permit its convocation in the foreseeable future. The Synaxis regretfully ascertained that the impasse created last February in the process of the long-prepared convening of this Council is due to provisions in the Regulations Governing the Panorthodox Preconciliar Consultations regarding unanimous decisions. Therefore, the Synaxis submitted a proposal to His All-Holiness the Ecumenical Patriarch, that he should convene a Synaxis of Their Beatitudes the Patriarchs and Presidents of the Orthodox Autocephalous Churches in order to review these provisions, thereby promptly advancing and fulfilling the preparation of the Great Council.

4. The Synaxis adopted the proposal of the Ecumenical Patriarchate that an encounter of religious leaders in the near future should be held in the region of the Mediterranean, during which a form of ecological “Mediterranean Charter” could be issued and declared as a contribution to the effort for the protection of the natural environment, but also to the peaceful coexistence and cooperation of religions in the region.

5. Furthermore, as a result of recent events within the Orthodox Church, the Synaxis underlined the need for all Orthodox Churches to respect and adhere strictly to the geographical boundaries of their respective jurisdictions, as these have been established by the Sacred Canons and their Founding Constitutions.

Finally, Their Beatitudes the Heads of the Churches and His Grace, the representative of the Patriarchate of Antioch, expressed their gratitude to the Ecumenical Patriarch for the invitation extended to them to visit the Sacred Center of Orthodoxy and deliberate in common on matters concerning their Churches during this critical time, and decided that they should meet more regularly on matters pertaining to the Orthodox Church.

