RSS

Arhive pe etichete: judete

Sondaj IRES despre perceptia si atitudinea credinciosilor cu privire la rearondările teritoriale din cele doua mitropolii ale Transilvaniei

Intr-un surprinzator sondaj IRES remis recent presei, privind perceptia si atitudinea credinciosilor la posibila dezmembrare a Mitropoliei Clujului, s-a putut constata faptul ca majoritatea enoriasilor intervievati din eparhiile sufragane mitropoliei resping ideea rearondarii teritoriale a Arhiepiscopiei Alba Iuliei si a Episcopiei Oradiei la Mitropolia Ardealului (parca in contrast cu ceea ce s-a comunicat de Patriarhia Romana> „hotărârea de înfiinţare a Mitropoliei Clujului a fost luată în grabă de către Sfântul Sinod, fără consultarea prealabilă a clerului şi credincioşilor din eparhiile desemnate să depindă jurisdicţional de Mitropolia nou înfiinţată”). Intr-adevar, nu au fost consultate atunci formal Adunarile Eparhiale ale episcopiilor sufragane acum Mitropoliei Clujului *(asa cum s-a intamplat acum cu cele doua eparhii care vor sa treaca sub Sibiu), poate si pentru faptul ca hotararile acestora au doar rol consultativ, deci, pana la urma, informal; totusi, realitatea statistica a acestui sondaj confirma, si dupa 7 ani, vointa neconsultata *(formal) a comunitatii de credinciosi ortodocsi transilvaneni. Nu mai vorbim de faptul ca Patriarhia Romana a confundat vointa unei Adunari Eparhiale *(formata in general, pe langa preotii desemnati, din personalitati politice si oameni de afaceri instariti) cu vointa „clerului” si a „credinciosilor” de rand. Astfel „restul” nu a avut un cuvant de spus in aceasta chestiune si, in general, nu are un cuvant de spus in orice chestiune de natura bisericeasca. Asadar, putem sa dam uitarii celebra sintagma: „Vox populi, vox Dei”! O alta hiba in acest statut sagunian este, daca vreti, chiar lipsa monahilor din Adunarile Eparhiale. De asemenea, un mare procent dintre intervievati *(aprox. 60%) a declarat ca si-ar dori un referendum pe aceasta chestiune, fapt care arata tendinta, de jos in sus, de democratizare a Bisericii *(si nu cred ca are legatura neaparat cu secularizarea care a cuprins Biserica, ci poate cu ceea ce am spus mai sus), iar 70% dintre credinciosi considera ca impactul mutării uneia dintre episcopii la o altă mitropolie ar fi negativ.

Despre rezultatele interesante ale acestui sondaj aflam de la sociologul Vasile Dancu, presedintele IRES, care a relatat in articolul> „Orgoliile ierarhilor si misiunea Bisericii noastre” *(contributors.ro, 13 februarie 2012), urmatoarele:

„[…] Puțină lume știe despre dezmembrarea Mitropoliei Clujului, spune un sondaj de opinie publică. Așa cum am fost avertizați cu ocazia funeraliilor părintelui Bartolomeu, destrămarea prin echilibrare teritorială a Mitropoliei Clujului, Albei, Maramuresului și Oradiei a început. Totul cu justificarea că este dorința clerului, a mirenilor și a credincioșilorAlipirea la Sibiu a Arhiepiscopieii Albei și a Episcopiei Oradiei nu găsesește nici o justificare serioasă legată de dorințele oamenilor sau o păstorire optimă a enoriașilor. Ancheta de opinie pe care am realizat-o pe un eșantion reprezentativ de credincioși arată că mulți dintre ei se declară destul de puțin cunoscători privind organizarea administrației religioase, darămite să ceară reechilibrări teritoriale păstorilor lor. Procentul celor care se autoevaluează ca fiind informați despre organizarea Bisericii se apropie undeva de 60%, dar și acest procent trebuie luat cu mici rezerve, deoarece este vorba de o autoestimare unde oamenii au tendința de a se pune într-o lumină favorabilă.

