RSS

Arhive pe etichete: parinti

Cuvânt despre împrumuturi și datorii al Sfântului Vasile cel Mare

Moldova Ortodoxa / 8 iunie 2011

Nu vedem venind să se împrumute pe cei lipsiți de cele de neapărată trebuință vieții – că unii ca aceștia nu găsesc creditori -, ci se împrumută cei care fac cheltuieli mari, care fac lux inutil, care sînt robi plăcerilor omenești. Femeia spune: „Îmi trebuie rochie luxoasă și bijuterii; copiilor mei le trebuie podoaba strălucită a hainelor; dar și slugilor mele le trebuie îmbrăcăminte înflorată și felurită; la masă, belșug!” Un bărbat care slujește femeii sale în unele ca acestea se duce la zaraf și, înainte de a se folosi de banii împrumutați, schimbă un stăpîn cu altul; și schimbînd mereu pe cei care-l împrumută, prin continuarea răului, nu-și mai dă seama în ce încurcătură se găsește.

Și după cum hidropicii nu-și închipuie că sînt bolnavi, din pricina îngrășării lor, tot așa și cel care se tot împrumută își închipuie că e bogat, pentru că mereu ia și mereu dă, achitînd împrumutul ajuns la scadență cu alt împrumut nou; și astfel prin continuarea împrumuturilor, cîștigă încrederea creditorilor. Dar după cum cei care se îmbolnăvesc de holeră varsă ce au mîncat mai înainte și, dacă introduc o nouă mîncare înainte de a lise curăți bine stomacul, o varsă iarăși și pe aceasta cu durere și cu zguduituri, tot așa și aceștia, plătind camătă peste camătă, fac un al doilea împrumut înainte de a scăpa de împrumutul de mai înainte; pentru moment, se laudă cu banii altora, dar mai tîrziu își plîng propriii lor bani.

O, pe cîți nu i-au pierdut banii străini! Cîți îmbogățiți, ca în vis, n-au căzut în pagube nespus de mari!

Mi se poate însă spune:

– Mulți s-au îmbogățit din împrumuturi!

După părerea mea, mai mulți s-au spînzurat. Tu îi vezi pe cei care s-au îmbogățit, dar nu-i numeri pe care s-au spînzurat, care, nemaiputînd îndura rușinea față de creditori, au preferat moartea prin spînzurătoare decît o viață plină de ocară.

Am văzut o priveliște jalnică: copii din oameni liberi duși la vînzare în piață din pricina datoriilor părinților. N-ai bani ca să-i lași copiilor? Nu le lua și libertatea! Un singur lucru păstrează-le: bunul libertății, averea pe care ai moștenit-o tu de la părinți! Nimeni niciodată n-a fost dat în judecată pentru că tatăl lui a fost sărac; datoria părintească însă duce la închisoare. Nu lăsa un zapis care să fie un blestem părintesc pentru copiii și nepoții tăi!

__________________________

Cuvânt extras din Sfântul Vasile cel Mare, Tâlcuire duhovnicească la psalmiEIBMBOR, București, 2000, pp. 63-64.

__________________________

sursa>

http://ortodox.md/content/cuvint-despre-imprumuturi-si-datorii-al-sfintului-vasile-cel-mare-330-379

foto>

http://orthodoxword.files.wordpress.com/2010/01/basil-the-great.jpg

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

Cristian Mihai Chis: Bartolomeu chiar iubea

Bartolomeu chiar iubea

Ziare.com/ 1 februarie 2011

De sub sprancenele stufoase, ciufulite, ochii Inaltului, atat de patrunzatori incat ii simteai si in ceafa, desi il priveai in fata, iti puteau configura gandul dintr-o singura cautatura.

Daca mintea-ti nu deslusea intelesul, Inaltul gasea mereu cuvantul potrivit spre a zidi ceea ce numai poate ca banuiai, dar nu indrazneai sa rostesti, ca sa nu pari imbecil de cumva greseai. Simtea ca te pune in dificultate, si venea in intampinarea sovaielii tale ca un parinte. Explica mereu, cu umor, ca sa nu te simti inconfortabil, iti limpezea cugetul atat de lin, de firesc, incat il iubeai instantaneu.

 

O copila l-a intrebat odata, scuzandu-se ca-l deranjeaza din drumul catre locuinta sa de la Mitropolie, daca e adevarat ce a descoperit in Sfanta Scriptura, si anume ca Dumneze ii iarta pe toti, pana si pe cei mai urati, doar ca nu poate spune asta explicit. Ar insemna sa nu mai puna nimeni frau, sa nesocotesca orice si oricand, cu trufie. „Nici nu putem noi gresi cat poate El ierta„, i-a raspuns Inaltul. Si n-am vazut om mai fericit.

Despre IPS Bartolomeu simt nevoia sa scriu in soapta. Cine nu i-a ascultat predicile n-a simtit cel mai puternic tremurat de genunchi dintr-o viata de om. De langa cuvantul lui am iesit mereu mai cuminte, dornic sa-mi puna Dumnezeu si mie degetul pe frunte, asa cum L-a pus pe crestetul acestui parinte al romanilor.

L-am considerat adevaratul Patriarh, fara dorinta de-a minimiza figura actualului sef al ortodoxiei noastre. Bartolomeu nu era un DJ [superb – n.m., adica nu facea din predicile sale un mix teologic de citate biblice], el rostea din mintea sa Cuvantul, si nimeni nu l-a banuit vreodata ca nu moare de iubire pentru fiecare silaba indreptata spre credinciosi.

Gata! Mi s-au terminat cuvintele. Va las, prieteni dragi, sa cititi un fragment din ultima Pastorala de Craciun a Inaltului. Dumnezeu sa-l odihneasca!

Cristian Mihai Chis

~~~+~~~

„Pornind de la premiza ca planeta noastra este opera lui Dumnezeu, sunt un partizan al miscarilor ecologiste, care nu-si propun altceva decat refacerea si mentinerea pamantului in toata puritatea, frumusetea si rodnicia lui. Nu am auzit insa de un ecologism spiritual, de un curent impotriva poluarii sufletelor tinere, sistematic agresate de libertinajul mediatic care le inculca gustul pentru vulgaritate, pornografie, violenta si desfrau. Or, gustul viciat devine mentalitate, iar mentalitatea deviata rastoarna valorile, consfintind anormalitatea drept normalitate, in interiorul unei libertati prost intelese si rau folosite. Aceasta, insa, nu exclude neputinta de a intelege libertatea in sensul ei profund si adevarat.

Cum am inteles-o noi? Libertatea de a nu mai respecta regulile de circulatie rutiera, libertatea de a devasta adaposturile din statiile de autobuz, libertatea de a fi dezmatati, libertatea televiziunii de a afisa nerusinarea, libertatea presei de a cultiva limbajul mitocanesc, calomnia si asasinatul moral, libertatea copilului de a-si sfida parintii, libertatea mamei de a-si ucide pruncul nenascut, libertatea legii de a consfinti anormalul drept normal, libertatea sindicalistului de a impune legea ciomagului, libertatea patronului de a-si ascunde veniturile, libertatea frontierelor de a instraina bunuri culturale si de a asigura invaziile nocive de tot felul, libertatea insului de a crede ca poate oricand sa faca ce vrea… Nu este liber cel care poate sa faca si sa spuna ce vrea, ci este liber cel care spune si face ceea ce trebuie si ceea ce este cuviincios.

Iubitii mei fii sufletesti,

Avem o lege pentru protectia copilului, dar ea nu se resimte si pe micul ecran, si cu atat mai putin in scolile publice unde functioneaza, obligatoriu, asa-zisele programe de sanatate care-i invata pe copii cum sa imbatraneasca vertiginos prin depravare planificata. Avem o lege antidrog, dar nu si una antidezmat. Avem o lege anticoruptie, dar nu si una antiseductie. Avertismentul antialcoolic devine timid si neputincios in vecinatatea imediata a betivului proclamat erou. Ora de religie nu poate face mare lucru daca eforturile Bisericii nu sunt sprijinite de institutiile statului, de societatea civila si, nu in ultimul rand, de presa. Ne intereseaza copiii strazii, dar nu avem dreptul sa-i uitam pe copiii maidanului moral. Astazi suntem intr-o febrila cautare de solutii impotriva crizei si a saraciei, dar nu vom face nimic fara remediile spirituale impotriva acestei crime lente si bine studiate care distruge constiinta tinerilor.

Zadarnic curatim pamantul de gunoaie daca-l vom lasa populat cu oameni deformati si mutilati sufleteste. Va rog, parintilor, ocrotiti-va copiii! E vorba de viitorul nostru ca neam, popor si patrie”.

sursa>

http://www.ziare.com/bartolomeu-anania/murit/editorial-bartolomeu-chiar-iubea-1072379

foto>

http://www.cotidianul.ro/resizer.php/images/stiri/0111/1296506070anania_TV%20%2867%29.jpg?width=470&image=/images/stiri/0111/1296506070anania_TV%20%2867%29.jpg

 
Scrie un comentariu

Scris de pe februarie 2, 2011 în articole, citadela, diverse, ecclesia, oameni

 

Etichete: , , , , , , , , , ,

Vocea Cuviosului Paisie Aghioritul si alti Parinti duhovnicesti greci

Vocea Cuviosului Paisie Aghioritul

si alti Parinti duhovnicesti greci

Sunt niste inregistrari audio si video cu diferiti parinti duhovnicesti contemporani greci. Am preluat de pe blogul „Ganduri” (Adria74) in limba greaca 3 inregistrari cu Cuviosul Paisie Aghioritul, restul am urmat un fir de pe Youtube care m-a condus sa-i descoper si pe ceilalti parinti. Inregistrarile cu parintele Paisie cat si cateva din celalalte cu ceilalti parinti sunt printre putinele care s-au mai pastrat.

Practic e ocazia de a auzi timbrul vocal al unuia dintre parintii contemporani care e recunoscut de multi ca si Sfantul Paisie Aghioritul. Eu am fost in Grecia si am vazut pur si simplu intr-un bazar din orasul Metamorfosis o icoana cu Cuviosul Paisie, fara aureola si fara a-i spune „Sfantul Paisie” ci „O Gherontas” adica „Staretul”. Insa faptul ca am gasit o astfel de icoana spune multe despre constiinta grecilor fata de Cuvios. In fine si eu astept cu nadejde ca aceste clipuri sa fie traduse cat de curand in romana. Probabil ca daca as fi stiut mai bine greaca as fi incercat cate ceva, insa … deocamdata ascultam vocea celui ce a povatuit atat de bine atat de multi oameni, a celui ce a experiat atatea locuri de asceza din intreaga Ortodoxie> Athos, Sinai, manastiri din Grecia etc.

O carte despre Cuviosul Paisie pe care o puteti citi on-line, foarte interesanta de altfel, intitulata „Marii initiati ai Indiei si Parintele Paisie” o puteti citi de AICI

Inregistrarile cu Parintele Paisie sunt facute in anul 1982

link Youtube > http://www.youtube.com/watch?v=oeSiZaEIT0o

link Youtube> http://www.youtube.com/watch?v=doOvTkrHOf0&feature=related

link Youtube> http://www.youtube.com/watch?v=PnlrWB_-3TU&feature=related

Video cu batranul Porfirie, cateva carti de-ale sfintiei sale au fost traduse si in romana

link Youtube > http://www.youtube.com/watch?v=NWzSgdkbmcc&feature=related

Alt batran grec tradus in romana, Efrem Katunakiotul

la o revedere cu un alt parinte

link > Youtube http://www.youtube.com/watch?v=PG20GrQzUuc&feature=related

Alt batran, Iakov Tsalikis

prima parte Slujind la Biserica, Cuvantand acatistul Maicii Domnului

link Youtube> http://www.youtube.com/watch?v=uLVeW23KEos&feature=related

partea a doua la o Agapa

link Youtube> http://www.youtube.com/watch?v=Xk90LeF_-Nk&feature=related

batranul Gherasim (nu e tradus in romana, nici prea bine cunoscut de romani)

link Youtube> http://www.youtube.com/watch?v=2JDj_a9YaoY&NR=1

un batran Anonim

(e interesant daca ar putea cineva sa-i traduca cuvantul sau duhovnicesc inregistrat sa vedem ce povete da)

link Youtube> http://www.youtube.com/watch?v=16EgO4fNztg&NR=1

Cuviosul Anthim, cunoscut isihast

cuvant duhovnicesc langa sfintele moaste

link Youtube > http://www.youtube.com/watch?v=wiVQ9Ik16qI&feature=related

Teoklit Dionisiatul, cateva carti de-ale sfintiei sale au fost traduse

link Youtube> http://www.youtube.com/watch?v=7Vcip2T2gsM&feature=related

Cuviosul Evnemie

link Youtube> http://www.youtube.com/watch?v=vTQS-dxosjg

Sfantul Nektarie de la Eghina

link Youtube> http://www.youtube.com/watch?v=ptg3RVtoeYA

un clip cu Isihasti contemporani din toata lumea (isihie- linistire)

link Youtube> http://www.youtube.com/watch?v=Gy5ZPaNbNLc&NR=1

 

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,