At the Phanar, September 3, 2011″

sursa>

http://www.patriarchate.org/documents/announcement-synaxis-of-their-beatitudes-the-heads-of-the-ancient-orthodox-patriarchates-and-the-church-of-cyprus

~~~+~~~

UPDATE 18 sept. 2011

Mitropolitul Ilarion:

NU VĂ TEMEŢI, SINODUL PAN-ORTODOX NU VĂ REZERVĂ NICIO MARE SURPRIZĂ!

PelerinOrtodox/ 16 septembrie 2011

Într-un interviu publicat în urmă cu câteva zile, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, preşedintele Departamentului Afacerilor Externe al Patriarhiei Moscovei, a adus lămuriri importante legate de viitorul Mare Sinod Pan-Ortodox, vorbind despre pregătirile legate de acesta, despre obiectivele sale, oferind chiar şi unele detalii de ordin practic. În rândurile de mai jos, serviciul de presa LONews va ofera traducerea integrală a acestui interviu, realizată de contributor Ing. Catalin Ion.

[…]

– Frecvenţa ridicată a reuniunilor dintre Întâistătătorii Bisericilor din această regiune se justifică doar prin circumstanţele politice? La şedinţa Primaţilor, la Istanbul, se vor discuta problemele regionale şi, de asemenea, problemele cu dimensiuni pan-ortodoxe?

– Pusesem această întrebare celor trei Patriarhi. Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu a spus că reuniunea este dedicată în primul rând problemelor din Orientul Mijlociu. Patriarhii Antiohiei şi Ierusalimului mi-au confirmat acest lucru. Patriarhul Teofil, de asemenea, a adăugat că, în cadrul întâlnirii, vor putea discuta toate aspectele care îi afectează. Dacă discută şi despre tema Sinodului Pan-Ortodox, eu nu pot şti. Dar cred că problemele pan-ortodoxe urmează să fie discutate de către toate Bisericile Ortodoxe locale, astfel încât să nu se creeze impresia că un grup de Biserici încearcă să ia decizii în numele tuturor Bisericilor locale, în absenţa lor.

– Aţi vorbit despre viitorul Sinod Pan-Ortodox şi despre pregătirea acestuia, cu Patriarhii Antiohiei şi Ierusalimului?

– Da, am abordat această problemă. Este important să se discute cu Întâistătătorul Patriarhiei de Constantinopol şi cu aceste Biserici configuraţia posibilă a Sinodului, tematica sa, modul în care el va reprezenta Bisericile, în ce mod vor fi luate deciziile. Astăzi, în contextul colaborării inter-ortodoxe, singura metodă de luare a deciziilor este consensul; doar acesta poate sta la baza cooperării între Bisericile Ortodoxe locale. Acesta este metoda de rezolvare a problemelor, în spiritul iubirii fratesti şi armoniei, pentru a lămuri problemele aflate în litigiu. Recent, câteva voci s-au ridicat, propunând să se renunţe la această metodă. Pentru unii, deciziile conferinţei inter-ortodoxe ar trebui să fie luate prin asigurarea unei majorităţi simple. O schimbare atât de radicală în activitatea organismelor inter-ortodoxe ar avea consecinţe serioase: în cazul în care o Biserică s-ar pronunţa împotriva unei anumite decizii iar opinia sa ar fi ignorată prin vot, atunci am asista în mod inevitabil la divizări ale familiei Bisericilor Ortodoxe. Şi, dacă divizarea nu este depăşită, în mod clar aceasta se va răsfrânge în mod direct şi asupra Sinodului Pan-Ortodox. Prin urmare, este imposibil să se propună astăzi orice altă metodă în afara consensului.

[…]

– În opinia dumneavoastră, unde şi când ar putea avea loc Sinodul Pan-Ortodox?

– Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu şi-a exprimat speranţa că acest Sinod ar trebui să aibă loc la Istanbul, în biserica Sf. Irina, unde a avut loc, în anul 381, şi Sinodul al II-lea Ecumenic. Cred că acest Sinod ar putea avea loc în viitorul apropiat, cu condiţia să fi fost discutate şi rezolvate toate problemele legate de reprezentare, protocol şi ordinea de zi.

– Putem spune că, dacă s-ar fi ajuns la un acord privind toate aceste aspecte, Patriarhia Moscovei s-ar pronunţa astăzi pentru convocarea Sinodului?

– Ne declarăm în favoarea convocării Sinodului, date fiind problemele cu care se confruntă astăzi Biserica Ortodoxă din întreaga lume, întrucât trebuie să se facă auzită vocea unităţii şi a solidarităţii Ortodoxiei. Acesta este motivul pentru care este foarte important să fie depăşite toate diferenţele, în etapa pregătitoare, astfel încât viitorul Sinod să fie un factor unificator, nu un factor de dezbinare. Prin urmare, este imperativ ca, aşa după cum se şi practică deja în colaborarea inter-ortodoxă, varianta consensului să rămână singura metodă de luare a deciziilor.

– Unii reprezentanţi ai lumii ortodoxe se aşteaptă la altceva: cel de-al VIII-lea Sinod Ecumenic să se întrunească şi să suprime toate deciziile celor 7 Sinoade precedente…

– Aceste temeri sunt nefondate. În primul rând, pentru că Sinodul nu va lua nicio decizie care să nu fi fost deja formulată pe parcursul ultimilor cincizeci de ani de către Comisia pregătitoare. Deciziile Comisiei pregătitoare sunt cunoscute, nu le ascunde nimeni: documentele şi protocoalele întâlnirilor din cadrul acestor comisii pot fi puse la dispoziţia celor care doresc asta. O mare parte din documentele Comisiei pregătitoare a fost publicată chiar şi în Jurnalul Oficial al Patriarhiei Moscovei, în anii 1970-1980. În plus, în cazul în care va fi luată decizia convocării Sinodului Pan-Ortodox (mi-ar plăcea să subliniez, şi ar tebui să reţineţi, că această decizie nu poate fi luată decât de către toate Bisericile Ortodoxe locale), toate temele care au fost discutate în cincizeci de ani vor fi studiate din nou. Acesta va face doar corecţiile necesare, ţinând seama de circumstanţe; deciziile luate vor fi cunoscute în avans: nu există niciun motiv să ne aşteptăm la surprize din partea acestui Sinod.

– Putem spune că respectarea principiului consensului în desfăşurarea Sinodului ar exclude orice decizie care ar putea fi luată împotriva Sfintei Tradiţii Bisericesti, după cum se temeau unii dintre credincioşi?

– Da, este exclus, deoarece principiul consensului necesită acordul tuturor Bisericilor în faţa deciziei. Daca o Biserică nu este de acord, ea are motivele ei, motive bazate pe Tradiţia unei Biserici locale în special. Trebuie spus că nu există nicio diferenţă doctrinară sau niciun dezacord în domeniul dreptului canonic între Bisericile Ortodoxe locale. Toate dificultăţile cu care ne confruntăm sunt, în primul rând, de ordin politic. Ele pot fi depăşite printr-un dialog între Bisericile locale, între care au intervenit dezacorduri, sau la nivel inter-ortodox. În ceea ce priveşte cele 10 teme introduse pe ordinea de zi a Sinodului Pan-ortodox, sunt cele din cei 50 de ani şi am ajuns deja la un acord asupra a 8 dintre ele. Ultimele două sunt de ordin, aş spune, tehnic. Acestea se referă la semnarea unui tomos privind autocefalia, în cazul în care aceasta se acordă unei Biserici, şi la ordinea în care Bisericile sunt trecute pe listele oficiale de pomenire, diptice. Aceste probleme, aş dori să subliniez în mod special, nu au nicio dimensiune doctrinară, putând fi rezolvate în urma Sinodului Pan-Ortodox.

– lucrare – traducere, interpretare si redactare, pentru serviciul LONews, contributor: Ing. Catalin Ion

sursa:http://stiri.lacasuriortodoxe.ro/news/pf-parinte-patriarh/mitropolitul-ilarion-sinodul-pan-ortodox-nu-ne-rezerva-nicio-mare-surpriza.html

sursa>

http://acvila30.wordpress.com/2011/09/16/mitropolitul-ilarion-nu-va-temeti-sinodul-pan-ortodox-nu-va-rezerva-nicio-mare-surpriza/

foto>

http://www.buzznews.ro/wp-content/uploads/2011/06/ilarion.jpg

Această prezentare necesită JavaScript.

 

No comment

Mitropolitul Frantei, IPS Emanuel (Patriarhia Ecumenica),

se inclina, pentru a primi binecuvantare, inaintea Papei Benedict XVI (Video)

Papa Benedict XVI a primit marti, 28 iunie 2011, delegatia oficiala a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, venita la Roma pentru traditionala vizita la sarbatoarea Sf. Apostoli Petru si Pavel – patronii Vaticanului.

Gestul este intors in fiecare an de Vatican, prin trimiterea la Istanbul, la sarbatoarea Sf. Ap. Andrei – ocrotitorul Patriarhiei Ecumenice, a unei delegatii catolice. 

PS> Inregistrarea video postata nu arata, din pacate, inceputul primirii delegatiei ortodoxe si, deci, nici daca mitropolitul, pe langa aplecarea facuta, i-a mai si sarutat mana papei; lucru foarte probabil, dealtfel…

dan.camen. 

 

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu doreste o intalnire cu patriarhii ortodocsi din Orientul Mijlociu