Despre mutarea Arhiepiscopiei Albei la Mitropolia Sibiu declară că au auzit doar 51% dintre credicioșii din întreaga mitropolie, iar din cele două județe vizate declară că sunt la curent 56% dintre ortodocșii din Alba și doar 45% dintre credincioșii ortodocși din județul Mureș. Este adevărat că discuțiile legate de proximitatea geografică a Arhiepiscopiei Albei de Sibiu au reușit să creeze și la nivelul Mitropoliei o oarecare acceptare, nu fără strângere de inimă, a trecerii Arhiepiscopiei Albei și Mureșului la Mitropolia Ardealui, discuții care avuseseră loc lângă catafalcul părintelui Bartolomeu.
Dar marea surpriză pentru noi a fost anunțul Episcopiei Oradiei, cum că sunt doritori să treacă peste munți pentru a se uni cu Mitropolia Ardealui. Evident că și aici s-a montat un scenariu cu adunare și voturi, iar explicația a fost și în acest caz dorința ierarhilor, a clerului și a credincioșilor.
Ancheta noastră a arătat că datele despre această manufacturare a consensului de scindare este și mai puțin cunoscută. Evident că acesta este și un efect al discreției și decenței cu care Mitropolia Clujului a tratat acestă problemă, ca pe una internă, dar și o urmare a lucrării fără mult zgomot din partea Episcopului Oradiei. 67% dintre enoriașii ortodocși ai Mitropoliei Clujului nu au auzit de această hotarâre a Adunării eparhiale a Oradiei și 57% dintre bihoreni sunt total neștiutori despre lucrarea conducătorilor sau mirenilor care au votat trecerea la Sibiu.

Credincioșii se opun. Dacă ar fi un referendum ar vota contra
Ancheta noastră de opinie a relevat un fapt mult mai îngrijorător decât lucrarea facută fără transparență: este vorba despre dezacordul majorității enoriașilor privind trecerea episcopiilor de care aparțin la o altă mitropolie. Pe ansamblul Mitropoliei Clujului, doar 14% sunt de acord (65% sunt contra și 17% indiferenți), iar dacă analizăm județele afectate de această ”echilibrare” o să vedem că doar 17% ar fi de acord în județele Alba și Mureș și 20% in Bihor. Am observat însă că majoritatea dintre cei puțini care-și declară acordul sunt puțin informați despre organizarea bisericii sau manifestă un comportament religios mai puțin intens.
În fine, 70% dintre credincioșii ortodocși din mitropolia noastră sunt de părere că mutarea ar aduce un impact negativ. Am întrebat dacă ar trebui organizat sau nu un referendum pentru o asemenea decizie și 60% (și chiar 63% în județul Bihor) dintre enoriașii mitropoliei au raspuns afirmativ. Chiar dacă referendumul nu face parte, cel puțin la noi, dintre rânduielile Bisericii Ortodoxe, la un asemenea eveniment ar vota pentru mutarea episcopiilor menționate la Mitropolia Ardealului doar 19% dintre credincioșii din ansamblul mitropoliei, 23% dintre enoriașii din Alba și 29% dintre cei din Mureș. Dar absurditatea acestei așa-zise echilibrări se vede foarte clar mai ales în județul Bihor, episcopie care nu poate fi revendicată pe principiul proximității geografice de Sibiu și unde doar 17% dintre credincioșii de peste 18 ani ar vota pentru.[…]”

De asemenea, dansul pune punctul pe ‘i’ si afirma, pe buna dreptate, ca> „Textul comunicatului Patriarhiei se antepronunță și arată clar că este vorba de o voință strategic definită, nicidecum vreo dorință a maselor de credincioși„. Practic, prin asta se clatina si ultima lui nadejde, exprimata la finalul articolului> „Încă nu mi-am pierdut speranța. Dacă Patriarhul nu va încuraja acest act de orgoliu și răzbunare târzie, nedemne de ierarhia Bisericii noastre, atunci speranța mea că Biserica noastră a ieșit din timiditate, dar și din războaiele mărunte – semnul instituțiilor nepregătite pentru provocările modernității – va reveni. Sunt sigur că Patriarhul înțelege mai bine decât oricine care sunt misiunile bisericii noastre, și nu doar în Transilvania„.

Despre sondaj aflam de la Ziua de Cluj ca> „a inclus un eşantion de peste 1.000 de persoane din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, plus câte 500 de persoane din judeţele Alba, Mureş şi Bihor […]” *(deci cu mult peste numarul membrilor unei Adunari Eparhiale – 30). „[…] Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), în rândul unui eşantion de 1.021 de persoane cu vârsta peste 18 ani din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, vizând şi câte 500 de persoane de 18 ani şi peste această vârstă din judeţele Alba, Mureş, (care alcătuiesc Arhiepiscopia de Alba Iulia), respectiv Bihor (care formează Episcopia Oradiei). Eroarea maximă tolerată a sondajului este de 3%, considerată valoarea maximă admisă pentru reprezentativitatea unui sondaj”.

Mai detaliat> „[…] 65% dintre respondenţii de pe cuprinsul întregii Mitropolii a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului nu sunt de acord cu trecerea eparhiei de care aparţin la o altă mitropolie. La nivelul judeţelor chestionate în particular, 64% dintre respondenţii din Alba şi câte 57% dintre cei din judeţele Mureş şi Bihor nu sunt de acord cu iniţiativa respectivă. Aceasta este agreată de 20% din respondenţii din judeţul Bihor, câte 17% din judeţele Mureş şi Alba, respectiv 14% la nivelul întregii mitropolii, în timp ce un procent ce variază între 17 şi 20% dintre respondenţi priveşte cu indiferenţă un astfel de demers. Impactul mutării unei episcopii la o altă mitropolie ar fi mai degrabă negativ în opinia a 72% dintre respondenţii din judeţul Bihor, 70% dintre cei de la nivelul întregii mitropolii, 67% dintre cei din judeţul Alba şi 66% dintre respondenţii din judeţul Mureş. Mai mult de jumătate dintre respondenţi din toate ariile de chestionare (63% din judeţul Bihor, câte 60% din întreaga mitropolie şi din judeţul Alba şi 55% din judeţul Mureş) au răspuns afirmativ la întrebarea cu privire la oportunitatea organizării unui referendum în scopul luării deciziei cu privire la mutarea celor două episcopii la Mitropolia Ardealului.

Peste jumătate dintre respondenţi ar participa la referendumul respectiv, iar cei mai mulţi ar vota împotriva mutării – 63% din respondenţii din întrega mitropolie, 61% din judeţul Bihor, 60% din judeţul Alba şi 50% din judeţul Mureş. Cel mai ridicat procent pentru mutare ar fi înregistrat, conform sondajului, în judeţul Mureş – 29%, urmat de judeţul Alba – 23%, mitropolia per ansamblu – 19% şi judeţul Bihor – 17%. Sondajul citat chestionează şi autopercepţia respondenţilor cu privire la religiozitate, dar şi la frecventarea bisericii. În privinţa primeia dintre categoriile amintite, între 90% (judeţul Bihor) şi 96% (judeţul Alba) dintre respondenţi se consideră persoane religioase. De asemenea, procentul celor care frecventează biserica de câteva ori pe săptămână, respectiv de câteva ori pe lună totalizează 60 de procente în judeţul Alba, 58% la nivelul mitropoliei, 57% în judeţul Bihor şi 48% în judeţul Mureş. Mai amintim că, potrivit sondajului, respondenţii sunt mai informaţi cu privire la iniţiativa trecerii Eparhiei Alba Iuliei sub jurisdicţia Sibiului decât cu privire la cea a Oradiei„.

Va lua in considerare Sfantul Sinod acest sondaj sau il va considera profan si nerealist, sau realizat intr-un moment nepotrivit si, de ce nu, poate cam tarziu?…

dan.camen.

surse>

http://www.contributors.ro/fara-categorie/orgoliile-ierarhilor-%C8%99i-misiunea-bisericii-noastre/

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/biserica-se-rupe-de-popor–84117.html

foto>

http://www.puterea.ro/articol/credinciosii_se_opun_spargerii_mitropoliei_clujului

http://www.citynews.ro/_Files/Thumbs/NewsAttachments/2011/10/21/0000205216/3385_0000205216_W340-H405-HA1-VA4.jpg

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe Februarie 14, 2012 în articole, citadela, diverse, ecclesia, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Impartirea pe regiuni a tarii si reintregirea, pe jumatate, a Mitropoliei Ardealului

In articolul sau din Evz.ro, intitulat „Mitropolia Ardealului şi noua hartă a BOR. Cum va modifica reforma administrativ-teritorială organizarea bisericii” (18 iunie 2011), Florian Bichir pune in discutie posibila reorganizare administrativa bisericeasca pe structura viitoarei impartiri pe regiuni de dezvoltare a Romaniei, bazandu-se, in principal, pe ideea ca Biserica, urmand modelului bizantin de organizare, s-a „pliat” mereu dupa modelul laic.

Astfel, desi spune ca in mod „logic” episcopiile ar trebui desfiintate, ca sa ramana doar mitropoliile (8-9 la numar), recunoaste insa ca episcopii eparhioti au un rol misionar-pastoral „stringent” in teritoriul in care se afla acum, dar ca „o reformă va avea loc”, pentru că „şi articolul 7 din Stat prevede” pliarea administrativa a Bisericii dupa modelul laic; insa tot acolo se spune ca Biserica „va tine seama de cerinţele pastoral-misionare”, nu doar ca va „lua în considerare organizarea administrativ-teritorială a statului”. In acest sens, „logica” laica pe care o aminteste ca reper de organizare administrativa a Bisericii nu este neaparat necesara.

Cercetand „atent” apoi felul cum se suprapun regiunile peste actuala impartire a mitropoliilor, observa ca teritoriul Mitropoliilor Olteniei, Banatului si Moldovei si Bucovinei concorda perfect cu noua impartire teritoriala. Nu acelasi lucru se intampla si in cazul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei. Bichir nu vede ce cauta teritoriul Episcopiei Buzaului si Vrancei in componenta regiunii Sud-Est, cu capitala la Constanta. De asemenea, doreste o „reparare istorica”, prin infiintarea Mitropoliei Dobrogei (presupun cu capitala la Constanta), „pentru a nu exista rivalitate între Galaţi şi Constanţa”. Dar cum ar arata o viitoare Mitropolie a Dobrogei fara judetele Galati si Braila (chiar Buzau si Vrancea, actuala regiune Sud-Est, sau eventual Ialomita si Calarasi), adica doar cu doua judete (Constanta si Tulcea), fiindca nu avem pana acum vreo mitropolie atat de mica dpdv al numarului de judete care o compun? In plus, ar imparti cantitativ simetric teritoriul actual al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei in doua parti egale, argument al simetriei cantitative care, desi nu este istoric, D-l Florian Bichir il foloseste mai departe pentru a justifica posibila organizare administrativa bisericeasca in Ardeal dupa modelul laic al regiunii Centru. De fapt, aici a vrut sa ajunga Bichir cu articolul sau.

In vederea lui, „soluţia pe care ar trebui să o ia şi Biserica” in cazul Mitropoliei Ardealului este tocmai alipirea judetelor Alba si Mures, adica „echilibrarea” simetrica teritoriala cu Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului *(6 judete de fiecare), forma regiunii Centru. Aduce in acest sens aminte de editorialul sau din Evz.ro *(19 februarie 2011), intitulat „Din nou despre Mitropolii„, in care propunea varianta aceasta care, dupa el, ar fi circulat „în înalte sfere religioase”.

.

Noutatea pe care o aduce articolul sau de acum se afla tocmai la sfarsit: „Noul ierarh de la Alba Iulia, ÎPS Irineu, doreşte şi va începe demersurile pentru a fi încadrat în Mitropolia Ardealului!„. Este de fapt confirmarea, daca vreti, a posibilului „compromis” facut de Patriarhului Daniel pentru a „reintregi”, macar pe jumatate, Mitropolia Ardealului, lucru evidentiat de Florian Bichir in editorialul „Şi Biserica face compromisuri!” (Evz.ro / 19 martie 2011) si preluat apoi de mine pe blog in articolul „Echitate prin compromis, sau compromisul echitatii?” *(19 martie 2011), ca posibil raspuns la felul cum au decurs alegerile pentru Mitropolia Clujului. Singura necunoscuta de atunci era persoana care va ocupa scaunul de Arhiepiscop al Alba Iuliei, mie parandu-mi-se plauzibila varianta Mirelei Corlatan *(“Andreicuţ, revanşa post-mortem a lui Anania”, Evz.ro / 19 martie 2011) ca IPS Ioan Slajan de la Covasna si Harghita sa fie numit in acest scaun si sa incerce mai apoi alipirea Arhiepiscopiei Alba Iuliei de Mitropolia Ardealului. Pana la urma a fost ales PS Irineu Bistriteanul, iar daca este adevarat ceea ce spune acum Florian Bichir, cum ca demersurile in acest sens vor fi initiate de noul arhiepiscop, care „doreste” aceasta alipire, atunci inseamna ca acel „compromis” mentionat a fost intr-adevar facut, dar si ca noua impartire teritoriala a Romaniei in regiuni de dezvoltare favorizeaza aceasta reorganizare a Mitropoliei Ardealului, lucru speculat de Bichir cu acest articol din Evz.ro (urmand aceeasi logica, favorizeaza pana si eventuala infiintare a Mitropoliei Dobrogei, in detrimentul Mitropoliei Munteniei si Dobrogei).

dan.camen.

 
4 comentarii

Scris de pe Iunie 18, 2011 în articole, citadela, diverse, ecclesia, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,