Mitropolitul Ilarion: Patriarhiile Română şi Rusă vor continua dialogul
vizând Mitropolia Basarabiei
Agerpres.ro / 9 decembrie 2011
Responsabilul cu relaţiile externe al Patriarhiei Ruse, Mitropolitul Ilarion, pledează, într-un interviu acordat Agerpres, pentru aprofundarea relaţiilor cu Biserica Ortodoxă Română, dar punctează şi problema Mitropoliei Basarabiei, afirmând că părţile au convenit să se abţină de la paşi unilaterali. Recent întors de la Vatican, mitropolitul Ilarion vorbeşte şi despre condiţiile unei întâlniri dintre patriarhul rus Kirill şi papa Benedict al XVI-lea. De asemenea, dă o notă stării spirituale a lumii şi îşi prezintă viziunea pentru convieţuirea paşnică într-o societate multiculturală. […]
Agerpres: Aţi efectuat recent o vizită la Roma, unde v-aţi întâlnit cu Papa Benedict al XVI-lea. Aţi reuşit să mai atenuaţi din contradicţiile dintre Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Catolică în ceea ce priveşte proprietatea lăcaşurilor din Ucraina?
Mitropolitul Ilarion: Reprezentanţii oficiali ai Vaticanului împărtăşesc îngrijorarea noastră cu privire la situaţia dificilă din Ucraina. Papa Ioan Paul al II-lea, la vremea sa, într-o discuţie cu predecesorul meu, actualul patriarh Kirill, a recunoscut că teritoriul activităţii pastorale a Bisericii Greco-Catolice este doar partea de vest a Ucrainei. Şi pentru susţinerea păcii între Biserici, în Ucraina trebuie să ţinem cont cu stricteţe de acest principiu, cu alte cuvinte greco-catolicii nu trebuie să ducă o activitate misionară pe pământurile în care nu a existat niciodată uniune [uniatie – n.m.]. Contradicţiile existente pot fi eliminate doar prin eforturile comune ale tuturor părţilor interesate, inclusiv Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Ruse şi Biserica Greco-Catolică din Ucraina
Agerpres: Când şi unde ar putea avea loc o întâlnire între Prea Fericitul patriarh Kirill şi papa Benedict al XVI-lea? Ce aşteptări are Biserica Ortodoxă Rusă de la o asemenea întâlnire?
Mitropolitul Ilarion: La ora actuală este prematur să vorbim despre o dată şi un loc concrete vizând întâlnirea patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii cu Papa Benedict al XVI-lea. După cum am mai spus, pentru noi contează nu atât întâlnirea, cât conţinutul ei.Ea va avea sens doar în cazul în care va marca o ameliorare a relaţiilor dintre Ortodoxie şi Catolicism.
Întâlnirea patriarhului cu papa necesită o pregătire minuţioasă nu atât din perspectiva protocolului, cât din punctul de vedere al identificării unei poziţii comune în problemele care astăzi ne separă, mai întâi de toate în privinţa situaţiei bisericeşti din vestul Ucrainei. În această regiune nu reuşim să ajungem la o pace şi armonie totale în relaţiile dintre ortodocşi şi greco-catolici. […]
Agerpres: În luna iulie aţi avut o întâlnire cu patriarhul Daniel. Aţi putea să ne relataţi ce probleme aţi discutat? Aţi reuşit să armonizaţi poziţiile în problema Mitropoliei Basarabiei?
Mitropolitul Ilarion: Întâlnirea cu Prea Fericitul Daniel, care a avut loc pe 19 iulie, la Bucureşti, a avut un caracter pozitiv. Am discutat cele mai diverse teme, începând de la problemele bilaterale şi terminând cu agenda dialogului interortodox şi interconfesional. Am constatat că Bisericile noastre au puncte de vedere apropiate asupra procesului de pregătire a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericilor Ortodoxe, opinii similare în privinţa evenimentelor care au loc astăzi în lumea ortodoxă.
Referitor la Mitropolia Basarabiei, am ajuns la înţelegerea comună că în această problemă trebuie să ne abţinem de la orice pas unilateral, care ar putea bloca bunele perspective care se conturează în ultimii ani în relaţiile dintre Bisericile noastre. Vom continua dialogul cu scopul de a găsi căi de soluţionare a acestei dureroase probleme.
Interviul integral il puteti citi AICI (rom) si AICI (rus)
Belgrad – Guvernul rus a fost de acord să finanţeze împodobirea cu mozaicuri a Catedralei St. Sava din Belgrad a Bisericii Ortodoxe Sârbe. Negocieri în acest sens au fost purtate în ultimii opt ani, dar decizia finală a fost luată în timpul ultimei vizite la Belgrad din luna martie a acestui an a lui Vladimir Putin. Suprafaţa totală a mozaicurilor este de 17.000 mp, iar costul total al lucrărilor este estimat la 40 mil. euro. Se presupune că finanţarea va veni treptat, pe măsură ce se finalizează lucrarea.
În timpul recentei sale vizite în Serbia, şeful Departamentului pentru Relatii Externe Bisericesti al Patriarhiei Rusiei (DECR), Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, a confirmat disponibilitatea Bisericii Ruse de a promova finanţarea rapidă a lucrărilor, obţinută din Rusia.
Prima etapă presupune crearea a 3.100 mp de mozaicuri pentru domul principal, arcadele şi coloanele din naos. […] Potrivit profesorului Vojislav Milovanovic, concursul pentru alegerea celui mai bun proiect de mozaic trebuie să dureze şase luni, şi punerea în aplicare a proiectului selectat – optsprezece luni. […]
Fragment din Comunicatul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe, reunit în sesiune ordinară de lucru la Belgrad, între 16 şi 27 mai 2011, sub preşedinţia Patriarhului Irineu:
Razboi intru Cuvant / 30 mai 2011
Printr-o reuniune a Comisiei Centrale pentru încheirea lucrărilor la Catedrala Sf. Sava de pe Vraciar – (cea mai mare catedrală sârbă, situată în centrul Belgradului n.n.), Sinodul a salutat cu aleasă recunoştinţă frăţească disponibilitatea Bisericii Ortodoxe Ruse şi a mărinimosului stat rus de a ajuta pline de însufleţire la pictura interioară a Catedralei; după şedinţa sinodală, s-a făcut o slujbă de pomenire pentru ctitori, donatori binefăcători şi miluitori.
[Am urmarit de cateva zile evolutia acestui subiect in spatiul Rep. Moldova, tocmai pentru a-mi contura in minte traseul pe care il urmeaza. Am remarcat, inca de la inceput, stilul agresiv de abordare a problemei, ca din „cap de bour”, de catre Mitropolia Moldovei, si asta nu este prima data cand se intampla. Ca si in demersul de introducere in programa scolara moldava a materiei de studiu obligatorie, numita „Bazele Ortodoxiei”, unde s-a recurs de catre Mitropolia Moldovei la proteste de strada, declaratii oficiale sinodale, asocieri publice politice si initieri de referendumuri, adica tot felul de presiuni diplomatice, si in aceasta chestiune, privind inregistrarea oficiala la Culte a Ligii Islamice, traseul abordat de Mitropolia IPS Vladimir a fost aproximativ la fel. Noutatea aici?… „Intreruperea comuniunii” (ca este la moda acum in spatiul bisericesc) tocmai cu conducerea tarii, de catre unul din episcopii Mitropoliei. Adica incetarea pomenirii la slujbe a conducatorilor tarii, mai precis eludarea ecteniei cu pricina. Stirea aparuse in presa de cateva zile si nu-mi venea sa cred ce se intampla. Asa am asteptat… pana acum! Cred ca acest demers este un exces din partea episcopului Marchel de Balti si Falesti, precum si a preotilor sai din subordine, si consider aici justificata pozitia Mitropoliei Basarabiei. Ce ar insemna acum sa nu mai pomenim la slujbe conducerea tarii, doar pentru ca nu ne mai convin desele decizii pe care aceasta le adopta?… Tocmai, prin rugaciune se pot indrepta lucrurile, si nu prin indepartarea ei! Protestele nu trebuie sa ia locul rugaciunii, fiindca astfel Biserica isi reneaga esenta! Sinodul Mitropoliei Moldovei se pare ca a dat, in cele din urma, dovada de maturitate, respingand (cel putin la nivel declarativ, oficial) propunerea episcopului Marchel, care pana la urma s-a conformat deciziei sinodului mitropolitan *(vezi primul UPDATE de la sfarsitul postarii). Incetarea pomenirii stapanirii tarii este, pana la urma, un „as in maneca” Mitropoliei Moldovei, data fiind relatia de apropiere pe care o are IPS Vladimir cu anumiti oameni politici basarabeni; pentru ca „intreruperea comuniunii” cu acestia ar insemna, totodata, si o eventuala nesustinere a politicienilor la alegerile parlamentare. Revenind insa la „Legea Cultelor” din Rep. Moldova, sunt de acord ca aceasta chiar are multe lacune serioase, mai ales in ceea ce priveste inscrierea oficiala a unui cult, lucru care se poate face foarte usor si facil de catre orice asociatie religioasa care are peste 100 de membri, adica foarte putini. Este, deci, necesara modificarea Legii acesteia si revizuirea felului cum s-a inscris intre cultele recunoscute oficial de catre Stat Liga Islamica din Rep. Moldova, pentru ca, din cate am inteles, membrii acesteia sunt foarte putini si s-a tinut oarecum sub ascuns opiniei publice. O dovada in plus a ineficientei acestei Legi este faptul ca exista momentan inscrise oficial in Rep. Moldova 31 de culte, un adevarat panteon religios. Prezenta prim-ministrului Vlad Filat la sedinta Sinodului Mitropolitan din 25 mai a.c. si declaratiile ulterioare de la finalul intalnirii ale lui si ale IPS Vladimir confirma faptul ca este posibila modificarea in viitorul apropiat a acestei Legi si eventuala reconsiderare a statutului Islamului in Rep. Moldova. Stirile propuse spre citire mai jos sunt redate cronologic. Am inserat si doua UPDATE-uri, cel de-al doilea fiind un articol foarte documentat si interesant, semnat de Vlad Cubreacov in Flux *(27 mai) – dan.camen.]
~~~+~~~
Islamul naște supărări! Preoții nu se vor mai ruga pentru Filat și Lupu
Publika.md / 23 mai 2011
Nu se vor mai ruga pentru conducerea ţării. Aceasta este decizia pe care au luat-o mai mulţi parohi ai bisericilor din ţară în semn de protest faţă de legalizarea islamului. La rândul său, Mitropolia Moldovei contestă intenţia acestor parohi şi spune că ei nu sunt în drept să ia astfel de decizii.
„Mai departe nu vom pomeni anume stăpânirea ţării. Dat fiind faptul că acele mişcări şi acele lucruri pe care le observăm noi, mai ales cele legate de înregistrarea islamului, contravin la ceea ce promovăm în societate„, a explicat duhovnicul Mănăstirii Ciuflea, Teodor Roșca.
Preoţii spun că vor sprijini în rugaciune înalţii funcţionari ai statului numai după anularea deciziei Ministerului Justiţiei. Mai mult, episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a declarat, pentru Publika TV, că va trimite scrisori la toate bisericile din Făleşti, Bălţi şi Sângerei cu rugămintea de a nu mai pomeni conducerea ţării în rugăciuni, pentru că ar fi anticreştină. Mitropolia Moldovei, însă, dezaprobă decizia parohilor.
„Această problemă nu a fost discutată în cadrul Sinodului Mitropoliei. O atare decizie dacă şi se ia, ţine de competenţa Sfântului Sinod„, a menționat Maica Epistemia, de la serviciul de presă al Mitropoliei Moldovei.
Săptămâna trecută, în mai multe localităţi din ţară, mii de preoţi şi credincioşi au protestat împotriva legalizării islamului în Republica Moldova. Ei au purtat pancarde cu inscripţiile: „Biserica Ortodoxă este mama poporului nostru” şi „Moldova – ţara ortodoxă„.
Mitropolia Moldovei acuzată că renunţă la rugăciunile pentru conducerea Moldovei,
în favoarea celor pentru conducerea Rusiei
Publika.md / 24 mai 2011
Mitropolia Basarabiei va continua să se roage pentru conducerea ţării, chiar dacă Mitropolia Moldovei nu mai face acest lucru. Feţele bisericeşti spun că ţine de datoria lor să se roage pentru fiii neamului, indiferent de culoarea lor politică.
„Mai presus de toate supărările, incertitudinile pe care le-ar avea, indiferent de gen, culoare politică sau stindard, biserica are obligaţia să se roage pentru fiii neamului„, a menţionat Ioan Barbău, protopop de Chişinău, Mitropolia Basarabiei.
„Având în vedere că Mitropolia Moldovei este reprezentanţa oficială a Bisericii Ruse, se vede că ei se roagă pentru fiii neamului său şi nu al nostru„, a mai adăugat acesta. […]
Religia islamică a fost înregistrată oficial de Ministerul Justiţiei, la mijlocul lunii martie.
Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir a convocat arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Moldovei la şedinţa sinodului. În cadrul şedinţei s-a discutat pe marginea Statutului de funcţionare al Bisericii Ortodoxe din Moldova.
S-a decis constituirea Comisiei mitropolitane pentru canonizarea sfinților care au proslăvit pământul moldav, fiind ales preşedinte PS Episcop Petru de Ungheni şi Nisporeni. Totodată, comisia urmează să includă reprezentanţi din toate eparhiile.
A fost definitivat programul vizitei în Republica Moldova a Sanctității Sale Patriarhul Kiril, preconizată în luna octombrie anul curent.