[Dorinta Patriarhului Ecumenic de a convoca anul acesta o intalnire cu intaistatatorii ortodocsi din Orientul Mijlociu pentru a „examina şi aprofunda instabilitatea situaţiei politice actuale în ţările Orientului Mijlociu” nu este rea, daca tinem cont de recentele revolutii primavaratice din tarile arabe; cel putin acest lucru creaza cadrul perfect si justificarea pentru o astfel de reuniune. Problema este ca aflam ca aceasta intalnire va fi, intamplator – desigur :), si „ocazia pentru a înfrunta [! – n.m.] o serie de problematici de ordin general cu privire la relaţiile inter-ortodoxe şi pregătirea viitorului sinod panortodox”. Era de la sine inteles ca se vor aborda [„infrunta”] si piedicile aparute in ultima vreme la intalnirea de la Chambesy (22 / 26 februarie 2011) a Comisiei pregatitoare inter-ortodoxe a viitorului Sinod Panortodox, in legatura cu modul proclamarii autocefaliei Bisericilor locale Ortodoxe, problema dipticelor, precum si tot mai acuta problema a diasporelor. De ce spun ca era previzibil acest lucru? Deoarece toti primatii care urmeaza sa fie convocati, in afara de Patriarhul Ignatie al IV-lea al Antiohiei (desi slujeste, cf. traditiei, si in limba greaca), sunt de nationalitate greaca, iar bisericile pe care le pastoresc fie fac parte din vechea Pentarhie greaca, fie sunt autocefale inca din „veacul de aur” (sec. V) al Bisericii, veac al sfintilor parinti de limba greaca. Deci primatii ce urmeaza a fi convocati sunt elinofoni si vor sprijini cauza Patriarhului Ecumenic, care isi vede pozitia de lider al Ortodoxiei tot mai amenintata de influenta tot mai crescanda a Patriarhiei Ruse, mai nou sprijinita, in anumite demersuri, de Patriarhia Romana. Au si motiv pentru asta… deoarece, desi au un numar relativ mic de credinciosi in comparatie cu „noile” patriarhate ale Rusiei si Romaniei, prin traditie aceste biserici ocupa primele locuri in diptice si intentioneaza sa pastreze si pe viitor aceeasi ordine. Mai nou, la Chambesy, Biserica Ciprului dorea sa fie inscrisa mai sus in diptice, intamplator, nu-i asa? Cine stie, poate ca i se va implini cererea, daca va sprijini cauza Patriarhului Ecumenic de Constantinopol pentru viitorul Sinod Panortodox… Este, deci, interesant de urmarit pe mai departe strategia Patriarhului Ecumenic de a-si atrage sustinatori in lupta pentru mentinerea pozitiei de primat intre egali al Ortodoxiei – dan.camen.]

Scrisoare a patriarhului Bartolomeu I:

spre o întâlnire a ortodocşilor din Orientul Mijlociu

Radio Vaticana / 27 aprilie 2011

Patriarhul ecumenic Bartolomeu I are intenţia de a convoca o întâlnire a capilor Bisericilor ortodoxe din Orientul Mijlociu, anunţă site-ul de informare religioasă în limba greacă „Romfea”, plecând de la o scrisoare pe care Bartolomeu I a trimis-o patriarhilor Teodor II al Alexandriei, primat al Bisericii ortodoxe din Africa, Ignaţiu al IV-lea al Antiohiei, primat al Bisericii ortodoxe din Siria, Liban, Irak şi Kuweit, Teofil al III-lea al Ierusalimului, primat al Bisericii ortodoxe din Israel, Iordania şi Teritoriile Palestiniene şi Hrisostomos al II-lea, primat al Bisericii din Cipru.

În scrisoarea – preluată de cotidianul vatican L’Osservatore Romano – Bartolomeu I justifică această iniţiativă prin necesitatea responsabililor Bisericii de a examina şi aprofunda „instabilitatea situaţiei politice actuale”, în ţările Orientului Mijlociu. Patriarhul a subliniat că este ceva propriu în tradiţia canonică a Bisericii a reuni când e necesar primaţii diferitelor Biserici. Întâlnirea – explică patriarhul ecumenic – va fi ocazia pentru a înfrunta o serie de problematici de ordin general cu privire la relaţiile inter-ortodoxe şi pregătirea viitorului sinod panortodox.

Întâlnirea, potrivit celor relatate de „Romfea”, ar putea avea loc la Istanbul în zilele de 31 august şi 1 septembrie anul acesta.

sursa> 

http://www.radiovaticana.org/rom/articolo.asp?c=482059

foto>

http://4.bp.blogspot.com/_6dkJabC3YD0/SPuXjUtNgGI/AAAAAAAAALs/B3qktT7oFoE/s1600-h/Phanar_2008.10.Pentarchy.jpg

 

Prim-ministrul turc Erdoğan a salvat viitorul Patriarhiei Ecumenice

Today’sZaman.com/ 11 aprilie 2011

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Ortodoxe Greceşti [Ecumenice – n.m.], Părintele Dositheos Anagnostopulos, a declarat că prim-ministrul turc, Recep Tayyip Erdoğan, a salvat viitorul Patriarhiei, oferind în 2009 cetăţenia turcă la un număr mare de arhiepiscopi greci.

Într-un interviu acordat cotidianului Star, Părintele Anagnostopulos a declarat că în 2009 erau în Sinodul Patriarhiei Ecumenice doar 12 arhiepiscopi. „Cei mai mulţi dintre aceşti arhiepiscopi sunt foarte bătrâni. Pentru ca să devii membru al Sinodului, trebuie să fi cetăţean turc. În cazul în care Patriarhul ar fi murit pe neaşteptate, era puţin probabil ca un noul patriarh să fie ales dintre cei 12 sinodali, tocmai din cauza vârstei lor înaintate. Acest pericol acum a trecut. Prim-ministrul turc a participat la un prânz în Büyükada în august 2009 şi a spus că problema poate fi depăşită doar dacă arhiepiscopii greci [din diasporă – n.m.], solicită cetăţenia turcă. El a dat în acest sens asigurări că solicitanţii vor primi cetăţenia