RSS

Arhive pe etichete: Ministerul Culturii

Patriarhia Ierusalimului a RENEGAT Biserica Ortodoxă Română. Ce se află pe cei 3.000 de metri de teren de la care a început RĂZBOIUL

Gandul.info / 11 mai 2011

„Este o şicană sau o nevoie de bani la mijloc. Cine ştie ce vor să obţină de la Patriarhia Română” explică pentru gândul Ion Antonescu, proprietarul primei agenţii de turism care i-a dus după 1990 pe români în pelerinaj în Ţara Sfântă.

Antonescu nu-şi explică altfel decizia Patriarhiei Ierusalimului de a rupe legăturile cu Patriarhia Română şi nu crede în motivul invocat – că aşezământul românesc de la Ierihon a fost construit fără binecuvântarea Patriarhiei de la Ierusalim. „E absurd. Nu poţi spune că ai văzut doar de câteva luni o construcţie care există de 11 ani„, mai spune Ion Antonescu, fost secretar de stat la Ministerul Culturii.

40.000 de români merg anual în pelerinaj în Ţara Sfântă

Aşadar, „mărul discordiei” este un aşezământ alcătuit dintr-o biserică, un paraclis, o casă de oaspeţi pentru pelerini şi o bibliotecă, toate ridicate pe un teren de 3.000 de metri pătraţi şi finalizate în proporţie de 95%, potrivit lui Antonescu. Anual, aici ajung peste 40.000 de turişti, potrivit statisticilor Ministerului de Turism din Israel, iar 10% dintre ei se cazează la arhondaric, în casa de oaspeţi a aşezământului, în special cei care vizitează Ierihonul prin birourile de pelerinaj ale Patriarhiei Române. 4.000 de români dorm aici într-un an, potrivit estimărilor şi sunt cazaţi în casa de oaspeţi structurată pe trei niveluri. Cu toţii dorm în cele 50 de camere clasificate la 2 stele, cu două sau trei paturi după caz, dotate cu aer condiţionat şi baie. Toate însă au terasă, de la care „se vede tot Ierihonul cu livezile sale bogate de arbori cu fructe exotice recunoscute pentru aroma lor în tot Israelul”, potrivit site-ului aşezământului. „De asemenea se pot vedea şirul munţilor dimprejur şi de dincolo de Iordan până la Marea Moartă. Priveliştea minunată văzută de aici ne prezintă, după cuvântul Scripturii, toate împărăţiile lumii şi slava lor„.

Un aşezământ construit pe o donaţie

Iniţial, construcţia aşezământului românesc a început pe un teren de 800 de metri pătraţi, donaţie de la român stabilit în Ierihon. El a lăsat prin testament Patriarhiei Române pământul, „cu scopul de a servi ca metoc”, un aşezământ dedicat pelerinilor care vor vizita locurile sfinte. Pentru că terenul nu era suficient, Patriarhia a cumpărat şi pământurile limitrofe, ajungând azi să deţină 3.000 de metri pătraţi pe care se desfăşoară aşezământul.

„Drumul demersurilor şi stăruinţelor diplomatice început de la eliberarea primului act de proprietate şi autorizaţia de construcţie şi funcţionare a Aşezământului din Ierihon şi până la realizarea proiectului şi ridicarea efectivă a construcţiilor ce se pot vedea astăzi, a fost foarte dificil„, se arată pe pagina oficială a aşezământului”. Având în vedere raportul dintre amploarea construcţiilor şi resursele umane şi materiale foarte reduse primite în timp şi cu multe sacrificii, numai providenţa divină ne-a ajutat să realizăm proiectul până la stadiul actual. Nu de puţine ori, în situaţiile limită, au apărut oameni trimişi parcă de Dumnezeu care ne-au ajutat financiar sau cu muncitori sau cu materiale de construcţii pentru a suplini lipsurile apărute”.

Construcţii şi binecuvântări verbale

În 2000 însă este sfinţit altarul paraclisului de la aşezământul de la Ierihon (n.r. unul dintre cele trei pe care Patriarhia Română le are în Ţara Sfântă: Ierusalim, Ierihon şi Iordan) în prezenţa patriarhului român Teoctist, dar şi a altor membri ai Sinodului BOR aflaţi în Ierihon.

Din delegaţie făcea parte şi actualul cap al Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Daniel. Construcţia se ridicase după ce ierarhii români obţinuseră binecuvântarea lui Diodor, patriarhul de atunci al Ierusalimului, a declarat pentru gândul părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. „Fără binecuvântarea patriarhului Diodor nu puteau începe lucrările la aşezământul românesc de la Ierihon. Mai mult, fără binecuvântarea acestuia nu s-ar fi putut face sfinţirea paraclisului respectivului aşezământ de către patriarhul Teoctist şi membri ai Sfântului Sinod„, mai spune acesta.

Cum a început conflictul

În ultimele luni, Patriarhia Ierusalimului a semnalat faptul că nu există niciun acord scris în legătură cu Aşezământul românesc de la Ierihon şi a solicitat Patriarhiei Române să clarifice situaţia acestuia. În acest context, ierarhii români l-au desemnat pe Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, să demareze dialogul cu prelaţii din Israel, unul „bilateral frăţesc între cele două Patriarhii”.

În 9 mai însă, ierarhii români află de pe site-ul oficial al Patriarhiei Ierusalimului că s-au rupt relaţiile cu Patriarhia Română. „E o decizie unilaterală„, explică Constantin Stoica. „Suntem surprinşi de anunţul postat pe site-ul oficial al instiuţiei, cu titlul «Patriarhia Ierusalimului a întrerupt comuniunea cu Patriarhia Română», întrucât suntem la începutul unui dialog„, a mai declarat purtătorul de cuvânt. El a precizat că problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, precum şi relaţiile dintre cele două biserci vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al BOR din 19-20 mai.

Guvernul a dat 1 milion de lei pentru aşezământul de la Ierihon

În 11 ani, aşezământul de la Ierhon s-a ridicat din donaţii, din contribuţii ale credincioşilor, din investiţii, vânzare de obiecte religioase, dar şi din bani proveniţi de la Guvern. De altfel, Executivul a şi suplimentat, în aprilie 2011, cu un milion de lei bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte. Banii provin din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, potrivit documentului care a fost publicat în Monitorul Oficial.

„Eu cred că şi bisericile trebuie sprijinite în România. Fără credinţă în Dumnezeu, cred că nimeni din ţara aceasta nu poate face nimic. Este o prioritate la fel cum sunt priorităţile pentru investiţii”, a declarat la acel moment premierul Emil Boc.

sursa>

http://www.gandul.info/news/patriarhia-ierusalimului-a-renegat-biserica-ortodoxa-romana-ce-se-afla-pe-cei-3-000-de-metri-de-teren-de-la-care-a-inceput-razboiul-8262401

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Guvernul mărește lefurile preoților

31f54385ab16057c3a04390facc08df4

Guvernul mărește lefurile preoților

Joi, 19 Februarie 2009

Și parlamentarii au plusat alocările bugetare cu 60 de milioane de lei pentru întreținerea lăcașurilor de cult. Guvernul speră să învingă dificultățile crizei îmbunându-L pe Dumnezeu.

Cabinetul Boc a prevăzut în proiectul de buget pentru Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național cu 50% mai mulți bani pentru salariile preoților, ale profesorilor la facultățile de teologie și ale personalului neclerical. Pentru aceste cheltuieli, suma prevăzută în proiectul care a plecat din guvern către parlament este de aproape 284 milioane de lei, față de aproape 190 de milioane de lei alocați anul trecut.

Miniștrii au tăiat însă din fondurile pentru restaurarea, conservarea și întreținerea bisericilor și a activităților de asistență socială precum spitale, centre de plasament și cămine pentru bătrâni de la 265 milioane de lei, anul trecut, la circa 50 de milioane, în 2009.

Biserica uninominală, în votul parlamentului

Deputații și senatorii au vrut și ei să se pună bine cu Cel de Sus și au decis să pluseze aproape 60 de milioane de lei la fondul pentru biserici. Peste 800 de lăcașuri de cult, dintre care cea mai mare parte de rit ortodox, figurează nominal într-o anexă a Legii bugetului în localitățile în care au fost aleși parlamentarii PDL sau PSD.

Alături de această suplimentare, comisiile de buget-finanțe ale celor două Camere parlamentare au impus mai multe amendamente, care mai adaugă cheltuieli în valoare de circa 40 de milioane de lei. Din acești bani, 33,4 milioane vor merge către școli și grădinițe, iar 6,7 milioane către spitale. În anexe au fost trecute cele 242 de școli, 36 de spitale și 37 de cămine culturale, majoritatea din mediul rural.

Potrivit ministrului finanțelor, Gheorghe Pogea, fondurile alocate acestor unități sunt destinate proiectelor de investiții, și nu cheltuielilor de personal și servcii. Mai mult, el a precizat că sumele sunt asigurate, ca în vremea guvernării Năstase, dintr-un anumit fond destinat suplimentărilor bugetare propuse de parlamentari.

În vacanţă, la mănăstiri

Bisericile au toate șansele să nu simtă deloc criza și datorită faptului că mulți români își vor petrece vacanțele în apropierea acestora. Salariații vor fi constrânși de angajatori prin tichetele de vacanță să plece în concedii în locurile turistice din țară. Aceste tichete, care înlocuiesc primele de vacanță, au fost aprobate, ieri, în ședința de guvern, printr-o ordonanţă de urgenţă propusă de ministrul turismului, Elena Udrea. Potrivit declarațiilor sale, turismul ecumenic este una dintre soluțiile pentru salvarea turismului românesc.

„Putem face turism cultural si religios, pentru că avem mănăstirile din nordul Moldovei, avem mănăstirile din lemn din Maramureş, avem muzee”, declara Udrea în timpul audierilor din parlament.

De altfel, spiritul creştinesc este una dintre principalele arme electorale scoase la înaintare de democrat-liberali. Gheorghe Flutur, vicepreşedinte PDL şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, le-a promis alegătorilor lumină sfântă direct de la Ierusalim în noaptea de Înviere.

Potrivit Elenei Udrea, valoarea tichetelor va fi cuprinsă între unu şi şase salarii minime brute, adică între 600 și 3.600 de lei. Banii pentru tichetele acordate de angajatori se vor deduce din impozitul pe profit şi pe venit.

Tichetele vor avea o valoare nominală cuprinsă între 10 şi 50 de lei și vor putea fi utilizate doar în România, de către persoanele care le-au primit. Ministrul turismului speră că această măsură îi va încuraja pe români să-şi petreacă vacanţele în ţară şi va reduce turismul la negru.

Bugetele Bisericii cresc pe timp de criză

preoti

LA SFAT

Vizită-surpriză pe Dealul Mitropoliei

Șeful statului, Traian Băsescu, a efectuat, marți, o vizită-surpriză la Mitropolie, unde s-a întâlnit cu Prea Fericitul Părinte Daniel, ne-au declarat, ieri, surse oficiale. Relația dintre cei doi este una destul de apropiată, mai ales după ce s-au decorat între ei, în toamna lui 2007. Mai mult, în primăvara anului trecut, președintele României l-a vizitat chiar și la spital pe Înalt Prea Sfinția Sa, când acesta a suferit o intervenție chirurgicală la gleznă.

Cristina Sbîrn
Andi Manciu

sursa> http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/840398/Guvernul-marete-lefurile-preoilor/

 
Scrie un comentariu

Scris de pe februarie 20, 2009 în articole, citadela, diverse, ecclesia, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , ,