RSS

Arhive pe etichete: Pavel Todirita

Afaceri ‘de duh’ la manastirea Bistrita de Neamt

Afaceri ‘de duh’ la manastirea Bistrita de Neamt

Afacerile imobiliare au smintit calugarii de la Manastirea Bistrita

Manastirea Bistrita-Neamt a vandut doua terenuri cu incalcarea Statutului BOR, iar descoperirea tranzactiei de catre mitropolitul Teofan s-a soldat cu mazilirea staretului si a calugarilor devotati. Acestia au fost recuperati insa de Patriarh.


Afacerea imobiliara de la Manastirea Bistrita a fost perfectata in luna martie, inainte ca IPS Teofan sa fie ales noul mitropolit al Moldovei si Bucovinei, in perioada in care PF Daniel asigura locotenenta postului. Aproape 11.000 de metri patrati de teren au fost vanduti de manastire catre doua persoane fizice, Mihai Apopii, seful Camerei de Comert si Industrie din Neamt, si Dan Gavriliu, patronul firmei Petroflex, iar suma obtinuta a fost cu putin peste doua miliarde de lei.

Arhimandritul Pavel Todirita, fostul staret al manastirii, a incheiat afacerea fara sa aiba aprobarea Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Iasiului, asa cum cer reglementarile BOR, iar aceasta a fost descoperita in urma cu cateva saptamani, imediat dupa instalarea in functie a noului mitropolit de la Iasi.

„Vanzarea s-a facut si ilegal, si necanonic. Spun ilegal pentru ca, intr-un caz similar, petrecut la Manastirea Vladiceni din Iasi, in care am facut plangere penala impotriva notarului, cumparatorilor si chiar a manastirii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis pe 24 iunie admiterea cauzei.

Vanzarea de la Bistrita este si necanonica pentru ca incalca Statutul nou al BOR, Regulamentul de administrare a averilor bisericesti si o hotarare de anul trecut a Adunarii Eparhiale, potrivit careia acest teren se putea vinde doar pentru a se cumpara alt teren sau imobil in loc pentru manastire”, spune pr. Constantin Grigore, consilierul juridic al Arhiepiscopiei Iasiului, delegat de noul mitropolit sa ancheteze situatia de la Bistrita.

„Parintele Pavel a avut aceasta mica neglijenta ca nu a cerut aprobarea Consiliului Eparhial, dar cu terenul respectiv nu se putea face mare lucru, pentru ca era de fapt o rapa, pe malul unui parau”, a gasit circumstante atenuante pr. Constantin Sturzu, consilier patriarhal si purtatorul de cuvant al Mitropoliei de la Iasi.

Cu toate acestea, reprezentantii Mitropoliei au inceput demersurile pentru recuperarea terenului de la Bistrita. „M-am intalnit cu ambii cumparatori spre a le propune sa mergem la notar pentru asa-zisa intoarcere a vanzarii, adica ei sa-si primeasca banii inapoi, iar manastirea terenul”, spune consilierul juridic.

Cumparatorii nici nu vor sa auda insa de aceasta varianta. „Eu am cumparat un teren de 8.000 de metri patrati pentru ca m-au rugat si au insistat cei de la manastire, intrucat detineam deja in vecinatate, de anul trecut, un teren cu o casa, cumparate de la Dan Gavriliu.

Manastirea a primit terenul donatie de la o batrana si doar 2.500 de metri erau utilizabili, pe care i-am luat cu 9 euro metrul patrat. Restul, pe care l-am cumparat cu un euro metrul patrat, era mlastina, insa eu am investit intre timp mai mult decat am dat pe teren, adica peste 1,5 miliarde, pentru a face drenaje si desecari”, spune Mihai Apopii, seful Camerei de Comert si Industrie Neamt, decis sa nu dea terenul inapoi decat daca instanta i-o va cere, cu despagubirile de rigoare.

Desi sustine ca pretul tranzactiei a fost cu 200 de milioane de lei peste valoarea stabilita de evaluator, „pentru a ajuta manastirea”, in zona comunei Alexandru cel Bun, in jurisdictia careia este Manastirea Bistrita, terenul ajunge la 15 euro metrul patrat, fiind situat in apropiere de Piatra Neamt.

Mitropolitul Teofan inca nu a dat insa dispozitie pentru a demara procesul de recuperare a terenului in instanta, deoarece ancheta de la manastire nu s-a terminat inca. In urma unei sedinte a Consiliului Eparhial de la Iasi, arhimandritul Pavel Tiderita si-a dat demisia din functia de staret, plecand din manastire cu inca sapte calugari, adica un sfert din obstea monahala.

Arhimandritul Vichentie Malau, staretul de la Secu, a fost numit imediat interimar si staret la Bistrita. „Sunt inca in curs de preluare a gestiunii. Din cate stiu insa, din banii obtinuti pe terenuri s-au facut dotari, s-au amenajat si reamenajat niste spatii”, spune staretul interimar.

„S-au platit diverse facturi, printre care s-a achitat leasingul pentru niste masini pe care le luase manastirea”, spune pr. Constantin Grigore.

Staretul Todirita si ceilalti calugari plecati de la Bistrita si-au gasit refugiu in judetul Arges, la Dragoslavele, unde Patriarhia detine o stavropighie, adica un asezamant subordonat direct Patriarhului. Schitul Dragoslavele este, de fapt, resedinta de vara a Patriarhului, iar acum acesta este locuit de cei opt monahi din Neamt.

Arhimandritul Pavel Todirita nu a putut fi contactat telefonic, insa calugarul Gabriel, si el plecat de la Bistrita, sustine ca au ajuns acolo „chemati de Prea Fericitul”. „Era nevoie de calugari aici, caci inainte era un singur parinte, care a plecat cand am venit noi.

Parintele Pavel a fost numit staret aici, dar deocamdata suntem in proba, nu stiu daca ramanem aici”, spune calugarul.

14 iulie 2008

sursa> http://stiri.kappa.ro/social/imobiliare-smintit-calugarii-manastirea/stire_144976.html dupa Mirela Corlatan, Cotidianul.

http://www.cotidianul.ro/afacerile_imobiliare_au_smintit_calugarii_de_la_manastirea_bistrita-51683.html

foto> http://www.descopera.ro/galerie/912905-manastirea-bistrita-jud-neamt#

Noul stareţ al Mănăstirii Bistriţa, înscăunat de mitropolitul Daniel

• arhimandritul Ciprian Zaharia a ieşit la pensie • locul său a fost luat de stareţul Toderiţă Petru Pavel • acesta a preluat în 2004 şi funcţia de exarh al mănăstirilor din Neamţ • credincioşii sînt aşteptaţi duminică la înscăunarea noului stareţ, care va fi realizată de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei •


Noul stareţ al Mănăstirii Bistriţa, arhimandritul Toderiţă Petru Pavel, va fi înscăunat, duminică, 20 noiembrie, de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Fostul stareţ, arhimandritul Ciprian Zaharia, s-a pensionat începînd cu data de 11 noiembrie, după ce a păstorit, vreme de 26 de ani, obştea de la mănăstirea aflată la opt kilometri de Piatra Neamţ. Succesorul său are 33 de ani, a fost vieţuitor la Mănăstirea Bistriţa şi apoi stareţ la Mănăstirea Dumbrăvele. De menţionat că de la 1 august 2004, arhimandritul Toderiţă Petru Pavel a preluat de la Ciprian Zaharia şi funcţia de exarh (inspector n.r.) al mănăstirilor din Neamţ. „Sînt onorat de încrederea ce mi s-a acordat prin investirea în această funcţie, care presupune o mare datorie faţă de biserică, obşte şi închinătorii Mănăstirii Bistriţa. Este un lăcaş de cult cu o tradiţie de 600 de ani, ctitorie a patru mari voievozi muşatini, încărcată de istorie şi bogată trăire duhovnicească. Voi continua truda arhimandritului Ciprian Zaharia, care timp de 26 de ani a condus acest aşezămînt. Este o cinste în plus pentru mine faptul că sînt fiu duhovnicesc al acestei mănăstiri şi al părintelui Ciprian Zaharia şi că am crescut la «umbra» marilor duhovnici care s-au nevoit aici, printre care aş aminti pe părintele Iustin Pîrvu, părintele Ioanichie Bălan, precum şi vrednicii de pomenire arhimandrit Martinian Conuţ şi protosinghel Hrisostom Asavei, şi mulţi alţii. Aflîndu-ne în plină activitate duhovnicească pe care o presupune Postul Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos, doresc tuturor credincioşilor rod bogat pe ogorul sufletului, duhovniceşti bucurii şi în ieslea sufletului fiecăruia să se sălăşluiască bucuria naşterii Pruncului Iisus”, a declarat stareţul Toderiţă Petru Pavel. Credincioşii nemţeni sînt aşteptaţi duminică, 20 noiembrie, la Sfînta Liturghie, după care va urma slujba de înscăunare a noului stareţ, oficiată de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Au fost invitaţi stareţii mănăstirilor din Neamţ şi din judeţele vecine, profesori de la Facultatea de Teologie din Iaşi (stareţul Toderiţă Petru Pavel fiind absolvent al acestei instituţii de învăţămînt), precum şi oficialităţile judeţului. Va urma o agapă frăţească la care sînt invitaţi toţi pelerinii care vor trece pragul Mănăstirii Bistriţa.

File de istorie încărcate de credinţă


Mănăstirea Bistriţa, una dintre cele mai importante ctitorii muşatine, se găseşte la 7 kilometri vest de oraşul Piatra Neamţ.
Primul ctitor al acestei mănăstiri este considerat, după tradiţie, voievodul Petru I Muşat al Moldovei (1375-1391), care a ridicat aici un schit din lemn. Însă adevăratul ctitor al Mănăstirii Bistriţa este voievodul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care, în anul 1400, începe zidirea unei biserici impunătoare din piatră, finalizată şi sfinţită în 1402, în locul vechii biserici din lemn. Această biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost aleasă de Alexandru cel Bun ca necropolă pentru el şi familia sa.
Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistriţa este un act emis la data de 7 ianuarie 1407 de către mitropolitul Iosif al Moldovei.
Mănăstirea Bistriţa a ajuns la o situaţia înfloritoare încă de la începutul secolului al XV-lea. Hrisovul din 11 iulie 1428, prin care i se închinau Mănăstirii Bistriţa 50 de biserici, cu scoaterea lor de sub autoritatea domnului şi arhiereului, arată că ctitoria lui Alexandru cel Bun avea drepturi de cvasiepiscopie. Ca şi în timpul lui Ştefan cel Mare (după cum rezultă dintr-un uric din 20 mai 1459) Mănăstirea Bistriţa se găsea în poziţia de „scaun de judecată” a pricinilor şi a neînţelegerilor iscate în rîndul supuşilor săi.
După trecerea la cele veşnice a lui Alexandru cel Bun, închinările, prerogativele şi privilegiile Mănăstirii Bistriţa nu s-au diminuat, ci dimpotrivă, s-au înmulţit prin bunăvoinţa domnitorilor. Faptul că mulţi boieri şi demnitari importanţi, pînă în anul 1677 (dată la care Mănăstirea Bistriţa a fost închinată Sfîntului Mormînt din Ierusalim), au înzestrat-o cu diferite danii, arată că reuşise să se impună ca o prezenţă vie şi respectată în conştiinţa religioasă şi morală a ţării.
În 1498, Ştefan cel Mare, nepotul ctitorului, a zidit la intrarea în mănăstire un turn clopotniţă căruia îi adaugă la etaj un paraclis domnesc, avînd harul Sf. Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, protectorul Moldovei. Domnitorul a înfrumuseţat pietrele funerare de pe mormintele bunicilor săi, aflate în gropniţa bisericii Mănăstirii Bistriţa. Între 1490 şi 1494 el a donat Mănăstirii Bistriţa două clopote: unul de cca. 200 kg (care este folosit şi astăzi) şi al doilea clopot de cca. 800 de kg, turnat chiar în incinta mănăstirii de către meşteri tocmiţi de domnitor (din cauza unei fisuri acest clopot a fost scos din uz şi se află în prezent în muzeul mănăstirii).
Între 1541-1546, Petru Rareş finalizează zidirea paraclisului în formă de navă, împrejmuieşte aşezămîntul cu ziduri înalte şi groase de piatră, reface turnul-clopotniţă de la intrare, înalţă şi pictează casa domnească şi amenajează şcoala domnească. El extinde paraclisul lui Ştefan cel Mare din clopotniţă prin construirea unei nave sprijinite pe arce de zid, reînnnoind „din temelie” biserica, pe care „o înfrumuseţează pe dinăuntru şi pe dinafară”. De aceea, pe bună dreptate, Petru Rareş este socotit de către istorici ca fiind al treilea ctitor al Mănăstirii Bistriţa (după Alexandru cel Bun).
Ultimul domn muşatin care a contribuit substanţial la refacerea şi consolidarea mănăstirii a fost Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561). În anul 1554, domnitorul reface biserica mănăstirii, zidurile sînt întărite, ajungînd la grosimea de 3 metri. Totodată, bisericii i se adaugă pridvorul.
În anul 1704, prin două acte semnate şi parafate în prezenţa sfatului ţării şi a patriarhului de Ierusalim, s-a încuviinţat excluderea aproape completă a mănăstirilor închinate din sistemul economic, juridic şi politic al ţării. În anul 1821, peste Mănăstirea Bistriţa s-a abătut o nouă nenorocire: detaşamentele greceşti înarmate ale Eteriei au fost înfrînte de oştile otomane, care au jefuit apoi aşezămîntul monahal. În urma acestui jaf, doar icoana Sfintei Ana a rămas nevătămată. Mănăstirea Bistriţa s-a aflat în această situaţie critică pînă în 1863 (exceptînd perioada 1704-1733, în care mănăstirea a fost sub ascultarea Mitropoliei Moldovei), cînd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a secularizat averile mănăstireşti. O redresare încurajatoare s-a produs în viaţa Mănăstirii Bistriţa între cele două războaie mondiale şi în special în timpul egumenului Ghenadie Caraza. La iniţiativa lui s-a replantat livada mănăstirii (12 hectare) şi s-a înfiinţat fabrica de lumînări din ceară curată „Albina”.
După 1944, odată cu instalarea regimului comunist, Mănăstirea Bistriţa, ca de altfel întreaga Biserică Ortodoxă Română, a avut mult de suferit. Mulţi călugări au fost îndepărtaţi din mănăstire, iar activitatea misionară şi pastorală a fost restrînsă.
În anul 1967 la Mănăstirea Bistriţa au început lucrările de restaurare finanţate de către stat. Aceste lucrări au fost întrerupte în anul 1977, cînd a fost desfiinţată Direcţia Monumentelor Istorice.
Din anul 1979 şi pînă în toamna anului 1984, sub îndrumares Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Teoctist şi prin silinţa obştii bistriţene, precum şi prin contribuţia credincioşilor din Piatra Neamţ, Viişoara şi Bistriţa, la Mănăstirea Bistriţa s-au finalizat lucrările de restaurare a palatului domnesc, a celor două case egumeneşti, a şcolii lui Petru Rareş, a zidurilor de incintă şi a chiliilor. Au fost restaurate: pictura murală din interiorul bisericii, frescele de pe peretele vestic al pridvorului şi frescele exterioare de pe turnul clopotniţă.
Un moment de cotitură în viaţa Mănăstirii Bistriţa a fost anul 1989, cînd a fost înlăturat regimul comunist. Prin grija Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Daniel, Mănăstirea Bistriţa a redevenit un aşezămînt de referinţă.

Cezar FILIP, Monitorul de Neamt, 19 noiembrie 2005

sursa> http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20051119&pagina=1&articol=1456

Pinalti, in spatele tunului imobiliar de la Manastirea Bistrita

Terenul de 8.000 mp, vandut sub pretul pietei de Pavel Todirita, fostul staret al Manastirii Bistrita, fara acordul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, a fost cumparat de Mihai Apopii, seful Camerei de Comert si Industrie Neamt si omul de incredere al primarului din Piatra Neamt, Gheorghe Stefan. Surse neoficiale sustin ca adevaratul cumparator este chiar Pinalti, care s-a folosit de amicul sau pentru a nu fi implicat intr-o afacere care a prejudiciat Biserica Ortodoxa Romana cu cel putin 12 miliarde de lei. Tranzactia imobiliara a avut loc cu cateva luni in urma, cand staretul Manastirii Bistrita, Pavel Toderita a vandut, cu de la sine putere, doua suprafete de teren din imediata apropiere a lacasului de cult, una de 2.000 mp si alta de 8.000 mp. In contul manastirii au intrat aproximativ 2 miliarde de lei vechi, ceeea ce inseamna aproape 5 euro pe metrul patrat, desi in zona terenul se vinde la un pret de cel putin sapte ori mai mare. Dupa ce afacerea a iesit la iveala, staretul Pavel Toderita si-a dat demisia.

Dorin MUNTEANU, Cancan, 22 iulie, 2008

foto: AMICI. Gheorghe Stefan (stanga) si Mihai Apopii sunt in relatii cordiale

sursa> http://www.cancan.ro/2008-07-22/Pinalti-in-spatele-tunului-imobiliar-de-la-Manastirea-Bistrita.html

 
3 comentarii

Scris de pe septembrie 10, 2008 în articole, citadela, diverse, ecclesia, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , ,