Prin hotărârea de astăzi a Sfântului Sinod, Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a fost sfâşiată fără milă, la doar şapte ani de la înfiinţare. Dorinţa testamentară a Mitropolitului Bartolomeu, la doar un an de la adormirea sa, a fost încălcată. Arhiepiscopia Alba Iuliei şi Episcopia Oradiei au revenit de acum sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului. Sub aceeaşi jurisdicţie a trecut şi Episcopia Devei şi Hunedoarei, de sub Mitropolia Banatului. Termenul de “echilibrare teritorială” a celor două mitropolii transilvănene, folosit cu atâta patos de Patriarhia Română în ultimele zile, s-a dovedit a fi praf în ochi pentru cei care nutreau o ultimă speranţă faţă de cea mai înaltă autoritate bisericească. Orice prost poate socoti că trei nu este egal cu cinci – dacă ne referim strict la numărul de acum al eparhiilor sufragane celor două mitropolii. De asemenea, disproporţia demografică şi geografică cauzată de trecerea Episcopiei Oradiei sub jurisdicţia Sibiului poate fi observată în detaliu de oriceorb. Nu vreau să discut mai mult această hotărâre “ruşinoasă”, dar nu pot să nu remarc şi două aspecte importante:
Încet, dar sigur, Sfântul Sinod, prin acest gen de hotărâri, singur se decredibilizează. Este de ajuns să citeşti ziarele locale clujene şi să nu remarci, cu durere, strigătele lor disperate. De asemenea, să ignori importanţa unui oraş atât de mare şi de semnificativ în plan cultural şi politic este inconştienţă curată. La noi amintirile trecutului suprimă realităţile prezentului!
Sub aspect procedural, a durut felul în care Patriarhul Daniel a decis votarea în bloc a acestor propuneri eparhiale de rearondare canonică. Alternativa exista – Arhiepiscopia Alba Iuliei să fie anexată Mitropoliei Ardealului, aşa cum propusese justificat Sinodul Mitropolitan al Clujului, iar Episcopia Oradiei să rămână în continuare sub Cluj – cu toate acestea Patriarhia Română a rămas până la capăt partinică, Patriarhul Daniel împrumutând formal rolul de arbitru. Practic, prin această votare la pachet (momeală) s-a anulat alternativa enunţată şi a făcut să crească numărul celor ce s-au abţinut (indecişii, în număr neobişnuit de mare – 8) şi a celor ce au votat pentru rearondarea uneia sau două dintre eparhii *(fiind nevoiţi să le voteze, de fapt, pe toate trei laolaltă – asa se explică poate de ce propunerea Episcopiei Oradiei a primit atâtea voturi – peste 20).
Nu pot decât să-i laud pe cei şase ierarhi care au înţeles, dincolo de toate, pe de-o parte scopul duhovnicesc, adânc, al Mitropolitului Bartolomeu de afirmare a Clujului drept capitala Ardealului şi, pe de altă parte, scopul lumesc, înalt, al Episcopului Sofronie şi nu numai, de afirmare personală.
dan.camen.
~~~+~~~
Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Basilica.ro / 17 februarie 2012
În zilele de 16-17 februarie 2012, în Sala Sinodală din Reşedinţa patriarhală, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
[…] 4. Sfântul Sinod a luat act de dorinţa liber exprimată a clerului şi credincioşilor din Adunările eparhiale ale Arhiepiscopiei Alba-Iuliei, Episcopiei Oradiei şi Episcopiei Devei şi Hunedoarei privind revenirea în jurisdicţia Mitropoliei Ardealului. Ca atare, a fost aprobată modificarea jurisdicţiei teritoriale a celor două Mitropolii din Transilvania şi a Mitropoliei Banatului, după cum urmează:
o Mitropolia Ardealului având ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Sibiului, Arhiepiscopia Alba-Iuliei, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Episcopiei Covasnei şi Harghitei şi Episcopia Devei şi Hunedoarei;
o Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului având ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului şi Episcopia Sălajului;
o Mitropolia Banatului având ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Timişoarei, Arhiepiscopia Aradului şi Episcopia Caransebeşului.
Mitropolitul Andrei, suparat de ruperea SFINTEI Bisericii din Transilvania:
„Accept decizia, dar nu pot fi bucuros!”
StirideCluj.ro / 17 februarie 2012
Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicut, a declarat ca decizia ruperii Mitropolitiei Clujului este dureroasa.
„Nu vreau sa comentez despre aceasta decizie. Nici bucuros nu pot fi. Acceptam decizia Sfantului Sinod. Vom vedea cum va fi cand se va judeca altfel. Nu a fost un vot in unanimitate. Au fost 6 impotriva si 8 abtineri.Dumnezeu ne mai si lasa uneori datorita pacatelor noastre sa trecem prin astfel de intamplari„, a declarat mitropolitul Andrei pentru Stiri de Cluj.
Intr-un surprinzator sondaj IRES remis recent presei, privind perceptia si atitudinea credinciosilor la posibila dezmembrare a Mitropoliei Clujului, s-a putut constata faptul ca majoritatea enoriasilor intervievati din eparhiile sufragane mitropoliei resping ideea rearondarii teritoriale a Arhiepiscopiei Alba Iuliei si a Episcopiei Oradiei la Mitropolia Ardealului (parca in contrast cu ceea ce s-a comunicat de Patriarhia Romana> „hotărârea de înfiinţare a Mitropoliei Clujului a fost luată în grabă de către Sfântul Sinod, fără consultarea prealabilă a clerului şi credincioşilor din eparhiile desemnate să depindă jurisdicţional de Mitropolia nou înfiinţată”). Intr-adevar, nu au fost consultate atunci formal Adunarile Eparhiale ale episcopiilor sufragane acum Mitropoliei Clujului *(asa cum s-a intamplat acum cu cele doua eparhii care vor sa treaca sub Sibiu), poate si pentru faptul ca hotararile acestora au doar rol consultativ, deci, pana la urma, informal; totusi, realitatea statistica a acestui sondaj confirma, si dupa 7 ani, vointa neconsultata *(formal) a comunitatii de credinciosi ortodocsi transilvaneni. Nu mai vorbim de faptul ca Patriarhia Romana a confundat vointa unei Adunari Eparhiale *(formata in general, pe langa preotii desemnati, din personalitati politice si oameni de afaceri instariti) cu vointa „clerului” si a „credinciosilor” de rand. Astfel „restul” nu a avut un cuvant de spus in aceasta chestiune si, in general, nu are un cuvant de spus in orice chestiune de natura bisericeasca. Asadar, putem sa dam uitarii celebra sintagma: „Vox populi, vox Dei”! O alta hiba in acest statut sagunian este, daca vreti, chiar lipsa monahilor din Adunarile Eparhiale. De asemenea, un mare procent dintre intervievati *(aprox. 60%) a declarat ca si-ar dori un referendum pe aceasta chestiune, fapt care arata tendinta, de jos in sus, de democratizare a Bisericii *(si nu cred ca are legatura neaparat cu secularizarea care a cuprins Biserica, ci poate cu ceea ce am spus mai sus), iar 70% dintre credinciosi considera ca impactul mutării uneia dintre episcopii la o altă mitropolie ar fi negativ.
Despre rezultatele interesante ale acestui sondaj aflam de la sociologul Vasile Dancu, presedintele IRES, care a relatat in articolul> „Orgoliile ierarhilor si misiunea Bisericii noastre” *(contributors.ro, 13 februarie 2012), urmatoarele:
„[…] Puțină lume știe despre dezmembrarea Mitropoliei Clujului, spune un sondaj de opinie publică. Așa cum am fost avertizați cu ocazia funeraliilor părintelui Bartolomeu, destrămarea prin echilibrare teritorială a Mitropoliei Clujului, Albei, Maramuresului și Oradiei a început. Totul cu justificarea că este dorința clerului, a mirenilor și a credincioșilor. Alipirea la Sibiu a Arhiepiscopieii Albei și a Episcopiei Oradiei nu găsesește nici o justificare serioasă legată de dorințele oamenilor sau o păstorire optimă a enoriașilor. Ancheta de opinie pe care am realizat-o pe un eșantion reprezentativ de credincioși arată că mulți dintre ei se declară destul de puțin cunoscători privind organizarea administrației religioase, darămite să ceară reechilibrări teritoriale păstorilor lor. Procentul celor care se autoevaluează ca fiind informați despre organizarea Bisericii se apropie undeva de 60%, dar și acest procent trebuie luat cu mici rezerve, deoarece este vorba de o autoestimare unde oamenii au tendința de a se pune într-o lumină favorabilă.
Despre mutarea Arhiepiscopiei Albei la Mitropolia Sibiu declară că au auzit doar 51% dintre credicioșii din întreaga mitropolie, iar din cele două județe vizate declară că sunt la curent 56% dintre ortodocșii din Alba și doar 45% dintre credincioșii ortodocși din județul Mureș. Este adevărat că discuțiile legate de proximitatea geografică a Arhiepiscopiei Albei de Sibiu au reușit să creeze și la nivelul Mitropoliei o oarecare acceptare, nu fără strângere de inimă, a trecerii Arhiepiscopiei Albei și Mureșului la Mitropolia Ardealui, discuții care avuseseră loc lângă catafalcul părintelui Bartolomeu. Dar marea surpriză pentru noi a fost anunțul Episcopiei Oradiei, cum că sunt doritori să treacă peste munți pentru a se uni cu Mitropolia Ardealui. Evident că și aici s-a montat un scenariu cu adunare și voturi, iar explicația a fost și în acest caz dorința ierarhilor, a clerului și a credincioșilor. Ancheta noastră a arătat că datele despre această manufacturare a consensului de scindare este și mai puțin cunoscută. Evident că acesta este și un efect al discreției și decenței cu care Mitropolia Clujului a tratat acestă problemă, ca pe una internă, dar și o urmare a lucrării fără mult zgomot din partea Episcopului Oradiei. 67% dintre enoriașii ortodocși ai Mitropoliei Clujului nu au auzit de această hotarâre a Adunării eparhiale a Oradiei și 57% dintre bihoreni sunt total neștiutori despre lucrarea conducătorilor sau mirenilor care au votat trecerea la Sibiu.
Credincioșii se opun. Dacă ar fi un referendum ar vota contra Ancheta noastră de opinie a relevat un fapt mult mai îngrijorător decât lucrarea facută fără transparență: este vorba despre dezacordul majorității enoriașilor privind trecerea episcopiilor de care aparțin la o altă mitropolie. Pe ansamblul Mitropoliei Clujului, doar 14% sunt de acord (65% sunt contra și 17% indiferenți), iar dacă analizăm județele afectate de această ”echilibrare” o să vedem că doar 17% ar fi de acord în județele Alba și Mureș și 20% in Bihor. Am observat însă că majoritatea dintre cei puțini care-și declară acordul sunt puțin informați despre organizarea bisericii sau manifestă un comportament religios mai puțin intens. În fine, 70% dintre credincioșii ortodocși din mitropolia noastră sunt de părere că mutarea ar aduce un impact negativ. Am întrebat dacă ar trebui organizat sau nu un referendum pentru o asemenea decizie și 60% (și chiar 63% în județul Bihor) dintre enoriașii mitropoliei au raspuns afirmativ. Chiar dacă referendumul nu face parte, cel puțin la noi, dintre rânduielile Bisericii Ortodoxe, la un asemenea eveniment ar vota pentru mutarea episcopiilor menționate la Mitropolia Ardealului doar 19% dintre credincioșii din ansamblul mitropoliei, 23% dintre enoriașii din Alba și 29% dintre cei din Mureș. Dar absurditatea acestei așa-zise echilibrări se vede foarte clar mai ales în județul Bihor, episcopie care nu poate fi revendicată pe principiul proximității geografice de Sibiu și unde doar 17% dintre credincioșii de peste 18 ani ar vota pentru.[…]”
De asemenea, dansul pune punctul pe ‘i’ si afirma, pe buna dreptate, ca> „Textul comunicatului Patriarhiei se antepronunță și arată clar că este vorba de o voință strategic definită, nicidecum vreo dorință a maselor de credincioși„. Practic, prin asta se clatina si ultima lui nadejde, exprimata la finalul articolului> „Încă nu mi-am pierdut speranța. Dacă Patriarhul nu va încuraja acest act de orgoliu și răzbunare târzie, nedemne de ierarhia Bisericii noastre, atunci speranța mea că Biserica noastră a ieșit din timiditate, dar și din războaiele mărunte – semnul instituțiilor nepregătite pentru provocările modernității – va reveni. Sunt sigur că Patriarhul înțelege mai bine decât oricine care sunt misiunile bisericii noastre, și nu doar în Transilvania„.
Despre sondajaflam de la Ziua de Cluj ca> „a inclus un eşantion de peste 1.000 de persoane din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, plus câte 500 de persoane din judeţele Alba, Mureş şi Bihor […]” *(deci cu mult peste numarul membrilor unei Adunari Eparhiale – 30). „[…] Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), în rândul unui eşantion de 1.021 de persoane cu vârsta peste 18 ani din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, vizând şi câte 500 de persoane de 18 ani şi peste această vârstă din judeţele Alba, Mureş, (care alcătuiesc Arhiepiscopia de Alba Iulia), respectiv Bihor (care formează Episcopia Oradiei). Eroarea maximă tolerată a sondajului este de 3%, considerată valoarea maximă admisă pentru reprezentativitatea unui sondaj”.
Mai detaliat> „[…] 65% dintre respondenţii de pe cuprinsul întregii Mitropolii a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului nu sunt de acord cu trecerea eparhiei de care aparţin la o altă mitropolie. La nivelul judeţelor chestionate în particular, 64% dintre respondenţii din Alba şi câte 57% dintre cei din judeţele Mureş şi Bihor nu sunt de acord cu iniţiativa respectivă. Aceasta este agreată de 20% din respondenţii din judeţul Bihor, câte 17% din judeţele Mureş şi Alba, respectiv 14% la nivelul întregii mitropolii, în timp ce un procent ce variază între 17 şi 20% dintre respondenţi priveşte cu indiferenţă un astfel de demers. Impactul mutării unei episcopii la o altă mitropolie ar fi mai degrabă negativ în opinia a 72% dintre respondenţii din judeţul Bihor, 70% dintre cei de la nivelul întregii mitropolii, 67% dintre cei din judeţul Alba şi 66% dintre respondenţii din judeţul Mureş. Mai mult de jumătate dintre respondenţi din toate ariile de chestionare (63% din judeţul Bihor, câte 60% din întreaga mitropolie şi din judeţul Alba şi 55% din judeţul Mureş) au răspuns afirmativ la întrebarea cu privire la oportunitatea organizării unui referendum în scopul luării deciziei cu privire la mutarea celor două episcopii la Mitropolia Ardealului.
Peste jumătate dintre respondenţi ar participa la referendumul respectiv, iar cei mai mulţi ar vota împotriva mutării – 63% din respondenţii din întrega mitropolie, 61% din judeţul Bihor, 60% din judeţul Alba şi 50% din judeţul Mureş. Cel mai ridicat procent pentru mutare ar fi înregistrat, conform sondajului, în judeţul Mureş – 29%, urmat de judeţul Alba – 23%, mitropolia per ansamblu – 19% şi judeţul Bihor – 17%. Sondajul citat chestionează şi autopercepţia respondenţilor cu privire la religiozitate, dar şi la frecventarea bisericii. În privinţa primeia dintre categoriile amintite, între 90% (judeţul Bihor) şi 96% (judeţul Alba) dintre respondenţi se consideră persoane religioase. De asemenea,procentul celor care frecventează biserica de câteva ori pe săptămână, respectiv de câteva ori pe lună totalizează 60 de procente în judeţul Alba, 58% la nivelul mitropoliei, 57% în judeţul Bihor şi 48% în judeţul Mureş. Mai amintim că, potrivit sondajului, respondenţii sunt mai informaţi cu privire la iniţiativa trecerii Eparhiei Alba Iuliei sub jurisdicţia Sibiului decât cu privire la cea a Oradiei„.
Va lua in considerare Sfantul Sinod acest sondaj sau il va considera profan si nerealist, sau realizat intr-un moment nepotrivit si, de ce nu, poate cam tarziu?…
La Cluj va avea loc la 7 februarie 2012 ședinţa Sinodului Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei și Maramureșului. Lucrările şedinţei vor începe la ora 11:00, la sediul Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. După cum ne informează Radio TRINITAS, principalul subiect aflat pe ordinea de zi vizează procesul de reechilibrare a Mitropoliilor Clujului și Adealului.
Membrii Sinodului de la Cluj vor analiza deciziile luate de Adunările eparhiale ale Arhiepiscopiei Alba-Iuliei și Episcopiei Oradiei care solicită trecerea lor în jurisdicţia Mitropoliei Ardealului cu sediul la Sibiu.
De asemenea, în cadrul ședinţei Sinodului de la Cluj se va mai discuta despre reînfiinţarea mănăstirilor ”Sfânta Elisabeta”, ”Sfântul Ștefan Vodă” și Buscatu. Pe ordinea de zi se află și subiectul trecerii în calendarul creștin-ortodox român a sărbătorii Sfântului Petroniu.