turcă” – a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Anagnostopulos a considerat remarcile de atunci ale prim-ministrului turc ca pe „cel mai însemnat moment din timpul vieţii sale”. „După asigurarea dată de prim-ministrul turc, 27 din cei 35 de arhiepiscopi greci din diaspore au depus cereri pentru a deveni cetăţeni turci. La 13 dintre ei le-a fost deja acordată cetăţenia”, a adăugat el. În 2010, CNN International a publicat un articol despre Patriarhul ortodox grec (Ecumenic) în care a sugera ca Patriarhul Bartolomeu ar putea fi cel din urmă Patriarh Ecumenic, asta dacă legile turceşti, demografia şi atitudinea gurvernului turc nu se vor schimba. “Acum acest lucru nu mai este posibil, datorită lui Erdoğan”, a spus părintele Anagnostopulos.

Părintele a afirmat, de asemenea, că Erdogan şi adjunctul său, Bülent Arinc, au fost primii oficiali ai guvernului turcesc care şi-au exprimat dorinţa de redeschidere a seminarului ortodox grec din insula Heybeliada, aflată în largul coastei Istanbulului. Seminarul Halki a fost închis în 1971, în conformitate cu o lege care a pus formarea religioasă şi militară sub controlul statului.

Părintele Anagnostopulos a spus că Seminarul Halki este de o mare importanţă pentru populaţia ortodoxă greacă din Turcia, el fiind la un moment dat pepiniera unde clericii erau instruiţi pentru comunitatea religioasă greacă.

„Un argument este deseori invocat de unii oameni în Turcia. Ei spun că populaţia ortodoxe greacă are doar 2.500 de oameni şi că nu este nevoie să fie instruiţi clerici pentru atât de puţini oameni. Ei ne spun să “importăm” clerici din străinătate. Cu toate acestea, ei trebuie să ştie că Patriarhul nostru ortodox grec este cel mai mare [în diptice/rang – n.m] dintre toţi patriarhii celorlalte biserici ortodoxe ale lumii [„is the most senior among Orthodox churches in the world”]. Acesta este motivul pentru care el a şi primit titlul de “Ecumenic” [„This is why he was granted the ecumenical title„]. Avem, de asemenea, credincioşi şi în afara Istanbulului, inclusiv în America de Nord şi de Sud şi în unele părţi ale Europei, Hong Kong, Australia şi Noua Zeelandă. Preoţii şi arhiepiscopii lor sunt numiţi de către Patriarhul nostru. Şi, pentru numirea lor, este necesar ca aceştia să fi absolvit un seminar”, a spus el.

Anagnostopulos a declarat, de asemenea, că redeschiderea Seminarului Halki nu ar fi în contradicţie cu Tratatul de la Lausanne. El a exclus, de asemenea, temerile cum că „spiritul bizantin” ar putea reînvia în cazul în care seminarul se redeschide.

„Unii se tem că, dacă Patriarhia este o instituţie foarte puternică, acest lucru va merge împotriva principiilor statului turc. Acest lucru este greşit. Turcia are un caracter laic/secular. Fiecare grup religios are dreptul să-şi continue activităţile proprii, cu condiţia ca acestea să nu fie de natură politică. Este deja cunoscut faptul că închiderea Seminarului Halki nu a fost una legală. Personal cred că Seminarul a fost folosit ca un atu în problema Ciprului, fiind în cele din urmă închis „, a subliniat el.

trad.dan.camen.

sursa>

http://www.todayszaman.com/news-240726-erdogan-saved-future-of-greek-orthodox-patriarchate.html

foto>

http://www.fotothing.com/photos/292/292a9f279ac7b2de648c9ae40fcf84d7.jpg

 

Întâlnire istorică între vice-premierul turc şi patriarhul ecumenic Bartolomeu I

Vice prim-ministrul Turciei a vizitat Fanarul

Patriarhia Ecumenica/ 3 ianuarie 2011

Luni, 3 ianuarie 2011, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu l-a primit la resedinta Patriarhiei Ecumenice din Fanar pe D-l Bülent Arinc, ministru de stat şi vice prim-ministru al Turciei. D-l Arinc a fost, de asemenea, şi purtatorul de cuvant al Parlamentului turc intre anii 2002-2007.

Vice prim-ministrul a purtat o conversaţie privata cu Patriarhul Ecumenic, a participat la o recepţie cu reprezentantii comunităţii şi institutiilor elene din Turcia, şi a tinut apoi o conferinta de presa alături de Patriarh. Printre cei prezenţi la intalnire s-au numarat si Mitropoliţii Meliton de Philadelphia şi Apostolos de Moschonisia, precum şi cancelarul şef şi secretarul Sfântului Sinod. Reprezentantul oficial al comunităţilor minoritare din Turcia, D-l P. Vingas, s-a adresat, de asemenea, si el vice prim-ministrului.

La nivel ministerial, D-l Arinc este cel mai mare demnitar al Guvernului turc care a vizitat Patriarhia Ecumenică în ultimii şaizeci de ani.

sursa>

http://patriarchate.org/multimedia/photos?setID=72157625611857791

~~~+~~~

[…] La sfârşitul reuniunii Arinc a declarat: „Am venit nu doar ca sa fac un schimb de felicitări, ci si pentru a răspunde invitaţiei personale a Patriarhului şi sper ca vizita mea aici sa marcheze începutul unei noi ere”. „Ca si Guvern, suntem obligaţi să răspundem nevoilor acestor cetăţeni, care au o prezenţă veche de secole pe aceste meleaguri”.

Bartolomeu a mulţumit Guvernului pentru reprimirea orfelinatului Büyükada, la care Arinc a răspuns: „Din partea noastră noi nu am dat nimic şi nu am recunoscut nimic. S-a facut dreptate in urma aplicarii deciziei Curtii de la Strasbourg şi a instanţelor turceşti”.

trad.dan.camen.

sursa>

http://www.asianews.it/news-en/Istanbul,-historic-visit-of-Turkish-Deputy-PM-to-Bartholomew-I-20439.html

~~~+~~~

Întâlnire istorică între vice-premierul turc şi

patriarhul ecumenic Bartolomeu I

Radio Vaticana/ 8 ianuarie 2011

Despre problema învăţământului şi a educaţiei pentru minorităţile religioase şi despre chestiunea proprietăţilor bisericeşti au vorbit vice-prim ministrul turc Bulent Arnic, responsabil pentru minorităţi în cadrul guvernului condus premierul Recep Tayyip Erdogan, şi patriarhul ecumenic ortodox Bartolomeu I în istorica întâlnire de acum două zile, la încheierea sărbătorilor de Crăciun.

Este prima dată de 58 de ani de când premierul Adnan Menderes s-a dus la patriarhul Atenagoras, pt. că un exponent politic al guvernului turc nu se duce la sediul Patriarhatului ecumenic ortodox din Istanbul. Atunci, însă, din păcate, aminteşte agenţia AsiaNews, vizita a fost urmată de pogromuri violente anticreştine de care însuşi Menderes a fost coresponsabil. Întâlnirea de pe 6 ianuarie, în schimb, este de o importanţă fundamentală pentru că vine la o lună de la recunoaşterea juridică a Patriarhatului din partea autorităţilor turceşti, cu restituirea titlurilor de proprietate asupra orfelinatului din Buyukada, şi urmează după vizita din 2009 a patriarhului Bartolomeu I la şeful guvernului Erdogan şi la ministrul Arinc.

În cursul vizitei, după ritul de binecuvântare a apelor Cornului de Aur şi lansarea unui cruci în Marea Marmara, cei doi lideri au examinat diferite chestiuni. În special au discutat despre învăţământ şi educaţie, în lumina noii legi asupra fundaţiilor religioase pentru care opoziţia a făcut recurs la Curtea Constituţională (recurs respins de aceasta). S-a ridicat şi problema redeschiderii şcolii teologice de la Chalki, închisă de 40 de ani, care ar trebui să revină la viaţă în 2011. În afară de aceasta, tot mai consistente devin vocile care vorbesc despre iminentele deschideri democratice ale Turciei musulmane spre minorităţile religioase precum cea creştină, şi de aceea şi catolică, neinclusă în mod explicit în Tratatul de la Lausanne în Elveţia din 1923, în care se vorbea doar despre ortodocşi, armeni şi evrei.

sursa>

http://www.radiovaticana.org/rom/Articolo.asp?c=452648

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Ultimul Patriarh Ortodox in Turcia?

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu în drum spre casa părintească din Gokceada, insula din apropierea coastei maritime turceşti

Documentarul din 23 august a.c. al lui Ivan Watson de la CNN “World’s Untold Sories” (Poveştile nespuse ale lumii) intitulat „Turkey’s dwindling Greek Christians” (Creştinii-greci ai Turciei care dispar) cu privire la condiţia Patriarhului Ortodox Ecumenic Bartolomeu în Turcia islamică de astăzi prezintă situaţia disperată în care acesta, comunitatea greacă din Fanar şi din insula natală – Gokceada, precum şi Patriarhia Ecumenică în mod implicit se află în momentul de faţă. Preluând acest articol patru zile mai târziu, Bill Wunner l-a afişat pe site-ul CNN într-o formă mai extinsă, intitulându-l „The last Orthodox patriarch in Turkey?” (Ultimul Patriarh Ortodox in Turcia?) pe care  acum îl puteţi citi integral în rândurile de mai jos. Autorul nefiind însă familiar cu termenii bisericeşti ortodocşi, să nu vă surpindă prin formularea pe care a ales-o să o folosească în articol, deoarece traducerea textului respectă întocmai fidelitatea exprimării autorului:

CNN/ World’s Untold Stories

27 august 2010

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este întruchiparea vie a unei vechi tradiţii. Din sediul istoric aflat în Istanbul (cartierul Fanar/ n.t.) – Turcia, cel de-al 270-lea Patriarh al Constantinopolului pretinde că este succesorul direct al Apostolului Andrei. Astăzi este considerat “primul între egali” în ierarhia Bisericii Ortodoxe, fiind liderul spiritual a peste 250 de milioane de ortodocşi răspândiţi pe întreg teritoriul globului pământesc. Dar puţini dintre ei mai trăiesc în locul unde acesta s-a născut.

“Suntem o comunitate creştină mică” se plânge Bartolomeu. “Am suferit din cauza confruntării greco-turce, a luptei şi a lipsei de încredere reciproce. Şi de aceea noi am pierdut o mare parte dintre credincioşi”.

Comunitatea greacă din Turcia, odată înfloritoare, acum dispare. Ţara este majoritar islamică şi condusă de un guvern laic şi secular care a avut de-a lungul vremii o relaţie tumultoasă cu Patriarhia Ecumenică.

Dacă legile turceşti, atitudinile şi demografia nu se schimbă, Bartolomeu în cele din urmă ar putea fi ultimul Patriarh al Constantinopolului.

“Nu suntem întru totul în disperare pentru viitorul Bisericii noastre” – a spus Bartolomeu. “Nu este uşor, dar nici imposibil”.

Guvernul turc se poate opune alegerii oricărui candidat pentru poziţia de patriarh. Totodată, aceasta necesită ca patriarhul să aibă şi cetăţenie turcă. Bartolomeu o are, însă cei mai mulţi dintre cei care sunt calificaţi pentru a-l urma în funcţie nu o au.

Aşadar, guvernul turc s-a oferit să acorde cetăţenia turcă arhiepiscopilor ortodocşi de peste mări. Câţiva au aplicat-o până acum, însă niciuna nu a fost aprobată. Guvernul turc refuză în continuare să recunoască titlul de “Patriarh Ecumenic”, sau poziţia lui Bartolomeu de lider religios internaţional. În mod oficial el este văzut ca un episcop local care conduce o comunitate în scădere, de câteva mii de greci ortodocşi.

Yorgo Stefanopulos este unul dintre ei: “Sunt o curiozitate acum în Turcia. Obişnuisem să fim o minoritate, acum suntem o curiozitate”.

Stefanopulos este un lider al comunităţii greceşti din Istanbul. Acum 50 de ani comunitatea număra 100.000 de membrii, iar astăzi este probabil mai mică de 3.000 de suflete.

El insistă că declinul n-a fost unul accidental. Astfel, el dă vina pe guvernul turc pentru acest lucru. În urmă cu câteva decenii, spune el, turcii au vânat comunitatea greacă cu politici naţionale, precum impozitele pe avere, confiscarea propietăţilor şi impunerea vorbitului în public şi pe străzi doar în turceşte.

Au mai contribuit la aceasta şi evenimentele din anul 1955: revoltele îndreptate împotriva grecilor şi a propietarilor greci. Mai târziu s-a aflat că acestea au fost orchestrate de autorităţile turceşti. Ca şi rezultat, grecii au părăsit Istanbulul în masă. “Guvernul turc a reuşit să facă cumva o epurare etnică fără vărsare de sânge” – a spus Stefanopulos. Astăzi guvernul turc spune că acele evenimente fac parte din trecutul îndepărtat şi că acum se caută reconcilierea.

“Turcia se află într-o perioadă de tranziţie” – a spus Egemen Bagis, ministrul turc al afacerilor externe, responsabilul relaţiei cu Uniunea Europeană, “pentru ca societatea turcă să devină mai democratică, mai prosperă şi mai transparentă”.

Până acum guvernul a rezistat apelurilor de redeschidere a principalei şcoli de teologie a Patriarhiei Ecumenice.

Pentru mai bine de un secol seminarul din Halki a educat viitorii episcopi, teologi şi patriarhi greci, până când cea mai înaltă instanţă turcă a decis închiderea lui în 1971. De atunci a rămas goală, situaţia îngrijorându-i pe foştii studenţi ai acesteia, dintre care teologul Satirios Varnalidis.

“Vrem să redeschidem această şcoală ca să putem oferi noi preoţi Patriarhiei Ecumenice” – a spus Varnalidis. “Altfel, în scurt timp comunitatea noastră pur şi simplu nu va mai avea preoţi”.

De ani de zile prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan a vorbit despre redeschiderea şcolii. Bagis insistă că guvernul încă lucrează la aceasta.

În ciuda acestor dificultăţi, Patriarhul Bartolomeu este încurajat de noi semne de speranţă că Biserica şi comunitatea vor supravieţui. “Avem mulţi tineri din Grecia care vor să se stabilească aici, în Turcia” – a spus el. “Acesta este un fenomen opus celui de dinainte”.

Haris Rigas face parte din acest firicel de proaspăţi imigranţi care poate să ofere cea mai bună speranţă de revigorare a comunităţii greceşti din Istanbul. “Din momentul în care am ajuns în oraş m-am îndrăgostit de el şi am simţit că trebuie să trăiesc aici” – a declarat Rigas.

El a studiat comunităţile greceşti indigene ale oraşului. El este, de asemenea, muzician în trupa care cântă Rembetiko, un gen de muzică veche populară, în mare parte grecească. Studiile sale şi muzica lui sunt axate pe conservarea şi promovarea culturii greceşti.

“Singura modalitate pentru ca o comunitate să supravieţuiască este ca aceasta să atingă un grad de vizibilitate” – a spus el. “Grecii au jucat un rol istoric important în acest oraş de-a lungul secolelor şi consider că ar trebui să o facă în continuare”.

La începutul acestei luni Statul turc şi Patriarhia Ecumenică au făcut împreună un pas istoric în vederea reconcilierii. Mii de creştini ortodocşi s-au adunat pe 15 august, pentru un serviciu religios, la antica Mânăstire Sumela de pe coasta Mării Negre. Patriarhul Bartolomeu a săvârşit acolo Sfânta Liturghie, primul serviciu creştin de acest gen la Sumela, de mai bine de 80 de ani.

Chiar dacă comunitatea greacă din Istanbul îşi revine, mulţi se tem că Patriarhia însăşi nu va mai funcţiona mult timp, datorită demografiei şi suspiciunilor prelungite venite din partea guvernului turc.

Dar patriarhul rămâne plin de speranţă şi de neclintit. Acesta respinge bănuiala cum că el ar putea fi ultimul Patriarh Ecumenic al Constantinopolului. “Categoric nu” – insistă Bartolomeu. “Avem încredere în pronia divină şi în garanţia dată nouă de Domnul Însuşi, că Biserica poate supravieţui”. „Aceasta este credinţa noastră, aceasta este convingerea noastră, aceasta este speranţa noastră, aceasta este rugăciunea noastră. Iar toate celelalte le lăsăm în mâinile lui Dumnezeu”.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului săvârşind, pe 15 august 2010, Sfânta Liturghie la istorica Mânăstire Soumela de lângă Marea Neagră

De reţinut:

– guvernul turc se poate opune alegerii oricărui candidat în funcţia de Patriarh Ecumenic

– candidatul trebuie să aibă naţionalitate greacă (în primul rând, cf. rânduielilor Patriarhiei Ecumenice) şi turcă (cf. legilor Statului Turc)

– candidatul trebuie să fie membru cleric sau laic al Patriarhiei Ecumenice şi să locuiască în Istanbul

– titlul de “Patriarh Ecumenic” nu este recunoscut în spaţiul turcesc, şi nici poziţia de lider religios internaţional, doar aceea de episcop local

– seminarul teologic al Patriarhiei Ecumenice din insula Halki rămâne deocamdată închis (încă din 1971), în ciuda apelurilor Patriarhului Bartolomeu de redeschidere, fiind singurul prin care pot fi instruiţi viitorii preoţi ai Patriarhiei, care sunt deja din ce în ce mai puţini.

– comunitatea ortodoxă grecească din Istanbul, precum şi cea din insula natală Gokceada, deşi din ce în ce mai mică, este în mare parte îmbătrânită

De ştiut:

– în spaţiul turcesc, clericii ortodocşi nu au voie să poarte pe stradă reverenda, ci doar în timpul serviciului religios. Singurul care poate purta reverenda şi însemnele religioase tot timpul şi în orice loc este Patriarhul Ecumenic.

– De asemenea, toţi clericii greci, asemenea Patriarhului Ecumenic, trebuie să aibă cetăţenie turcă

– Patriarhul Ecumenic Bartolomeu are deja 70 de ani

– Cercetând comentariile unor turci cu privire la aceste articole am aflat că de fapt Erdogan a sprijinit libertatea minoritatilor religioase in Turcia, mai mult decat in era sultanilor si ca de fapt membrii din guvernul secularizat, format in mare parte din atei, doresc sa scoata religia din scoli şi orice manifestare publică religioasă să înceteze. Merită cercetat mai in amanunt daca este adevarat acest lucru.

– Să nu uităm, reconcilierea despre care se tot vorbeşte în articolul de mai sus vine în urma eforturilor tot mai disperate ale Turciei de a intra în U.E., neavând deci un substrat religios real, ci unul pur politic.

dan.camen.

~~~+~~~

Fotografii

Putinii greci ortodocsi ramasi pe insula Gokceada asteptand venirea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu

Ruinele unui sat grecesc de pe insula Gokceada. Multe din satele grecesti de acolo au impartasit aceeasi soarta ca si acesta.

Clasa dintr-o scoala greceasca de cartier din orasul Istanbul. Acum aceasta este frecventata acum doar de un singur elev. Grecii din Istanbul isi trimit cu incăpăţânare copiii sa înveţe doar la vechile lor şcoli din oraş.

O clasa goala a seminarului teologic din insula Halki, din apropierea Istanbulului

Istorica Mânăstire Soumela de lângă Marea Neagră

15 august 2010 – Mânăstirea Soumela. Aspect din timpul Sfintei Liturghii. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este înconjurat de sute de credinciosi ortodocsi, precum si de reprezentanti ai autoritatilor turcesti, grecesti si ruse venite să asiste la marele eveniment.

15 august 2010 -Patriarhul Bartolomeu în interiorul bisericii vechii Mânăstiri Soumela