Au fost invitaţi reprezentanţi ai Academiei Teologice, discutându-se despre revizuirea statutului și perspectivele de reorganizare a Seminarelor Teologice. Prea Sfinţitul Sava a solicitat completarea rândurilor învăţăceilor vorbitori de limbă rusă la Şcoala Duhovnicească din Tighina.
Prea Sfințitul Episcop Marchel de Bălți și Fălești a venit cu propunerea de a exclude cererea pentru „stăpânire” din cadrul slujbelor în urma recentei înregistrări a Ligii musulmanilor. Membrii sinodului nu au susținut propunerea ierarhului, menționând că aceasta contravine statutului bisericesc.
Membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova s-au întâlnit cu Prim Ministrul Vlad Filat
Mitropolia.md/ 25 mai 2011
Arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove au purtat discuţii la Palatul Mitropolitan cu domnul Prim Ministru Vlad Filat pe marginea actualei Legi a cultelor, accentuând necesitatea modificării acesteia.
Domnul V. Filat a declarat căurmează să fie efectuată o amplă analiză pe marginea modalităţii în care a fost înregistrată Liga Islamică. În acelaşi timp, urmează să fie studiată și modificarea Legii cultelor. Prim ministrul a mai menţionat că s-a convenit asupra creării unei comisii care să includă şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova pentru ajustarea Legii cultelor la situaţia din Republica Moldova.
La rândul său, ÎPS Mitorpolit Vladimir a subliniat faptul că orice decizie luată cu privire la modificarea Legii cultelor trebuie să fie în conformitate atât cu legislaţia, cât şi cu doleanţele Bisericii. Pe lângă aceasta, Înalt Prea Sfinţia Sa a declarat că Biserica Ortodoxă din Moldova continuă să se roage pentru conducerea ţării spre a lua decizii spre binele poporului.
Legea cultelor, reexaminată la Chişinău după protestele preoţilor ortodocşi
Evz.ro / 25 mai 2011
Guvernul Republicii Moldova este dispus să reexamineze Legea cultelor, în urma unor proteste generate de înregistrarea Ligii islamice, care permite acestui cult religios să activeze oficial, transmite Agerpres.
Premierul Vlad Filat a anunţat astăzi, după participarea la Sinodul Mitropoliei Moldovei, că va fi creată o comisie mixtă pentru ajustarea legii „pentru ca (aceasta) să fie adecvată situaţiei din Republica Moldova”.
Mitropolitul Moldovei, Vladimir, a reiterat solicitarea Bisericii Ortodoxe de a fi revocată decizia privind înregistrarea Ligii Islamice. În context, mitropolitul a dat ca exemplu legislaţia României în acest domeniu, afirmând că în România un cult sau altul poate fi înregistrat doar după dezbateri publice, ceea ce în Republica Moldova nu s-a întâmplat.
Înregistrarea Ligii islamice în Republica Moldova, în martie anul curent, a provocat mai multe discuţii în societate, inclusiv proteste, săptămâna trecută, ale preoţilor şi enoriaşilor în mai multe localităţi. Ulterior, unii preoţi au anunţat că renunţă să se mai roage pentru conducerea ţării, dar după Sinodul de miercuri, Mitropolitul Vladimir a anunţat că aceştia îşi vor revizui decizia.
Circa 95% din cetăţenii Republicii Moldova sunt ortodocşi, conform ultimului recensământ al populaţiei, efectuat în 2004. „Importanţa şi rolul primordial al religiei creştin-ortodoxe şi, respectiv, al Bisericii Ortodoxe”, sunt recunoscute în Legea privind cultele religioase, adoptată în anul 2007. Acelaşi act normativ permite, însă, ca un cult religios să poată fi înregistrat, dacă printre fondatorii acestuia sunt cel puţin 100 de cetăţeni ai Republicii Moldova. În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate 31 de culte”.
Legea privind oficializarea cultelor religioase în Moldova ar putea fi revizuită
Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, şi-a suspendat intenţia de a solicita bisericilor din eparhia sa de a nu mai pomeni în rugăciuni conducerea Republicii Moldova, decizie luată în urma şedinţei Sinodului Mitropoliei Moldovei din 25 mai curent, la care a participat şi premierul Vlad Filat.
Anterior, preoţii Mitropoliei Moldovei, după ample manifestaţii de protest, au ameninţat că nu se vor mai ruga pentru conducerea ţării. Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău,a calificat demersul preoţilor manifestanţi drept anticreştin.
Relevăm că, înaintea convocării sinodului, înregistrarea islamului în Republica Moldova a provocat scandal în interiorul Mitropoliei Moldovei. Unii preoţi, după manifestaţiile de protest, organizate săptămâna trecută, în mai multe raioane ale republicii, au declarat că nu se vor mai ruga pentru înalţii funcţionari ai statului. Şi asta pentru că, în opinia lor, autorităţile Republicii Moldova promovează acţiuni incompatibile cu valorile religiei creştine. „Nu vom mai pomeni stăpânirea ţării, deoarece mişcările şi lucrurile pe care le observăm, mai ales cele legate de înregistrarea islamului, contravin valorilor pe care le promovăm în societate”, a menţionat pentru un post TV duhovnicul mănăstirii Ciuflea, Teodor Roșca.
În acelaşi timp, episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a ameninţat că va trimite scrisori bisericilor din raioanele Făleşti, Bălţi şi Sângerei în care va solicita preoţilor parohi să nu mai pomenească conducerea ţării în rugăciuni pentru că ar fi anticreştină. De obicei, preoţii rostesc în rugăciunile lor, în cadrul serviciului religios, o frază prin care invocă puterea divină pentru a ajuta guvernarea să asigure o viaţă liniştită şi prosperă ţării.
Scandal la mitropolie
Trebuie să amintim că Mitropolia Moldovei a dezaprobat acţiunea parohilor şi episcopului de Bălţi. Secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaş, declara pentru JURNAL înaintea convocării sinodului că ceea ce face episcopul Marchel ţine de competenţa Sinodului Mitropoliei. În general, ne spunea Cheibaş, preoţii nu pot modifica ecteniile (rugăciuni rostite de preot sau de diacon în cursul serviciului religios – n.a.).
Comunicându-i poziţia mitropoliei, episcopul Marchel a intervenit violent: „Cine este acest Cheibaş?! Un protoiereu nu poate judeca hotărârile unui episcop! Nu comentez nişte vorbe lipsite de temei”. În plus, ierarhul a ţinut să precizeze că va continua acţiunea sa. „Chiar duminică, voi emite o hotărâre bisericilor din eparhie cu următorul conţinut: «Vă binecuvântez să lipsiţi de suport de rugăciune autorităţile statului, deoarece considerăm hotărârile lor, pe bună dreptate, anticreştineşti. Această hotărâre va fi valabilă până când autorităţile statului se vor schimba spre bine»”, ne-a comunicat arhiereul.
„A nu te ruga nu este creştineşte”
În opinia părintelui Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, a nu te ruga este un gest anticreştin. Chiar şi în cazul celor care greşesc ar trebui să ne rugăm ca Dumnezeu să-i îndepărteze de la rău. În cazul dat, aceşti preoţi nu vor ca ţara să prospere, opinează Borşevschi.
În ce priveşte ecteniile care stabilesc pentru cine să se roage preoţii noştri, părintele Borşevschi ne-a declarat că asemenea decizii prevăd anumite zile în an, ca exemplu o zi specială în care se roagă pentru cei căzuţi pe câmpul de luptă, pentru victimele regimului comunist etc. „Trebuie să vă spun că atunci când a decedat Iuri Andropov, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a emis un ordin prin care solicita preoţilor să se roage, nu pentru robul lui Dumnezeu, dar, pur şi simplu, pentru Iuri, pentru că era ateist”, relatează Borşevschi.
Marchel: „Nu urmăresc obiective politice”
Solicitat de JURNAL să spună dacă, prin acest demers, urmăreşte obiective politice, episcopul Marchel a declarat: „Nu urmăresc niciun obiectiv politic, acţiunea mea este una civică şi bisericească”.
După şedinţa Sinodului Mitropoliei din 25 mai curent, episcopul Marchel a declarat pentru JURNAL că „instituie moratoriu pe acţiunea sa pentru un termen rezonabil”. În context, ierarhul a declarat că „starea spirituală din republică a fost tulburată de fostul ministru al Justiţiei, care a tăinuit timp de 30 de zile decizia guvernului privind înregistrarea islamului pentru a nu fi atacată în judecată”.
Arhiereul a menţionat de asemenea că decizia sa a fost determinată de promisiunile premierului Filat în domeniul stării duhovniceşti din Republica Moldova.
Filat, legea cultelor şi un fals conflict între ortodocşi şi musulmani
Flux.md / 27 mai 2011
Premierul Filat a gafat din nou. Luat de val, acesta a participat, la 25 mai, la şedinţa sinodului structurii locale a Patriarhiei Moscovei, promiţând public că se angajează, în faţa respectivei structuri şi a societăţii, să „rezolve câteva probleme”. Filat a specificat că este vorba, de fapt, de două probleme. Acestea ţin, pe de o parte, de modificarea Legii cultelor religioase şi a părţilor lor componente şi, pe de altă parte, de înregistrarea Ligii Musulmanilor din Republica Moldova, de către Ministerul Justiţiei, ca urmare a unei Decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Vladimir Filat, urmaşul lui Vasile Tarlev
Cele două subiecte merită atenţia noastră. Să le luăm pe rând. Cât priveşte Legea cultelor religioase, trebuie să amintim că aceasta a fost adoptată în anul 2007 pentru executarea, la capitolul „Măsuri generale”, a Hotărârii CEDO, pronunţate la 13 decembrie 2001, în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Republica Moldova”, speţă în care Mitropolia Chişinăului şi „a întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) a avut calitatea de terţ intervenient. În acel dosar, structura Bisericii Ruse din ţara noastră a compărut alături de guvernul Tarlev, a cărui poziţie a împărtăşit-o integral. Modul de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001 a fost monitorizat, între anii 2002 şi 2010, de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CM al CoE). Parlamentul care a votat legea respectivă a fost dominat de majoritatea PCRM. Cu toate acestea, legea a întrunit sprijinul tuturor fracţiunilor şi grupurilor informale din Parlament, inclusiv al unor deputaţi ca Vladimir Filat, Dumitru Diacov sau Marian Lupu, actuali fruntaşi ai coaliţiei de guvernământ.
În paranteză fie spus, suspendarea acestei monitorizări a fost posibilă, la 4 martie 2010, ca urmare a demersurilor Ministerului Justiţiei, condus de Alexandru Tănase, şi a faptului că Mitropolia Basarabiei şi-a retras, prin scrisoare oficială, încă din toamna anului 2009, din motive necunoscute şi greu de înţeles, absolut toate capetele de plângere pe care le-a susţinut constant în faţa CM al CoE între anii 2002 şi 2009. Monitorizarea constituia cea mai importantă formă de protecţie internaţională a Mitropoliei Basarabiei. Cu titlu de fapt divers trebuie să arătăm că persoanele cărora li se datorează nemijlocit suspendarea monitorizării sunt trei: ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, avocatul Alexandru Postică (tot el avocatul lui Ernest Vardanian şi al lui Ilie Cazac) şi preotul Ianec (Ion) Cosoi, promovat în funcţia de vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chişinăului.
Dată fiind configuraţia actuală a Parlamentului, o eventuală modificare a Legii cultelor ar putea fi operată doar de fracţiunea PLDM, împreună cu cea a PCRM. Putem spune de pe acum că poziţionarea lui Filat de partea ierarhilor de sub oblăduirea Moscovei va conduce în mod inevitabil la un conflict dintre Republica Moldova şi Consiliul Europei. O consecinţă logică a acestui fapt ar putea fi redeschiderea de către CM al CoE a monitorizării modului de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 2001 pronunţate în cazul Mitropoliei Basarabiei. În loc să rezolve o problemă, premierul Filat va crea mai multe. În loc să meargă pe calea concilierii şi a medierii, Filat păşeşte pe cea a confruntărilor religioase şi jurisdicţionale. Aşa stând lucrurile, el va trebui să-şi asume toate consecinţele şi deplina responsabilitate pentru această poziţie evident greşită.
Între euroconformitate şi interes secular-politic
Legea cultelor religioase şi a părţilor lor componente a fost expertizată de către Consiliul Europei şi a făcut obiectul mai multor Rezoluţii interimare ale CM al CoE. Pentru motive de conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi cu jurisprudenţa CEDO, orice modificare a respectivei legi va trebui supusă, potrivit angajamentelor asumate oficial de către Republica Moldova, unor noi expertizări. Astfel, orice modificare sau completare a Legii cultelor nu va putea depăşi cadrul stabilit de Convenţia Europeană şi de Hotărârea CEDO în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Republica Moldova”. Se cuvine să mai amintim că legislaţia Republicii Moldova despre culte a făcut, de-a lungul anilor, obiectul criticilor din partea Departamentului de Stat al SUA, dar şi din partea OSCE, fapt consemnat în Rapoartele anuale cu privire la situaţia drepturilor omului din ţara noastră.
Teama de Mitropolia Basarabiei
Mitropolia Chişinăului şi „a întregii Moldove” s-a împotrivit de la bun început adoptării unei legi euroconforme despre culte, lansând apeluri, declaraţii sau demersuri publice sau organizând în mod repetat manifestaţii de protest. Toate aceste reacţii au pornit de la teama absurdă şi iraţională de creştere şi consolidare a Mitropoliei Basarabiei şi, respectiv, de scădere numerică şi descreştere a puterii de influenţă şi control a structurii locale a Patriarhiei Moscovei. Pe scurt, opoziţia Mitropoliei „întregii Moldove” a avut la bază raţiuni geopolitice şi secular-politice evidente (egoiste şi destul de meschine) şi nu a fost dictată de dorinţa unei reflecţii sau dezbateri publice într-o societate autentic democratică. Motivele sau pretextele invocate constant au fost de natură istorică, emoţională şi chiar social-politică, nicidecum juridică. Acum, când comunitatea religioasă a musulmanilor din Republica Moldova a fost înregistrată în ordinea stabilită de lege, mitropolia Patriarhiei Moscovei agită un alt pretext, cel al pericolului unui conflict iminent dintre civilizaţia de factură creştin-ortodoxă şi cea de factură islamică.
Cine şi câţi sunt musulmanii din Republica Moldova?
Comunitatea musulmanilor (sau cultul religios islamic) înregistrată cu denumirea de Liga Musulmanilor din Republica Moldova este reprezentată de cetăţeni moldoveni stabiliţi la noi încă din perioada sovietică. Aceştia au, în cele mai multe cazuri, particularităţi etnice, fiind de origine azeră, tătară sau uzbekă. Datele recensământului general al populaţiei Republicii Moldova din octombrie 2004 sunt relevante în acest sens. Ele indică, printre cetăţenii moldoveni, o prezenţă de 259 de arabi, 891 de azeri, 108 ceceni, 256 de kazahi, 211 tadjici, 974 de tătari, 269 de turci, 220 de turkmeni şi 745 de uzbeci. Cumulând aceste date oficiale, obţinem un total de 3933 de persoane.Majoritatea dintre aceşti cetăţeni moldoveni, putem presupune, în linii foarte mari, ar fi, prin tradiţie, de confesiune musulmană. Cu toate acestea, doar 1667 de cetăţeni moldoveni au indicat islamul, la recensământul populaţiei din 2004, ca religie a lor. Aceştia sunt musulmanii împământeniţi la noi, ca să folosim un termen mai vechi. Raportat la ansamblul corpului social, numărul musulmanilor din Republica Moldova este unul infim (sub 1%), inferior, de exemplu, numărului de membri ai celui mai numeros cult neoprotestant, cel evanghelist-baptist, care întruneşte circa 1,7% din totalul populaţiei adulte. Comparând cifra de 1667 de musulmani declaraţi cu numărul altor comunităţi etnoconfesionale, vom observa că datele statistice indică o prezenţă de 902 persoane de confesiune mozaică (iudei sau evrei) şi de 101 armeni (gregorieni). Cu toate acestea, cultul mozaic (Confederaţia Comunităţilor Evreieşti din Republica Moldova) şi cultul gregorian (Biserica Apostolică Armeană) au un statut legal, fiind dotate cu personalitate juridică.
Studenţii musulmani
Este adevărat căprezenţa musulmană în Republica Moldova, în special la Chişinău, este mai numeroasă. Aceasta se datorează unei importante mase aluvionare (de ordinul miilor) de studenţi şi doctoranzi de origine arabă care îşi fac studiile în bază de contract la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) şi la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.Această masă islamică aluvionară este una provizorie în Republica Moldova.
Ligă, cult sau comunitate?
Titulatura de „Ligă a musulmanilor” este una inadecvată din punct de vedere al scopurilor admise de legea cultelor pentru asemenea cazuri, cu toate că este conformă cu norma juridică europeană. Această denumire trimite, mai degrabă, la scopuri extrareligioase, semănând mai mult cu una de organizaţie neguvernamentală sau de entitate politică. Este interesant să vedem cum se va implica premierul Filat în „rezolvarea acestei probleme” şi ce vor spune partenerii europeni ai ţării noastre în legătură cu acest subiect. Din câte cunoaştem, Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău monitorizează situaţia religioasă din Republica Moldova, redactând periodic Rapoarte în materie. Politic vorbind, orice exagerare sau pas greşit al premierului Filat ar putea costa scump Republica Moldova, întrucât „chestiunea musulmană” ar putea alerta inutil Bruxellesul, făcând obiectul unor eventuale condiţii avansate ţării noastre în dialogul moldo-comunitar şi aşa destul de anevoios. S-ar putea ca tocmai acesta să fie scopul premierului Filat. Dacă este sau nu aşa, timpul o va demonstra.
Interferenţe etnice
Ne-am referit mai sus la datele statistice furnizate de recensământul general al populaţiei din 2004. Un aspect complet neglijat de cei antrenaţi în dezbaterea „chestiunii musulmane” este cel al compoziţiei etnice a comunităţii islamice „împământenite”. De foarte multe ori, temperatura relaţiilor dintre Republica Moldova şi alte state este dată de tratamentul aplicat minorităţilor etnoreligioase de la noi, înrudite cu statele respective (kin-state în engleză sau etat-parent în franceză). Este un fapt general cunoscut că state ca Israelul, Federaţia Rusă, Armenia sau Azerbaidjanul sunt sensibile la modul în care sunt tratate minorităţile lor din alte state.Este de presupus că o anulare a înregistrării Ligii Musulmanilor din Republica Moldova să ridice probleme în relaţiile Chişinăului cu Baku sau cu Moscova.
Cum au rezolvat problema alte state?
Să ne referim la două cazuri relevante. Cum totul ce ţine de confesiune este perceput în Republica Moldova fie prin prisma românească, fie prin cea rusească, este potrivit să vedem cum staul lucrurile, la capitolul relaţii cu musulmanii, în Rusia şi România.
Federaţia Rusă, din care provin cetăţenii moldoveni de origine tătară, este statul european cu cea mai mare comunitate de musulmani, estimată, potrivit declaraţiilor oficiale ale premierului Vladimir Putin, între 20 şi 30 de milioane, cu o dinamică pozitivă. Patriarhia Moscovei cultivă relaţii de bună convieţuire cu această comunitate. Dacă cineva ar aborda problema la Moscova în cheia propusă de premierul Filat sau de mitropolitul Vladimir Cantarean, tensiunile etnoreligioase ar fi de neevitat. Politica religioasă a Moscovei este, în general, una a echilibrului interreligios, marcată de tendinţe pronunţate de menţinere a comunităţii musulmane în cadrul legii. Poate ar fi cazul ca mitropolitul Vladimir şi ceilalţi vlădici de oblăduire rusă să-l consulte pe patriarhul Kiril al Moscovei, împrumutând din experienţa acestuia şi a Bisericii sale de convieţuire multiseculară cu zecile de milioane de musulmani din cuprinsul marii federaţii din răsărit.
România, ţara cu a doua Patriarhie Ortodoxă ca mărime, având o veche comunitate musulmană, turco-tătară, în Dobrogea,este un exemplu clasic de relaţii paşnice dintre ortodocşi şi musulmani. Să amintim doar că cea mai mare moschee din România a fost construită de statul român în 1910, la Constanţa, după un proiect al inventatorului Gogu Constantinescu şi al arhitectului Victor Ştefănescu, în stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale româneşti. Cultul musulman din România are statut legal, de persoană publică. Formarea clerului musulman se face la Liceul Teologic Musulman şi Pedagogic din Medjidia, pe banii statului român.Personalul musulman de cult este format din hatipi, imami, hagii, muezini. Puţină lume cunoaşte că majoritatea tătarilor musulmani din România, ca şi o anumită parte a turcilor musulmani, provin din Basarabia de sud (Bugeac), de unde au fost expulzaţi în timpul ţarismul rus. Cu toate că pe lângă comunitatea musulmană turco-tătară există în România un număr important de imigranţi musulmani, de origine arabă, turcă sau de alte origini, nimeni nu agită spectrul confruntărilor dintre ortodocşi şi musulmani. Dimpotrivă, Patriarhia Română cultivă relaţii de bună convieţuire cu musulmanii.
În ce constă problema?
Într-adevăr, în ce constă problema pe care premierul Filat i-a promis mitropolitului Vladimir să o rezolve? Părerea noastră este că problema este una falsă. Premierul trebuie să înţeleagă că ortodocşii şi musulmanii nu sunt reciproc opozabilişi că cea mai bună cale este cea a aducerii tuturor comunităţilor religioase în cadrul legii. Asta nu au înţeles regimurile Snegur, Lucinschi şi Voronin în cazul mult prigonitei Mitropolii a Basarabiei şi Republica Moldova a fost condamnată la CEDO. În definitiv,Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată, ironia sorţii, tocmai de guvernul Tarlev, adică de cei care au prigonit-o mai abitir.
Sperietoarea islamizării în masă a găgăuzilor, de care se preocupă unii, este doar o sperietoare.Niciodată în istorie nu s-a înregistrat şi nu se înregistrează nici acum măcar un caz izolat de convertire a găgăuzilor la islam. Dimpotrivă, dată fiind comunitatea lingvistică a găgăuzilor ortodocşi cu turcii musulmani, în rândul cetăţenilor moldoveni de origine găgăuză am putea găsi suficienţi misionari creştini pentru spaţiul turcofon. Cine îşi pune însă problema misiunii ortodoxe printre popoarele de limbă turcă? Şi-o pune patriarhul Kiril? Şi-o pune mitropolitul Vladimir? Filat nici atâta!
Să fim rezonabili. O aruncare a musulmanilor din Republica Moldova în afara legii nu poate decât să degradeze climatul confesional din ţară. Dimpotrivă, abordările corecte, echilibrate ale agenţilor guvernamentali, bazate pe lege şi pe exemplele pozitive din alte state, inclusiv cele din Rusia şi România, sunt de un milion de ori mai bune decât atitudinile partizane, de aliniere la gradaţii şi agenţii confesionali ai Moscovei în ţara noastră. Suntem de părere că o comunitate musulmană menţinută în cadrul legal şi integrată în ansamblul corpului social este de preferat uneia lăsate de capul ei, pradă uşoară pentru tot felul de integrişti şi fundamentalişti islamici. Dacă şi ar exista o problemă a musulmanilor din Republica Moldova, aceasta ar trebui rezolvată civilizat şi legal, într-un cuvânt creştineşte şi omeneşte, că tot ni se vorbeşte pe mică pe ceas de valori şi principii.
Vlad CUBREACOV, FLUX
NOTĂ: Opiniile împărtăşite de autor nu corespund în mod neapărat cu punctul de vedere al redacţiei FLUX în acest subiect.
La 24 mai, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, în incinta bisericii mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei” din Durleşti, oraşul Chişinău, a avut loc Adunarea Eparhială anuală a Mitropoliei Basarabiei. Adunarea a început cu un Te-Deum, oficiat de preoţii: PCuv. Arhimandrit Andrei Caramalău, PC preot Ioan Cosoi şi PC preot Andrei Deleu. Din componenţa secretariatului au făcut parte PC preot Ioan Cosoi, PC preot Sergiu Aga şi PC preot Valeriu Cernei.
În cuvântul său de deschidere, ÎPS Petru a menţionat rolul adunărilor eparhiale în viaţa religioasă a eparhiilor, aducând, totodată, mulţumiri celor prezenţi la lucrările Adunării din acest an, urându-le succes. Un alt subiect abordat de Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei a fost predarea Religiei în şcoală, „lucru la care Mitropolia Basarabiei a avut o contribuţie determinantă în anul 2010”. ÎPS Petru a reînnoitoferta Mitropoliei de a dona manuale de Religie pentru clasele I – IV pentru şcolile interesate, indiferent de jurisdicţia canonică a satului respectiv. „Mitropolia Basarabiei oferă manualele primite ca donaţie din partea Patriarhiei Române, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, tuturor şcolilor care manifestă interes pentru această literatură didactică. Nu am făcut diferenţă între parohiile subordonate Mitropoliei Basarabie şi cele aflate în jurisdicţia Mitropoliei Chişinăului. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să ajungă la fiecare copil din Basarabia. Ne bucurăm că profesorii de religie apreciază calitatea manualelor primite de la Bucureşti. Noi, în general, am susţinut ideea ca manualele şi curricula pentru acest obiect de studiu să fie aceleaşi ca şi la Bucureşti, fără a le inventa aici, la Chişinău, irosind bani şi resurse umane. Doar pentru a le face unora pe plac. Suntem acelaşi popor, avem aceeaşi credinţă şi ar trebui să învăţăm religia din aceleaşi cărţi. Este păcat că la Chişinău mai persistă mentalitatea veche că am fi două popoare diferite”, a menţionat Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei.
PC preot Ioan Cosoi a făcut apelul nominal al preoţilor şi mirenilor, membri ai Adunării eparhiale, constatându-se absenţa a 14 persoane. Adunarea a votat în unanimitate ordinea de zi, după care a urmat prezentarea rapoartelor:
– Raportul de activitate a Centrului Eparhial al Mitropoliei Basarabiei pentru anul 2010 a fost prezentat de PC preot Ioan Cosoi, vicar administrativ;
– Raportul privind itinerarul pastoral al ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, pe anul 2010 – PC preot Andrei Deleu, consilier – cancelar;
– Raportul de activitate a Sectorului administrativ – PC preot Valeriu Matciac, consilier administrativ;
– Raportul de activitate a Sectorului învăţământ – PC Pr. Vlad Mihăilă, consilier mitropoitan;
– Raportul de activitate a Sectorului economic – PC Pr. Vasile Burduja, consilier mitropolitan;
– Raportul de activitate a Sectorului pastoraţie şi misiune – PC Pr. Iulian Budescu, consilier mitropolitan;
– Raportul de activitate a Sectorului cultural – PC. Pr. Sergiu Aga, consilier mitropolitan;
– Raportul de activitate a Sectorului social – dl Igor Belei, consilier mitropolitan;
– Raportul de activitate a Oficiului juridic, pregătit de dl avocat Alexandru Postică, consilier mitropolitan, a fost prezentat de PC Preot Ioan Cosoi, vicar administrativ.
Adunarea a aprobat unanim rapoartele cu calificativul satisfăcător.
Alte subiecte discutate şi votate de Adunarea Eparhială au fost:
1. Avizul Adunării Eparhiale privind formarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea Adunărilor Eparhiale a Episcopiei de Bălţi şi a Episcopiei Basarabiei de Sud.
Alegerile pentru Episcopia Dubăsarilor şi a toată Transnistria, care include raionul Dubăsari şi toate satele din stânga Nistrului, au fost amânate pentru o altă dată.
2. Avizul Adunării Eparhiale privind înfiinţarea de noi parohii, aprobarea statutelor acestor noi unităţi ecleziastice şi modalitatea primirii a noilor parohii (din alte jurisdicţii) în cadrul Mitropoliei Basarabiei.
La adunare au mai luat cuvântul: PC preot Ioan Cristea, PC preot Ioan Barbău, PC prot. Vladimir Eşanu, PC preot Valeriu Matciac şi domnii Petru Grozavu, Valeriu Berilă şi Vitalie Ojovanu.
În cuvântul de încheiere, Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru a apreciat lucrul de organizare a Adunării de către consilieri şi a mulţumit membrilor Adunării Eparhiale pentru participare, subliniind faptul că Adunarea Eparhială ar trebui convocată de două ori pe an. „Constatăm că Mitropolia Basarabiei se extinde constant şi acest lucru este îmbucurător. Din 1992, de la reactivare, numărul parohiilor şi al slujitorilor a fost în creştere continuă. În acelaşi timp se acumulează şi problemele care trebuie să le soluţionăm. Poate ar fi binevenit ca, pe viitor, Adunarea Eparhială să fie convocată de două ori pe an”, a specificat Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei.
În data de 23 martie 2011, în cadrul şedinţei Permanenţei Consiliului Eparhial al Mitropoliei Basarabiei după examinarea hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din februarie 2011 referitoare la Episcopiile sufragane ale Mitropoliei Basarabiei, ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor a numit în posturi de vicari administrativi pentru trei dintre eparhiile Mitropoliei Basarabiei pe următorii clerici:
– PC. Pr. dr. Ioan Cosoi în funcţia de Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chişinăului;
– PC. protoiereu Valeriu Cernei în funcţia de Vicar administrativ al Episcopiei de Bălţi;
– PC. protoiereu Mihail Ursachi în funcţia de Vicar administrativ al Episcopiei Basarabiei de Sud.
Preacucernicilor preoţi Vicari administrativi le revine sarcina să organizeze activitatea Centrelor Eparhiale pentru Episcopia de Bălţi şi Episcopia Basarabiei de Sud.
Reamintim că Episcopia de Bălţi a fost recunoscută de către autorităţile Republicii Moldova ca persoană juridică şi parte componentă din cadrul Mitropoliei Basarabiei în data de 17 decembrie 2004, iar Episcopia Basarabiei de Sud a fost îregistrată în data de 14 noiembrie 2006. Mitropolia Basarabiei are ca parte componentă inseparabilă şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria, înregistrată la 15 noiembrie 2006.
Mitropolia Basarabiei şi Episcopiile ei istorice sufragane au fost reînfiinţate prin purtarea de grijă a ÎPS Mitropolit şi Exarh Petru Păduraru şi înregistrate ca persoane juridice de către autorităţile competente ale Republicii Moldova.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 22 octombrie 2007 – care a avut drept scop definitivarea noului Statut de Organizare şi Funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, în consens cu noua Lege a Cultelor din România (Legea 489/2006) – luând act, cu binecuvântare, de hotărârea Mitropoliei Autonome a Basarabiei referitoare la reactivarea eparhiilor sale sufragane (Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi, Episcopia Basarabiei de Sud şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria), le-a înscris juridic în Statutul Bisericii Ortodoxe Române, la capitolul Organizare, unde, potrivit sistemului tradiţional de organizare a Bisericii Ortodoxe, fiecare mitropolie are în componenţă eparhii sufragane.
Colonelul vrea urgent un vicar în Mitropolia Basarabiei
[…] Mai important şi mai interesant ni s-a părut ce a spus colonelul Cantarean în continuare, developând un mai vechi plan al Patriarhiei Moscovei, cel de anihilare cu orice preţ a jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Române la răsărit de Prut. Să vedem mai întâi ce vibraţii a produs în atmosferă aparatul de vorbire al Înaltului colonel „al întregii Moldove”.
Aşadar… „Mai mult decât atât, noi, aflând acum că se pregăteşte un episcop vicar pentru Mitropolia Basarabiei în Republica Moldova, ş-am aflat că este pământeanul nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu, eu mi-am exprimat în auzul tuturor că eu o să-l primesc, fiind hirotonisit, neoprit de nimeni, de către Patriarhia Română, o să-l primesc în catedrala mitropolitană, o să slujesc împreună cu el, dar cu Preasfinţitul Petru unica problemă este că el este oprit şi nu am dreptul să coliturghisim împreună, da. Iată aceasta este problema toată. Dar nouă ni se pune problema că el este român, că eu sunt rus şi toate aceste întrebări care nu corespund adevărului”.
Cel mai iubit dintre „pământeni”…
Asta era! Colonelul îşi doreşte un vicar anume în Mitropolia Basarabiei… Întâi de toate, vom observa falsul grosolan la care recurge mândrul nostru colonel. Nimeni nu pregăteşte şi nici nu poate pregăti „un episcop vicar pentru Mitropolia Basarabiei” în afara Mitropoliei Basarabiei. De ce? Pentru câteva motive: 1. Mitropolia Basarabiei este una autonomă şi, potrivit Statutului său de organizare şi funcţionare şi potrivit Actului sinodal şi patriarhal din 19 decembrie 1992, are o procedură de alegere a ierarhilor de jos în sus, de către poporul credincios împreună cu clerul din fiecare eparhie. Abia după consumarea procedurilor interne de alegere, pe bază de alternativă, a ierarhilor din Mitropolia Basarabiei, Sfântul, Marele şi Îndreptătorul Sinod al Patriarhiei Române ia act cu binecuvântare şi validează alegerea făcută de clerul şi poporul credincios; 2. Mitropolia Basarabiei şi eparhiile ei sufragane nu pregătesc candidatura „pământeanului nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu” pentru a fi „un episcop vicar pentru Mitropolia Basarabiei”; 3. Mitropolia Basarabiei şi eparhiile ei vor proceda la alegerea de episcopi eparhioţi şi vicari de îndată ce vor fi întrunite toate condiţiile necesare unor asemenea paşi importanţi. Aşa sau altminteri, Mitropolia Basarabiei nu va cere avizul colonelului Cantarean la alegerea acestor ierarhi.
Detalii ale operaţiunii „Pământeanul”
Cine este „pământeanul”? Din câte ni s-a dat să cunoaştem până acum, „pământeanul nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu” este un personaj interesant. El este basarabean prin naştere, fiu de preot slujitor în Patriarhia Moscovei (în subordinea nemijlocită a colonelului Cantarean), care are imprudenţa să se exprime adesea deloc favorabil Patriarhiei Române, întâistătătorului ei şi Mitropoliei Basarabiei. Numele său de botez este Veaceslav. Şi-a făcut studiile teologice în România, ca bursier al Statului Român. În timpul studiilor s-a remarcat ca fiind ostil Mitropoliei Basarabiei. A predat la „Academia Duhovnicească din Chişinău”, înfiinţată prin ucazul fostului Patriarh al Moscovei, Alexei al II-lea. Mirean fiind, a fost delegat de către mitropolitul-colonel Cantarean direct la Bucureşti, pentru a fi angajat în administraţia patriarhală. Scopul pentru care a fost delegat la Bucureşti a fost atins la foarte scurt timp după plecarea din Chişinău, respectivul mirean fiind angajat dintr-odată, în condiţii destul de ciudate, ca să nu spunem foarte suspecte, în chiar inima administraţiei patriarhale, la Sectorul Relaţii Externe Bisericeşti.
Se mândreşte cu faptul că se află în vechi şi strânse legături de „prietenie” cu Dan Ciachir, un alt personaj interesant, de origine etnică găgăuză, cunoscut ca unul dintre principalii detractori de presă ai Patriarhului Daniel. A deţinut funcţii importante la Cancelaria Sfântului Sinod al Patriarhiei Române, s-a „ocupat” de dosarul Mitropoliei Basarabiei, „ocupaţie” încetată în urma unui protest al Mitropolitului Petru. După ce a fost călugărit şi hirotonit preot, este consilier în administraţia Arhiepiscopiei Bucureştiului.
Acum câţiva ani, numele „pământeanului” a fost vehiculat în presa din Bucureşti (faimosul articol de investigaţie „Biserica KGB” din publicaţia „Ziua”), într-un context destul de negativ. Pe durata aflării în misiunea sa duhovnicească la Patriarhia Română, a fost unul dintre colaboratorii fideli ai instrumentelor de propagandă ale structurii locale a Patriarhiei Moscovei la Chişinău. Întreţine pe faţă relaţii directe şi strânse cu „Biserică Ortodoxă din Moldova” (Patriarhia Moscovei) şi cu mitropolitul Chişinăului şi „al întregii Moldove”, pe care îl vizitează negreşit atunci când se află la baştină. Ultima sa întâlnire la Chişinău cu falnicul mitropolit-colonel Vladimir Cantarean s-a produs vara trecută, mai exact la 13 iulie 2010, fără ştirea sau binecuvântarea Arhiepiscopiei Bucureştiului, când greaua, dar nobila sa misiune în capitala României a şi fost apreciată şi răsplătită generos, potrivit unui Comunicat de presă al „Bisericii Ortodoxe din Moldova”, prin distingerea „părintelui consilier patriarhal Veniamin Goreanu (cetăţean al RM) cu Medalia “Sfântului Ştefan cel Mare””.
Acelaşi Comunicat ne-a anunţat că mândrul colonel de la Chişinău şi trimisul său la Bucureşti, „pământeanul nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu”, „au trasat noi punţi pentru o ulterioară colaborare, precum şi de schimb de experienţă în diverse domenii ale activităţii Bisericii”. Ei, dar unde este „colaborarea” sunt şi „colaboratorii”, iar unde avem „schimb de experienţă” avem şi „schimb de informaţii”.
Acum se ştie exact că „pământeanul” a fost în legătură zilnică cu un mic grup de preoţi buclucaşi, susţinuţi de o parte a presei (în special Jurnal de Chişinău şi Pro TV) şi mai mulţi securişti din sfera „literelor şi a culturii basarabene”, care au pus la cale, în vara anului 2008, decapitarea Mitropoliei Basarabiei şi înlocuirea Înaltpreasfinţitului Mitropolit şi Exarh Petru cu…, evident, „pământeanul” delegat de Patriarhia Moscovei la Bucureşti. Ar mai fi multe de spus, dar astea le lăsăm, poate, pentru altă dată.
Pământeni, pământeni, dar care le sunt gradele?
Cunoscând bine dedesubturile nesăbuitului război văzut şi nevăzut purtat cu atâta perfidie „ortodoxă” de către armata de locotenenţi, maiori, colonei şi generali din Patriarhia Moscovei împotriva Mitropoliei Basarabiei şi a Patriarhiei Române, cunoscându-l şi pe acest „pământean” atât de iubit de colonelul Cantarean, dar şi privind lucrurile cu mult realism, constatăm că pe mândrul colonel l-a luat gura pe dinainte şi a dezvăluit ceea ce nu trebuia să dezvăluie până în momentul Ics, cum spun militarii.
Surse bine avizate din interiorul mitropoliei „întregii Moldove” ne asigură că planul colonelului este de a scăpa odată şi pentru totdeauna de Mitropolitul Petru, care îi stă Patriarhiei Ruse ca o ţepuşă în talpă, aducând, prin mijloace numai de el şi de „sfânta” Moscovă ştiute, un om al său de nădejde în fruntea Mitropoliei Basarabiei, care să fie înghiţită, prin fuziune, de către mitropolia „întregii Moldove”. Interesant plan! Şi periculos! Văzând cum „s-a lămurit” colonelul până acum cu „existenţa” altor ierarhi, nutrim sincer speranţa că acest plan, care are în vedere o „lămurire” a colonelului „cu existenţa Mitropolitului Petru”, nu urmăreşte deznodăminte asemănătoare. Sperăm ca respectivul plan să nu aibă nici un fel de sorţi de izbândă. Faptul că acum ne-au fost vădite câteva elemente ale sale va determina Mitropolia Basarabiei să procedeze la alegerea canonică şi statutară nu doar a unui vicar, ci a mai multor ierarhi care să i se alăture Mitropolitului Petru Păduraru în slujirea Bisericii noastre de la răsărit de Prut şi de la răsărit de Nistru. Slavă Domnului că acum ştim cel puţin numele „pământeanului” pe care colonelul Cantarean şi-l pregăteşte pentru lucrarea sa! Mitropolia Basarabiei nu are însă nevoie de nici un cal troian oferit cu atâta mărinimie şi insistenţă pravoslavnică, aşteptat de colonel de pe acum, cu uşile deschise, în Catedrala din centrul Chişinăului. Se vor găsi şi fără polcovnicescul ajutor destui candidaţi pentru cele 8 funcţii vacante de ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei, căci Ortodoxia românească are destulă putere să nască oamenii potriviţi pentru asemenea răspunderi.
O singură întrebare nu-şi are, deocamdată, răspunsul: dacă cel care ni se prezintă drept mitropolitul „întregii Moldove” are gradul de colonel, care o fi fiind gradul favoritului său delegat la Bucureşti? Oricum, să fim de acord, discipolul nu poate avea un grad mai înalt decât cel al maestrului, al celui mai Înalt şi mai Preasfinţit colonel, Cantarean.
Theologhia 