[Patriarhia Romana incearca, prin comunicatul redat integral mai jos, sa ne convinga ca „rearondarea” Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Episcopiei Devei si Hunedoarei si a Episcopiei Oradiei la Mitropolia Ardealului *(cu sediul la Sibiu) nu va „destrama” Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Pai insasi denumirea mitropoliei arata integritatea ei si dorinta de a ramane asa a celui care a si „nascut-o” si care, prin testamentul lasat posteritatii, a indemnat duhovniceste pe urmasii lui in scaun sa „continue si sa desavarseasca” (nu sa destrame, ciunteasca, echilibreze) ceea ce el a inceput. Daca tinem cont si de faptul ca s-a implinit exact un an de la adormirea lui, atunci ne dam seama cat de inoportune sunt aceste propuneri ale adunarilor eparhiale si cat de neadecvata ar fi acum o eventuala hotarare favorabila in acest sens a Sfantului Sinod. Comunicatul este in mare masura partinitor, fiindca arata, pe de-o parte, fara alte referiri sau justificari contextuale pentru acea perioada, „graba” infiintarii Mitropoliei Clujului in 2005, „fără consultarea prealabilă a clerului şi credincioşilor” din respectivele eparhii ce urmau sa devina sufragane mitropoliei, iar pe de alta parte intentia, pe deplin justificata a adunarilor eparhiale de „echilibrare teritoriala” (cf. Patriarhiei Romane „alarmistii” si agitatorii au pareri „nejustificate”), intemeiata pe hotararile secretoase ale sinoadelor reunite a celor doua mitropolii din Transilvania in data de 16 dec. 2011. Fata de hotararile adunarilor eparhiale in cauza, comunicatul precizeaza ca Sfantul Sinod „va tine cont” la proxima sedinta, de celelalte propuneri sau pareri diferite, nu. Exista apoi o antinomie nefericita (daca nu intentionata) in acest comunicat, fiindca la final se spune (boldit) ca Patriarhia Romana „pretuieste” ambele Mitropolii (vrand sa arate importanta existentei lor), desi foloseste, cateva paragrafe mai sus, in doua randuri, termenul de „echilibrare” teritoriala (vrand sa justifice demersul jurisdictional al adunarilor eparhiale). Verbul „a pretui”, care osebeste o valoare cantitativa de alta, aratand specificul propriu fiecarui lucru, nu se „pupa” cu „a echilibra”, care desemneaza o valoare egalitara si care urmareste nivelarea comuna proportionala a doua lucruri. Astfel, daca zici ca pretuiesti Mitropolia Clujului, o pretuiesti asa cum este ea (nu cum nu este sau cum va fi) si tot atunci ii si respecti integritatea ei teritoriala. „Noutatea” (inexplicabila?) in acest comunicat o constituie fraza> „consultarea membrilor clerici şi mireni din Adunările eparhiale ale Arhiepiscopiei Alba-Iuliei şi Episcopiei Oradiei, la solicitarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei al Clujului”. Am o intrebare> consideraPatriarhia Romana justificata intentia Episcopiei Oradiei de a intreprinde acest demers de rearondare la Mitropolia Ardealului pentru „echilibrarea” teritoriala a acesteia din urma? – dan.camen.]
~~~+~~~
ÎNDEMN LA UNITATE ŞI CORESPONSABILITATE BISERICEASCĂ
Basilica.ro / 1 februarie 2012
Referitor la comentariile apărute în mass-media din ultimele zile în legătură cu hotărârile Adunărilor eparhiale ale unor eparhii din Transilvania de revenire sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului, Patriarhia Română face următoarele precizări:
Hotărârile Adunărilor eparhiale respective nu reprezintă destrămarea sau ruperea Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, aşa cum eronat s-a afirmat în mass-media, ci au ca scop echilibrarea jurisdicţiei teritoriale a celor două Mitropolii ortodoxe din Transilvania.
În anul 2005, hotărârea de înfiinţare a Mitropoliei Clujului a fost luată în grabă de către Sfântul Sinod, fără consultarea prealabilă a clerului şi credincioşilor din eparhiile desemnate să depindă jurisdicţional de Mitropolia nou înfiinţată.
Intenţia actuală de echilibrare teritorială a celor două Mitropolii îşi are originea în hotărârea comună a Sinoadelor mitropolitane ale Mitropoliei Ardealului şi Mitropoliei Clujului, Albei,Crişanei şi Maramureşului, reunite în şedinţă de comună de lucru la mănăstirea Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, din 16 decembrie 2011, urmată de consultarea membrilor clerici şi mireni din Adunările eparhiale ale Arhiepiscopiei Alba-Iuliei şi Episcopiei Oradiei, la solicitarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei al Clujului. Celor două Adunări eparhiale dornice de a reveni la Mitropolia Ardealului, li s-a adăugat Adunarea eparhială a Episcopiei Devei şi Hunedoarei care a primit în acest sens aprobarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Banatului.
Prin urmare, modificarea apartenenţei canonice la cele două Mitropolii reprezintă dorinţa ierarhilor, clerului şi credincioşilor din eparhiile respective de care Sfântul Sinod trebuie să ţină cont atunci când va analiza propunerea înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei de lucru din 16-17 februarie 2012.
Din punct de vedere bisericesc, cele două Mitropolii au aceeaşi importanţă pentru că, pe de o parte Mitropolia Clujului îşi are reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca, cel mai însemnat oraş din punct de vedere numeric, economic şi cultural din Transilvania, unde funcţionează cea mai prestigioasă Universitate din acestă regiune a ţării, iar pe de altă parte Mitropolia Ardealului, a marilor ierarhi ardeleni apărători ai demnităţii naţionale, îşi păstrează importanţa sa istorică de mitropolie mamă din care s-a desprins în anul 2005 Mitropolia Clujului. În orice caz, totdeauna modificările de jurisdicţie teritorială şi înfiinţare de noi eparhii trebuie să fie mai întâi discutate şi acceptate de către Adunările eparhiale şi de Sinoadele mitropolitane din zona respectivă şi apoi prezentate Sfântului Sinod spre aprobare.
Ca atare, Patriarhia Română preţuieşte în acelaşi timp ambele Mitropolii şi îndeamnă ierarhii, preoţii, mirenii şi jurnaliştii din Transilvania să nu agite spiritele în mod alarmist şi nejustificat, acum când societatea românească este destul de tulburată, ci să coopereze practic, în duh de frăţietate şi unitate, la nivel pastoral-misionar, social şi cultural pentru binele comun al credincioşilor ortodocşi români din Transilvania.
[Asemeni Arhiepiscopiei Alba Iuliei şi Episcopia Devei şi Hunedoarei a iniţiat demersurile de rearondare la Mitropolia Ardealului, in urma votului favorabil al Adunării Eparhiale de la Deva, întrunită în data de 19 ianuarie (desigur, stirea respectivă nu mentionează adoptarea acestei hotărâri importante pentru eparhie si nu numai). Membrii Sinodului Mitropolitan de la Timişoara au aprobat deja prin vot rearondarea Episcopiei Devei şi Hunedoarei la Mitropolia Ardealului. Se încearcă aşa-zisul „compromis teritorial„, adică reîntregirea pe jumătate a fostelor graniţe ale Mitropoliei Ardealului, iar Episcopia Devei si Hunedoarei ar asigura, alături de Arhiepiscopia Alba Iuliei, acest lucru (echilibrarea numărului de eparhii din cele două mitropolii, 4 contra 4). Rămâne de văzut dacă hotărârea Sfântului Sinod din februarie, în privinţa rearondării Arhiepiscopiei Alba Iuliei şi a Episcopiei Devei şi Hunedoarei la Mitropolia Ardealului, va fi şi ea una formală sau nu. – dan.camen.]
Mitropolia Banatului / 24 ian. 2012
La sediul Centrului Eparhial din Timişoara s-a întrunit astăzi, 23 ianuarie a.c., Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului sub preşedenţia Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae Corneanu, care dupa rugăciunea ,,Împărate ceresc” a deschis lucrările şedinţei. Au fost prezenţi ierarhii tuturor eparhiilor aparţinătoare Mitropoliei care au luat în dezbatere punctele de pe ordinea de zi. Astfel, s-a analizat cerererea Adunării Eparhiale a Episcopiei Devei şi Hunedoarei privind ieşirea acestei eparhii de sub jurisdicţia Mitropoliei Banatului şi revenirea ei sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului, cerere aprobată astăzi. […]
S-au discutat şi alte probleme din cadrul eparhiilor Mitropoliei, dar nu s-au luat hotărâri. Sinodul Mitropolitan s-a încheiat cu rugăciunea ,,Tatăl nostru ” şi cu un cuvânt de mulţumire pentru participare adresat celor prezenţi din partea Înaltpresfinţiei Sale Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului.
Luni, 23 ianuarie 2012, la la Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Timişoarei a avut loc şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, întrunire în cadrul căreia au fost convocaţi întîistătătorii eparhiilor sufragane din Mitropolia Banatului.
Pe ordinea de zi a şedinţei, printre altele, a fost analizat şi Procesul verbal al Adunării Eparhiale al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, întrunită în 19 ianuarie 2012, document care supune spre aprobare Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, revenirea Episcopiei Devei şi Hunedoarei sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului.
În urma supunerii la vot, hotărârea a fost aprobată, urmând a fi înaintată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se va întruni în data de 16 februarie 2012, sub preşedenţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României.
Episcopia Devei şi Hunedoarei cere să revină la Mitropolia Ardealului
Basilica.ro / 25 ian. 2012
La Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Timişoarei a avut loc luni, 23 ianuarie 2012, şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, întrunire în cadrul căreia au fost convocaţi întâistătătorii eparhiilor sufragane din Mitropolia Banatului.
Printre altele, a fost analizat şi procesul-verbal al Adunării Eparhiale a Episcopiei Devei şi Hunedoarei, întrunită în 19 ianuarie 2012, document care supune spre aprobare Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului revenirea Episcopiei Devei şi Hunedoarei sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului. Potrivit Ziarul Lumina, în urma supunerii la vot, cererea a fost aprobată, urmând a fi înaintată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se va întruni în zilele de 16 şi 17 februarie 2012, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Arhiepiscopia Alba Iuliei va reveni în componența Mitropoliei Ardealului, cu sediul la Sibiu. Membrii Adunării Eparhiale reuniți la 21 ianuarie 2012 în şedință de lucru, au aprobat propunerea în acest sens înaintată de consilierul administrativ bisericesc al eparhiei, părintele Remus Onişor.
Hotărârea survine deciziei de rearondare a celor două mitropolii din Transilvania, luată în cadrul şedinței sinoadelor reunite ale acestora din 16 decembrie, anul trecut.
„Eparhia Alba Iuliei va trece sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului. Însinodul reunit al celor două Mitropolii din 16 decembrie s-a luat această hotărâre, iar rearondarea se face în urma consultării Adunării Eparhiale”, a precizat pentru Radio TRINITAS părintele Liviu Stanciu, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Alba Iuliei.
Pentru a deveni efectivă, hotărârea are nevoie de aprobarea Sfântului Sinod, a declarat consilierul juridic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Ioana Maria Țuțui.
„Rearondarea propriu zisă va fi stabilită prin hotărârea Sfântului Sinod potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Se va pune în discuţia Sfântului Sinod, din Eparhie va pleca o solicitare şi actul final prin care se va face rearondarea va fi hotărârea Sfântului Sinod (…) acesta va fi pasul final”, a precizat consilierul juridic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Ioana Maria Țuțui.
Arhiepiscopia Alba Iuliei este, în prezent, parte componentă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Situația datează din 2006, de la înființarea celei de-a doua mitropolii din Transilvania, sub conducerea vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania.
Astfel, desi spune ca in mod „logic” episcopiile ar trebui desfiintate, ca sa ramana doar mitropoliile (8-9 la numar), recunoaste insa ca episcopii eparhioti au un rol misionar-pastoral „stringent” in teritoriul in care se afla acum, dar ca „o reformă va avea loc”, pentru că „şi articolul 7 din Stat prevede” pliarea administrativa a Bisericii dupa modelul laic; insa tot acolo se spune ca Biserica „va tine seama de cerinţele pastoral-misionare”, nu doar ca va „lua în considerare organizarea administrativ-teritorială a statului”. In acest sens, „logica” laica pe care o aminteste ca reper de organizare administrativa a Bisericii nu este neaparat necesara.
Cercetand „atent” apoi felul cum se suprapun regiunile peste actuala impartire a mitropoliilor, observa ca teritoriul Mitropoliilor Olteniei, Banatului si Moldovei si Bucovinei concorda perfect cu noua impartire teritoriala. Nu acelasi lucru se intampla si in cazul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei. Bichir nu vede ce cauta teritoriul Episcopiei Buzaului si Vrancei in componenta regiunii Sud-Est, cu capitala la Constanta. De asemenea, doreste o „reparare istorica”, prin infiintarea Mitropoliei Dobrogei (presupun cu capitala la Constanta), „pentru a nu exista rivalitate între Galaţi şi Constanţa”. Dar cum ar arata o viitoare Mitropolie a Dobrogei fara judetele Galati si Braila (chiar Buzau si Vrancea, actuala regiune Sud-Est, sau eventual Ialomita si Calarasi), adica doar cu doua judete (Constanta si Tulcea), fiindca nu avem pana acum vreo mitropolie atat de mica dpdv al numarului de judete care o compun? In plus, ar imparti cantitativ simetric teritoriul actual al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei in doua parti egale, argument al simetriei cantitative care, desi nu este istoric, D-l Florian Bichir il foloseste mai departe pentru a justifica posibila organizare administrativa bisericeasca in Ardeal dupa modelul laic al regiunii Centru. De fapt, aici a vrut sa ajunga Bichir cu articolul sau.
In vederea lui, „soluţia pe care ar trebui să o ia şi Biserica” in cazul Mitropoliei Ardealului este tocmai alipirea judetelor Alba si Mures, adica „echilibrarea” simetrica teritoriala cu Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului *(6 judete de fiecare), forma regiunii Centru. Aduce in acest sens aminte de editorialul sau din Evz.ro *(19 februarie 2011), intitulat „Din nou despre Mitropolii„, in care propunea varianta aceasta care, dupa el, ar fi circulat „în înalte sfere religioase”.
.
Noutatea pe care o aduce articolul sau de acum se afla tocmai la sfarsit: „Noul ierarh de la Alba Iulia, ÎPS Irineu,doreşte şi va începe demersurile pentru a fi încadrat în Mitropolia Ardealului!„. Este de fapt confirmarea, daca vreti, a posibilului „compromis” facut de Patriarhului Daniel pentru a „reintregi”, macar pe jumatate, Mitropolia Ardealului, lucru evidentiat de Florian Bichir in editorialul „Şi Biserica face compromisuri!” (Evz.ro / 19 martie 2011) si preluat apoi de mine pe blog in articolul „Echitate prin compromis, sau compromisul echitatii?” *(19 martie 2011), ca posibil raspuns la felul cum au decurs alegerile pentru Mitropolia Clujului. Singura necunoscuta de atunci era persoana care va ocupa scaunul de Arhiepiscop al Alba Iuliei, mie parandu-mi-se plauzibila varianta Mirelei Corlatan *(“Andreicuţ, revanşa post-mortem a lui Anania”, Evz.ro / 19 martie 2011) ca IPS Ioan Slajan de la Covasna si Harghita sa fie numit in acest scaun si sa incerce mai apoi alipirea Arhiepiscopiei Alba Iuliei de Mitropolia Ardealului. Pana la urma a fost ales PS Irineu Bistriteanul, iar daca este adevarat ceea ce spune acum Florian Bichir, cum ca demersurile in acest sens vor fi initiate de noul arhiepiscop, care „doreste” aceasta alipire, atunci inseamna ca acel „compromis” mentionat a fost intr-adevar facut, dar si ca noua impartire teritoriala a Romaniei in regiuni de dezvoltare favorizeaza aceasta reorganizare a Mitropoliei Ardealului, lucru speculat de Bichir cu acest articol din Evz.ro (urmand aceeasi logica, favorizeaza pana si eventuala infiintare a Mitropoliei Dobrogei, in detrimentul Mitropoliei Munteniei si Dobrogei).
Dupa alegerea IPS Andrei Andreicut la Cluj, ideea de „compromis” teritorial este din ce in ce mai des vehiculata in mediile jurnalistice. Tind sa cred si eu acum acest lucru. Practic s-a renuntat la ideea „hard” a unei confruntari directe intre IPS Andrei Andreicut si IPS Ioan Selejan, adica intre persoane, pentru ceva mai „soft”, diplomatic, de compromis teritorial. N-a fost, cum se credea, un „All in”, cum se spune la poker – iertati-mi indrazneala -, ci doar prima faza a acestui „compromis”.
Vizibil mahnit, in articolul intitulat „Şi Biserica face compromisuri!”(Evz.ro/ 19 martie 2011), Florian Bichir exclama: „Compromisul a fost făcut! Azi pare pace! Cu riscul de a-l supăra pe Patriarh, cred că axa ÎPS Teofan-ÎPS Andrei nu îi va fi de bun augur. Vom vedea dacă politica Prea Fericirii Sale de a-şi mulţumi contestatarii tradiţionali, în detrimentul vechilor şi oneştilor colaboratori, va da rezultate. Rămân până la capăt, cu toate dezamăgirile, un admirator al Patriarhului Daniel!”, iar un pic mai inainte spune ca alegerea IPS Andrei „Este şi, totuşi, nu este o surpriză”. De partea cealalta, tot in acelasi cotidian, in articolul „Andreicuţ, revanşa post-mortem a lui Anania” (Evz.ro/ 19 martie 2011), Mirela Corlatan arata motivatia acestui „compromis”: „[…] soluţia pentru care a optat Patriarhul a fost una de compromis: să nu desfiinţeze mitropolia de la Cluj, aşa cum şi-ar fi dorit apropiatul său, mitropolitul de la Sibiu, dar să echilibreze teritorial cele două mitropolii: Mitropolia de la Sibiu a rămas din 2005 doar cu două eparhii, în timp ce aceea de la Cluj a avut patru. Arhiepiscopia Albei a fost vizată pentru trecerea în subordinea Mitropoliei Sibiului, însă ÎPS Andrei, unul dintre apropiaţii lui Anania în ultimii ani, nu a agreat această idee. Prin urmare, s-a preferat alegerea sa la Cluj, ca mitropolit, iar locul său urmează să fie luat, se pare, de PS Ioan Sălăjan, actualmente episcop al Covasnei şi Harghitei. PS Ioan este şi acum subordonat al mitropolitului de la Sibiu şi nu se va împotrivi trecerii Arhiepiscopiei de Alba în subordinea Sibiului. Punând la socoteală şi eparhiile nou-înfiinţate sau în proiect, cele două mitropolii vor fi, în final, pe picior de egalitate, adică vor reprezenta câte jumătate din Ardeal”.
Lucrurile par plauzibile, iar ideea unui compromis al Patriarhului este, deci, foarte probabila, mai ales ca IPS Ioan Selejan nici macar nu a fost nominalizat in lupta pentru Cluj, iar victoria zdrobitoare a IPS Andrei nu mai lasa loc aproape de niciun dubiu in acest sens. Interesant la acest „compromis” este faptul ca Patriarhul a ales sa fie „ultimul servit”.
Ramane, deci, intrebarea: Alegerile pentru Alba Iulia vor aduce „Reintregirea”, macar pe jumatate, a Mitropoliei Ardealului?
Viitorul arhiepiscop şi mitropolit al Clujului va fi ales astăzi, în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În cursă sunt cei doi ierarhi aleşi de la Cluj, arhiepiscopul Andrei Andreicuţ şi episcopul-vicar Irineu Pop-Bistriţeanul, la care s-ar mai putea adăuga un candidat. Mitropolitul Bartolomeu ar fi împlinit astăzi 90 de ani.
Clujenii şi toţi ardelenii din Mitropolia Clujului vor afla astăzi răspunsul la o întrebare care îi frământă de mai multe zile sau chiar de săptămâni: cine va fi noul arhiepiscop şi mitropolit al Clujului? În cursă sunt doi candidaţi, arhiepiscopul Andrei Andreicuţ, al Alba Iuliei, şi Irineu Pop-Bistriţeanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. La cei doi candidaţi Sfântul Sinod mai poate adăuga numele unui ierarh, însă pentru ca lista să fie completată, trebuie întrunite jumătate plus unu din voturile celor prezenţi. La vizitele sale în Cluj, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Preafericitul Daniel Ciobotea, a transmis un mesaj încurajator cu privire la posibila confirmare la Bucureşti a ceea ce se doreşte pe plan local. „În 90% din cazuri Sinodul de la Bucureşti a confirmat ce s-a dorit pe plan local” şi „Noi susţinem pe oricine este propus ca om harnic şi capabil în mitropolie, aici. Nu dorim ca patriarhia să complice lucrurile, ci să confirmăm ce se doreşte aici dacă propunerile sunt şi în interesul ortodoxiei româneşti„, a declarat întâistătăroul BOR la două dintre vizitele sale în municipiul Cluj-Napoca.
Nu este exclus ca în mesajul patriarhului să fie inclusă şi o doză de curtoazie locală, însă faptul că a insistat întăreşte speranţele a numeroşi clerici şi mireni din mitropolie că viitorul arhiepiscop şi mitropolit va fi ales dintre cei doriţi de la nivel local. „Sinodul este imprevizibil, au mai fost surprize şi am putea să ne trezim totuşi cu un al treilea candidat„, a admis jurnalistul Florian Bichir, totodată absolvent de Teologie. Cei doi candidaţi aflaţi în cursă până acum sunt arhiepiscopul Andrei Andreicuţ, al Alba Iuliei, şi Irineu Pop-Bistriţeanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Dezvoltarea învăţământului teologic, viaţa monahală, misiunea de la nivelul parohiilor şi activitatea de asistenţă socială intensă sunt principalele argumente în favoarea arhiepiscopului Andrei Andreicuţ, în calitatea sa de candidat la scaunul vacant de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului. Titular al eparhiei de Alba Iulia, care cuprinde judeţele Alba şi Mureş, din 1990, arhiepiscopul Andrei Andreicuţ a avut un rol decisiv în înfiinţarea şi consolidarea învăţământului teologic clujean al căruit decan a fost timp de peste 15 ani, până în 2008. La nivelul asistenţei sociale, eparhia de Alba se numără printre cele în care există cele mai multe instituţii cu profil spitalicesc, azile şi orfelinate ale Bisericii. Arhiepiscopul Andrei mai are de partea sa un argument „istoric”, şi anume faptul că a fost susţinut de mitropolitul Bartolomeu şi de ceilalţi ierarhi din Ardeal la alegerile pentru scaunul de arhiepiscop şi mitropolit al Sibiului în 2005.
Eventuala alegere a sa mâine este văzută de unii teologi şi ca o reparare a unei „nedreptăţi” faţă de ierarhii ardeleni, în contextul în care la alegerile respective, deşi l-au susţinut pe arhiepiscopul Andrei, a fost desemnat actualul arhiepiscop şi mitropolit al Sibiului, Laurenţiu Streza. La capitolul aspecte mai puţin favorabile în biografia arhiepiscopului Alba Iuliei, se numără acuza de poliţie politică, formulată în 2006 de CNSAS, dar considerată de arhiepiscop drept „o mare nedreptate” şi contestată de acesta în instanţă. Curtea de Apel Alba i-a dat câştig de cauză ierarhului pe motiv de procedură. Arhiepiscopul Andrei a recunoscut faptul că a semnat în 1983, pe când era tânăr preot, un angajament de colaborare cu Securitatea, sub ameninţarea arestării, pe care nu l-a onorat. Ierarhul a adăugat, pe de o parte, că organismul represiv l-a „hăituit” în permanenţă, iar, pe de alta, că nu a turnat pe nimeni, nu a făcut poliţie politică şi nu a făcut nimănui rău.
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului din 1990, Preasfinţitul Irineu Pop-Bistriţeanul a avut o contribuţie importantă la revigorarea învăţământului teologic clujean. Pentru contribuţia respectivă a primit, de altfel, anul trecut, titlul de profesor doctor honoris causa al Universităţii Babeş-Bolyai. Atuul principal al episcopului-vicar Irineu Pop-Bistriţeanul este prezenţa în eparhia Clujului de peste 20 de ani şi colaborarea cu Înalt Preasfinţitul Bartolomeu Anania timp de 18 ani. Episcopul Irineu Pop-Bistriţeanul a absolvit Institutul Teologic din Bucureşti ca şef de promoţie şi a fost admis pe primul loc la cursurile de doctorat din cadrul Institutului Teologic din capitală.
Este considerat „un teolog remarcabil” şi un bun orator de către unii dintre teologi şi credincioşi. A desfăşurat o activitate de cercetare ştiinţifică bogată şi a participat la numeroase conferinţe teologice internaţionale. Printre aspectele mai puţin favorabile se numără legătura în trecut, după 1990, cu o mişcare controversată de natură mistică. Aceasta a construit inclusiv o mănăstire numită Noul Ierusalim. Sfântul Sinod a insistat pe lângă episcopul ortodox să se dezică de mişcarea respectivă, fapt care s-a întâmplat însă cu destulă dificultate, conform unor surse. De atunci au trecut aproximativ 18 ani, timp în care nu a mai existat nicio abatere în ceea ce-l priveşte pe episcopul-vicar al Clujului.
Cine ar putea fi al treilea candidat
Alegerea pentru rangul de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului va avea loc astăzi, în şedinţa Sfântului Sinod. De precizat că tot astăzi arhiepiscopul şi mitropolitul Clujului, Înaltpreasfinţitul Bartolomeu Anania, ar fi împlinit 90 de ani. La cei doi candidaţi, Sfântul Sinod mai poate adăuga un candidat dintre iererahii eligibili, însă pentru destul de mulţi acest lucru este puţin probabil. Dacă va fi propus un al treilea candidat, acesta ar putea fi arhiepiscopul Ioan Selejan, al Covasnei şi Harghitei, arhiepiscopul Casian Crăciun, al Dunării de Jos, sau vicarul patriarhal Ciprian Câmpineanul.
Finala pentru Mitropolie: Arhiepiscopul Andrei vs. Episcopul Vicar Irineu Pop-Bistriţeanul.
Care sunt atuurile lor?
Ziua de Cluj / 17 martie 2011
ÎPS ANDREI ANDREICUŢ
[….] Dezvoltarea învăţământului teologic, viaţa monahală, misiunea de la nivelul parohiilor şi activitatea de asistenţă socială intensă sunt principalele argumente în favoarea Înaltpreasfinţitului Andrei Andreicuţ, arhiepiscopul Alba-Iuliei.
Mănăstirile din judeţul Alba, de la Lupşa, Oaşa, Sub Piatră, Albac, Alba-Iulia, prezenţa în această eparhie a călugărului Rafail Noica, sunt edificatoare pentru „duhul monahal” din judeţul Alba.
Un alt merit deosebit al arhiepiscopului Andrei îl reprezintă susţinerea radioului Arhiepiscopiei, Reîntregirea şi a revistei cu acelaşi nume.
La aspecte mai puţin favorabile se numără acuza de colaborare cu fosta Securitate, a CNSAS. Într-o conferinţă de presă organizată acum câţiva ani, arhiepiscopul Andrei a recunoscut faptul că a semnat, în 1983, pe când era tânăr preot, un angajament de colaborare cu fosta securitate, pe care însă nu l-a onorat. Ierarhul a precizat că a semnat hârtia respectivă sub ameninţarea arestării şi a adăugat că organismul represiv l-a „hăituit” şi că nu a turnat pe nimeni, nu a făcut poliţei politică şi nu a făcut nimănui rău.
Deşi îl anunţase în 2001 că nu va fi acuzat de „poliţie politică”, CNSAS a dat acel verdict în 2006. De precizat că inclusiv unul dintre membrii Colegiului, Mireca Dinescu, a fost nemulţumit de verdictul dat, subliniind că Andrei Andreicuţ a fost forţat să colaboreze cu securitatea. Decizia CNSAS a fost contestată la Curtea de Apel de arhiepiscopul Andrei, care a avut câştig de cauză, pe motiv de procedură.
PS IRINEU POP- BISTRITEANUL
[…] Episcopul Irineu Pop-Bistrişţeanul a absolvbit Institutul Teologic din Bucureşti ca şef de promoţie şi a fost admis pe primul loc la cursurile de Doctorat din cadrul Institutului Teologic din Bucureşti. A făcut de asemenea studii la Universitatea Princeton, din SUA.
A desfăşurat o activitate de cercetare ştiinţifică bogată, însemnând studii, articole, recenzii şi predici, publicate în publicaţii din ţară şi străinătate. A participat de asemenea la numeroase conferinţe internaţionale.
[Sa intelegem ca la sedinta Sfantului Sinod de pe 18 martie problema desfiintarii Mitropoliei Clujului nu se va mai lua in discutie, ci Mitropolia va continua sa functioneze asa cum a lasat-o „vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu” (cf. spuselor PF Patriarh Daniel)? De asemenea, intelegem ca ea nu va fi nici ciuntita, daca in urma alegerilor va iesi alt candidat decat cel sustinut de patriarh? Cu alte cuvinte, posibil inspirat fiind din trecut, dar in sensul invers, PF Daniel nu va fi razbunator, la fel cum a fost IPS Bartolomeu in noiembrie 2005, care a propus infiintarea Mitropoliei Clujului la doar o zi dupa ce favoritul sau, IPS Andrei Andreicut, a pierdut alegerile pentru Mitropolia Ardealului? Socotesc ca daca va proceda si Preafericirea Sa acum la fel ca atunci isi va incalca astfel vizibil cuvintele rostite inaintea Adunarii Eparhiale, potrivit carora Clujul este o adevarata metropola a tarii, „veritabila capitala culturala si economica a Transilvaniei”, si ca Mitropolia „trebuie să continue aşa cum a început„. – dan.camen.]
Basilica.ro / 15 martie 2011
[…] În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel e evidenţiat importanţa acestei consultări, articulată în spiritul moştenirii canonice şaguniane, ca o coresponsabilizare a întregului corp eclesial în alegerea unui nou ierarh.
„Noua procedură a păstrat din tradiţia şaguniană participarea reprezentanţilor clerului şi credincioşilor la alegeri, sub formă de consultare preliminară sau prealabilă alegerii de ierarhi. Consultarea nu se mai face la Bucureşti, ci se face în provincie, acolo unde eparhia este vacantă, nu doar din raţiuni practice, ci şi din punct de vedere psihologic. Acolo unde va lucra viitorul ierarh, acolo trebuie făcută şi consultarea”, a spus Preafericirea Sa.
Tot în cadrul şedinţei de astăzi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a expus cerinţele pastorale ale Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi ale Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. În acest sens, Preafericitul Părinte Patriarh a prezentat principalele calităţi pe care trebuie să le evidenţieze viitorul candidat, chemat să păstorească unul din cele mai mari oraşe ale ţării, cu peste 400.000 de locuitori, veritabilă capitală culturală şi economică a Transilvaniei, cu o structură confesională şi etnică complexă.
„Şcolile de teologie ale celorlalte confesiuni sunt, de asemenea, prezente aici şi oraşul universitar are unele exigenţe în plus faţă de un oraş obişnuit în care nu se află una sau mai multe universităţi […] Trebuie oameni care cunosc bine realităţile din Transilvania şi oameni care prin experienţa lor şi prin legătura directă cu clerul şi cu credincioşii pot să aducă un plus de lumină, încurajare şi de activitate pastoral-misionară şi social-filantropică, spiritual-educaţională în Biserica lui Hristos din Transilvania”, a mai spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că cele două mitropolii din Transilvania trebuie să colaboreze în rezolvarea problemelor de ordin pastoral, social și nu numai, ale credincioșilor ardeleni.
„Mitropolia aceasta este o mitropolie tânără şi ea trebuie să continue aşa cum a început prin lucrarea sa vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu. În Ardeal, această mitropolie nu este singura mitropolie, ci este a doua şi ea trebuie să cultive relaţii frăţeşti de cooperare cu Mitropolia Ardealului aşa cum, la propunerea noastră pe când eram Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Sfântul Sinod a aprobat ca cel puţin de două ori pe an Sinoadele celor două mitropolii să organizeze şedinţe de lucru în comun pentru probleme comune ale Transilvaniei. Ca atare, există o mulţime de aspecte ale vieţii sociale, pastorale şi mai ales aspecte privind relaţiile cu alte confesiuni, probleme sau aspecte care necesită consultare şi ajutor reciproc”, a spus Preafericirea Sa, după cum informează Radio TRINITAS.
Urmare acestor declaratii, cativa ziaristi l-au intervievat si pe IPS Justinian Chira cu privire la aceste lucruri, atunci cand acesta a sosit in Cluj pentru a se reculege la catafalcul IPS Bartolomeu Anania. Interviul acordat este deosebit de interesant, iar declaratiile ferme ale batranului ierarh din Maramures sunt in favoarea mentinerii actualei configuratii in Ardeal.
Interviul (video + transcript) precum si cele trei articole amintite le aveti redate integral mai jos. – dan.camen.]
~~~+~~~
Episcopul Iustinian Chira, despre
jocurile de culise din Biserica Ortodoxa Romana:
Clujul este capitala Ardealului, nu Sibiul!
Stiri de Cluj/ 2 februarie 2011
[…] Preasfintia Sa s-a rugat la catafalcul Mitropolitului Bartolomeu si le-a transmis un mesaj dur prelatilor care vor sa mute Mitropolia la Sibiu.
„Toti nechematii si neincheiatii se afla in treaba sa vorbeasca, dar care nu au niciun corespondent cu Dumnezeu. Isi apara ambitiile individuale, care nu au nicio importanta pentru tara, pentru Dumnezeu, pentru Romania. Mitropolia Clujului nu-i in pericol pentru ca aici exista un popor care isi apara patrimoniul. Nu te poti muta din casa in tinda. Capitala Ardealului care este? Capitala Ardealului este Clujul„, a spus episcopul referitor la afirmatiile mitropolitului Streza, care a declarat ca nu pot fi doua mitropolii in Ardeal.
Despre episcopul Ioan de la Covasna a spus ca e la fel de bun de mitropolit ca oricare dintre credinciosi. „Ultimul credincios din Romania e bun de mitropolit. Sa va mandriti ca suneti romani si ortodocsi„, a spus PS Iustinian Chira.
„Bartolomeu este un om care merita sa fie trecut in randul sfintilor. Eu am slujit la Catedrala din Cluj Napoca 17 ani in vremurile alea grele. Imi pare bine ca am ajuns sa ma intalnesc cu Bartolomeu. Duminica dimineata in zori l-am visat, un vis extraordinar„, a mai spus episcopul Iustinian Chira, episcop de Maramures si Satu Mare.
Transcriptul aceluiasi interviu, putin mai nuantat:
Soarta Mitropoliei Clujului e problematică după moartea ÎPS Bartolomeu. Sinodul ar putea decide desfiinţarea ei.
„Ardealul este una şi nu-l putem împărţi în două şi, mai ales, inegal: unul să aibă tot şi altul nimic„. Aceasta e declaraţia pe care ÎPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului, a făcut-o ieri pentru EVZ, declaraţie care rezumă argumentele în favoarea desfiinţării Mitropoliei de la Cluj. Acesta a refuzat să detalieze planurile cu privire la modul în care Biserica Ortodoxă va fi organizată din punct de vedere administrativ în Ardeal, pe motiv că e prematur atâta vreme cât ÎPS Bartolomeu Anania nu a fost încă înmormântat. „Iar despre morţi numai de bine”, a spus ÎPS Laurenţiu.
Mitropolitul de la Sibiu a admis însă că problema existenţei a una sau două mitropolii în Ardeal este foarte probabil să fie discutată peste două săptămâni de Sfântul Sinod, care se va întruni în şedinţa obişnuită, în perioada 14-16 februarie.
„Sfântul Sinod e parlamentul bisericesc. El va decide care variantă e mai bună pentru Biserică„, a precizat acesta.
Soarta Mitropoliei Clujului va fi, practic, tranşată în curând, înainte de a se alege un nou titular pentru scaunul arhiepiscopal de acolo. În funcţie de rezultatul demersului ÎPS Laurenţiu, care, după cum susţin surse din interiorul BOR, va face personal această propunere Sfântului Sinod, se vor face apoi jocurile şi pentru succesorul lui Anania.
ÎPS Laurenţiu a votat pentru Cluj în 2005 Mitropolia Clujului a fost înfiinţată pe 4 noimebrie 2005, la doar o zi după ce ÎPS Laurenţiu Streza a fost ales mitropolit al Ardealului. Pe locul rămas vacant după moartea ÎPS Antonie Plămădeală, Streza a candidat împotriva ÎPS Andrei Andreicuţ, care avea susţinerea ÎPS Bartolomeu şi chiar a PF Teoctist. Susţinut de actualul patriarh Daniel, care pe atunci era mitropolit la Iaşi, Streza a avut o victorie spectaculoasă. A doua zi, odată cu validarea alegerii sale, Sinodul a decis însă să-l lase cu doar două din cele şase eparhii din Ardeal.
Surse sinodale dezvăluiau că, nemulţumit de rezultat, ÎPS Bartolomeu l-a convins peste noapte pe PF Teoctist să înfiinţeze la Cluj o mitropolie, care să controleze practic Ardealul, pentru a-l lăsa fără putere pe Streza. Ulterior, s-a aflat că, în iureşul evenimentelor şi al presiunilor, însuşi ÎPS Laurenţiu a votat în favoarea înfiinţării unei noi mitropolii, iar cele două voturi împotrivă le-au aparţinut actualului patriarh şi PS Damaschin al Sloboziei, care a decedat în urmă cu doi ani.
În pofida protestelor credincioşilor de la Sibiu şi chiar a unui proces deschis Sinodului în care avocat a fost Antonie Iorgovan, Adunarea Naţională Bisericească a validat şi ea înfiinţarea noii mitropolii, după o pledoarie insistentă a unuia dintre membrii de atunci, Constantin Bălăceanu-Stolnici. ÎPS Bartolomeu a avut inclusiv sprijinul politic al PDL, exprimat răspicat de Emil Boc.
Argumentele istorice
Înainte de înfiinţarea la Cluj a unei noi mitropolii, ÎPS Bartolomeu s-a opus în Sinod înfiinţări unor alte mitropolii, cum ar fi cea a Tomisului, la Constanţa, sau cea a Bucovinei, la Suceava. Cât priveşte şi înfiinţarea, şi desfiinţarea unor mitropolii în istoria BOR există puţine exemple. În 1370 a fost înfiinţată o mitropolie a Severinul, desfiinţată însă după 1401, după cum este menţionat în „Istoria BOR”, apărută la Editura Trinitas în 2007.
De asemenea, în 1939, sub influenţa autorităţilor politice ale vremii, s-a dispus înfiinţarea unei noi mitropolii la Craiova, desfiinţată în 1945. În 1947, noua putere comunistă a reînfiinţat-o însă şi ea există şi astăzi.
Defiinţarea mitropoliei de la Cluj ar respecta deci, parţial, algoritmul istoric, ţinând cont şi de faptul că, la Cluj, până în 2006, nu a existat niciodată mitropolie. Începând din secolul XIV până în secolul XVVIII, Mitropolia Ardealului a avut sediul în mai multe locuri, din 1761 fiind stabilit la Sibiu.
Din 2006, de la înfiinţarea Mitropoliei Clujului, Mitropolia Ardealului mai are însă în componenţă doar două eparhii, Arhiepiscopia Sibiului şi Episcopia Covasnei şi Harghitei, al cărei titular, PS Ioan Sălăjan e văzut astăzi ca un potenţial succesor al lui Bartolomeu.
Sfântul Sinod va decide atunci dacă se va reuni vechea mitropolie a Ardealului, divizată în urmă cu patru ani, sau se va rămâne la forma actuala. Potrivit mitropolitului Ardealului, va fi luată decizia cea mai bună pentru Biserică.
Întrebat dacă Mitropolia Clujului va mai supravieţui, după moartea lui ÎPS Bartolomeu, mitropolitul Ardealului a spus că „dacă va fi bine pentru Biserică va supravieţui, iar dacă nu va fi bine pentru Biserică ea va veni acolo unde trebuie să fie, unde a fost de la început”.
Mitropolitul Ardealului a completat că o decizie va fi luată peste 40 de zile, când vor fi alegeri pentru scaunul rămas vacant, după moartea mitropolitului Bartolomeu Anania. Atunci se va decide dacă se va reuni vechea Mitropolie a Ardealului sau se va rămâne la forma actuala.
„Atunci se va constata dacă lucrarea aceasta a fost întradevăr o lucrare necesară şi benefică, dacă nu, Biserica îşi are soluţiile ei, administrative, pentru că este o problemă administrativă şi canonică. Sunt 40 de zile în care lăsăm în linişte şi pace să se odifhnească sufletul celui plecat, după 40 de zile vor fi alegeri pentru scaunul vacant şi Sfântul Sinov va vedea cum va rezolva această situaţie“, a completat ÎPS Streza.
Posibilii succesori la scaunul lasat gol de Bartolomeu Anania.
Plus o varianta: desfiintarea Mitropoliei Clujului
Hotnews.ro/ 1 februarie 2011
Moartea Inaltului Bartolomeu Anania a lasat un gol in structura Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) si mai multe voci bisericesti vehiculeaza deja nume de posibili urmasi la scaunul Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Unele persoane spun ca in locul traditionalistului Bartolomeu, Patrarhia ar incerca sa puna la conducerea mitropoliei unul dintre prelatii progresisti, apropiati ai patriarhului Daniel. In plus, moartea inaltului prelat a deschis si un nou subiect de dezbatere in interiorul bisericii: desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului.
Ce urmeaza:
* 40 de zile de doliu dupa Inaltul Bartolomeu Anania si apoi alegeri pentru scaunul vacant
* Posibili succesori: PS Irineu Bistriteanul, PS Vasile Someseanul, IPS Andrei de Alba Iulia, IPS Ioan Selejan episcopul Harghitei si Covasnei
* Cum se desfasoara alegerile pentru noul mitropolit
* O ipoteza: Desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului
Inalt Prea Sfintitul (IPS) Bartolomeu Anania a fost unul dintre cei mai importanti membri ai BOR, un traditionalist si un pastrator al cutumelor si al dogmelor. Moartea sa lasa un gol la varful uneia dintre cele mai importante structuri ale BOR, Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
„Patriarhul si-a asumat locotenenta, interimatul. Administrativ lucrurile sunt conduse prin delegatia data de patriarh catre episcopul-vicar Irineu Bistriteanul, iar in termen de 40 de zile se va uni Sinodul mitropolitan care va rezolva situatia”, a declarat pentru HotNews.ro, teologul Radu Preda, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj.
Mai multe voci din cadrul BOR vorbesc de episcopii-vicari PS Irineu Bistriteanul si PS Vasile Someseanul sau IPS Andrei de Alba Iulia ca fiind posibilii urmasi ai Mitropolitului Bartolomeu. Potrivit unor surse, PS Irineu Bistriteanul ar fi cel desemnat de catre Bartolomeu sa-i urmeze la carma Mitropoliei.
Alte voci spun ca Patriarhul Daniel nu ar dori ca urmasul Inaltului Bartolomeu sa fie PS Irineu Bistriteanul si ca nici IPS Andrei de Alba Iulia nu ar fi sustinut de apropiatii patriarhului.
Patriarhia, insa, l-ar sustine la scaunul Mitropoliei de la Cluj pe IPS Ioan Selejan, episcopul Harghitei si Covasnei, unul dintre prelatii progresisti si apropiati ai actualului patriarh. Ultimul cuvant in desemnarea urmasului Inaltului Bartolomeu Anania va fi dat de catre Sfantul Sinod, structura dominata de apropiatii Patriarhului Daniel.
Teologul Radu Preda a precizat pentru HotNews.ro ca „Biserica nu este o afacere de familie unde iti lasi urmasi” si ca ceea ce se scrie in presa e doar speculatie.
„Inaltul Bartolomeu nu si-a exprimat nicio dorinta nominala. In testamentul dansului pomeneste doar de necesitatea identificarii unui om care sa duca mai departea lucrarea pe care el a inceput-o. Isi exprima nadejdea ca dupa el va fi cineva cat de cat vrednic. A-i urma Mitropolitului Bartolomeu este o sarcina foarte grea”, a declarat Radu Preda.
O ipoteza: Desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului
Pe de alta parte, mai multe voci sustin ca actualul patriarh si Sfantul Sinod vor incerca sa mearga pana la desfiintarea Mitropoliei cu sediul la Cluj, structura care in 2006 s-a „rupt” din Mitropolia Ardealului, in prezent condusa de IPS Streza.
„Eu m-am numarat, la vremea respectiva, printre cei care au tras un semnal de alarma ca nu asa se infiinteaza mitropoliile. Insa tot eu spun acuma ca nici nu poti unifica o mitropolie doar de dragul unor ambitii geografice. Daca se pune problema unei reasezari a granitelor canonice, asta-i altceva, dar desfiintarea propriu-zisa a mitropoliei de la Cluj mi s-ar parea in primul rand o ofensa la adresa tuturor clujenilor care s-ar vedea deposedati de un atribut al orasului pe care il onoreaza. Clujul a avut si inainte de a fi o mitropolie o vocatie mitropolitana reala”, a declarat Radu Preda.
„Conteaza foarte mult interesul bisericesc. Daca ducem povestea asta la o concurenta intre ambitiile nu stiu cui, atunci transformam viata bisericeasca intr-un lucru mai rau ca politica. Eu ma astept la orice de la Sfantul Sinod, inclusiv la lucruri bune„, a mai precizat lectorul la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj.
Intrebat daca va rezista Mitropolia Clujului dupa disparitia IPS Bartolomeu, Mitropolitul Ardealului, IPS Streza, a declarat pentru citynews.ro ca totul depinde de „binele Bisericii” si a lasat sa se inteleaga faptul ca ar fi normala o revenire la vechea structura, o reintregire a Mitropoliei Ardealului.
„Daca va fi bine pentru Biserica va supravietui, daca nu va fi bine pentru Biserica ea va veni acolo unde trebuie sa fie, unde a fost de la inceput pentru ca aceasta nu este o lucrare care tine de o persoana„, a declarat IPS Streza.
IPS Streza a precizat ca deciziile care privesc soarta Mitropoliei Clujului vor fi luate peste 40 de zile de doliu pentru inaltul Bartolomeu. „Dupa 40 de zile vor fi alegeri pentru scaunul vacant si atunci se va vedea cum Sfantul Sinod va solutiona problema aceasta”, a mai explicat inaltul prelat.
IPS Streza a spus ca, in viziunea sa, regandirea structurii Mitropoliei Ardealului, scindata in urma cu cinci ani, este o problema strict administrativa: „Este vorba de o unitate structurata pe o unitate administrativa de provincie, mare. De aceea Ardealul a fost Ardealul. Daca s-a facut inca o Mitropolie… se va constata daca lucrarea aceasta a fost o lucrare necesara si benefica. Daca nu, Biserica isi are solutiile ei administrative„.
De cealalta parte, profesorul universitar Ioan Chirila, decanul Facultatii de Teologie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai s-a aratat de parere ca Biserica Ortodoxa Romana nu ar putea exista fara Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
„Tinand cont ca Biserica Ortodoxa Romana e privita ca un trup, care nu poate functiona fara unul din membrele sale, asa nu ar putea exista fara Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Dupa perioada comunista s-au impus unele reorganizari si rearondari administrative, insa nu s-au desfasurat intr-un mod sistematic, de aici si momentul tensionat care s-a creat atunci cand a fost infiintata Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului„, a declarat Ioan Chirila.
Profesorul universitar considera ca Mitropolia Clujului s-a consolidat ca „o autoritate cu o viata pastorala si religioasa coerenta, iar pentru credinciosii din Mitropolie cred ca unitatea administrativa este benefica”.
„Pentru a ne da seama de asta, putem sa ne uitam la vechea configuratie, in care toata Transilvania avea o singura Mitropolie, si putem sa ne imaginam cat ar fi durat ca un Mitropolit sa parcurga acesti kilometri. Reorganizarea este necesara pentru interese pastorale, nu pentru interese personale, iar din acest punct de vedere e bine sa se puna in practica. Sunt multe motive care justifica existenta Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, insa nu cred ca e oportun sa le discutam acum cand suntem in doliu”, a declarat decanul Facultatii de Teologie.
Cum este ales un mitropolit
Mitropolitul este conducatorul canonic al unei mitropolii, exercita drepturile si indeplineste indatoririle prevazute de Sfintele canoane, de traditia bisericeasca si de prezentul statut.
Mitropolitul, printre alte atributii, convoaca si prezideaza Sinodul mitropolitan. Tot el prezideaza sedinta Sfantului Sinod pentru alegerea de arhiepiscopi si episcopi sufragani si ii hirotoneste, impreuna cu alti ierarhi, pe arhiepiscopii si episcopii sufragani, precum si pe episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile din mitropolie, impreuna cu chiriarhii acestora.
Potrivit legilor BOR, pentru alegerea unui mitropolit, Sinodul mitropolitan, prezidat de Patriarhul Romaniei sau de loctiitorul desemnat canonic si statutar, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o lista de doi candidati dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri.
Candidatul care devine mitropolit este cel care obtine voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. Daca nici unul dintre candidati nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare. Este ales mitropolit candidatul care a intrunit voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. In caz de paritate, decid sortii.
Importanta scaunului de mitropolit
„In ierarhia bisericeasca, statutul de mitropolit este unul important. E ca si diferenta dintre un ministru in guvernul Romaniei si un consilier local. Mai mult decat un simplu episcop. In cazul Mitropolitului Bartolomeu, nu functia lui a dat importanta, ci statutul lui. El nu a fost doar un simplu prelat, a fost o constiinta, un magnet, un misionar.
De altfel, foarte multi tineri au venit sa-si ia ramas bun de la el. A atins multe suflete si mai cu seama, constiinte. A fost un episcop iubit. Sigur Mitropolitul are o influenta limitata pentru ca in ortodoxia romaneasca mitropolitii nu mai au atributiile din biserica primara, de a coordona misiunile in teritoriu a altor episcopii. Acum e mult simbolic„, ne-a declarat teologul Radu Preda.
Rolul mitropolitilor se resimte cel mai tare atunci cand vorbim de influenta pe care o pot avea in cazul unui numar insemnat de oameni. Inaltul Bartolomeu Anania, un traditionalist convins, a reusit sa atinga nu doar poporul credincios, ci si un numar foarte mare de personalitati si oameni de cultura.
„Inalt Prea Sfintia Sa Bartolomeu Anania a fost un ierarh iubit de credinciosi, care, prin predicile sale, acapara multimile si le indemna pe calea credintei si a iubirii lui Dumnezeu, dar si un carturar care s-a implicat in viata sociala si culturala a cetatii clujene”, a precizat primarul Clujului, Sorin Apostu, citat de Agerpres.
„A fost membru de onoare al Academiei Romane si plecarea sa din lumea aceasta este dureros resimtita, ca o mare pierdere, de Academie si de intreaga comunitate culturala, pentru ca o personalitate atat de puternica precum a fost Inaltpreasfintitul rareori apare in cultura romaneasca„, a declarat, marti, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane.
În urma trecerii la cele veşnice a vrednicului de pomenire Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Bartolomeu, în temeiul prevederilor statutare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va conduce Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului în calitate de Locţiitor de Mitropolit, iar Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului în calitate de Locţiitor de Arhiepiscop, până la alegerea şi întronizarea chiriarhului canonic.
Din încredinţarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfinţitul Părinte Irineu Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, va administra activitatea curentă a Arhiepiscopiei şi va prezenta Patriarhului României spre aprobare lucrările curente, inclusiv procesele verbale ale şedinţelor de lucru ale Permanenţei Consiliului eparhial.
Slujba de înmormântare a Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Bartolomeu va avea loc joi, 3 februarie 2011, la orele 12.00, în Catedrala mitropolitană din Cluj.
Theologhia 
