[Comunicatul arata „uimirea” (daca nu teama) Patriarhiei Romane privind recunoasterea juridica a Sindicatului preotilor „Pastorul cel bun” din Mitropolia Olteniei. Zic posibila teama, deoarece Patriarhia Romana nu este parte in proces, ci Statul Roman, care poate contesta „cu fermitate” sau nu decizia CEDO. Cu privire la sindicatul preotilor mi-am exprimat deja parerea pe care mi-o si mentin (aveti, in acest sens, la finalul postarii cateva legaturi utile). Sindicatul preotilor arata poate cel mai bine gradul de secularizare care a cuprins Biserica noastra Ortodoxa. Dovada este ca unele dintre solicitarile lor sunt inacceptabile pentru misiunea la care sunt chemati, asa cum se spune si in comunicatul Patriarhiei Romane. Nu spun insa ca si unii dintre ierarhii nostri n-ar fi atinsi de cangrena secularizarii, dovada fiind si unele abuzuri ale lor de care preotii sindicalisti mentioneaza pe buna dreptate si care raman nesanctionate. Solutia trebuie sa fie, pana la urma, de natura eclesiala! De aceea, sunt de acord ca schimbarea trebuie sa porneasca de sus in jos si nu invers, pentru ca, iata, ce se intampla daca porneste de jos si poarta cu ea pecetea secularizarii! Un papa a spus odata ca in Biserica (nu doar Catolica) nu se pot face reforme, fiindca poarta amprenta profanului, dar ca exista ca solutie pentru schimbare sfintii, care apar in lume la timpul hotarat de Dumnezeu si care pot schimba definitiv in bine cursul unei Biserici. Exista in acest sens numeroase exemple. E drept, papii si Biserica Catolica s-au confruntat de secole cu reforma Protestantismului, insa gasesc cu cale prilejul de a adresa tuturorindemnul (fie ierarhi, fie preoti, fie mireni) sa ne sfintim prin fapte vrednice potrivit chemarii, cat de repede posibil, viata noastra si, prin ea, viata Bisericii si sa nu (ne-)o reformam, protestantizandu-o(ne)! – dan.camen.]
~~~+~~~
HOTĂRÂRE INADECVATĂ LA CEDO
– Vocaţia sacerdotală a fost asimilată cu acţiunea sindicală –
Basilica.ro/ 1 februarie 2012
Patriarhia Română a luat cunoştinţă cu uimire de hotărârea în primă instanţă a completului de judecători din cadrul secţiei a III-a a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei Păstorul cel bun contra României având ca obiect dreptul clericilor la libera asociere în organizaţii de tip sindical. Studiind cu atenţie această hotărâre, Patriarhia Română constată următoarele:
1. Cunoaşterea trunchiată (insuficientă) de către CEDO a specificului relaţiilor dintre stat şi culte în România şi ignorarea prevederilor Constituţiei României (art. 29), a Legii Cultelor nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor din România(art. 8) şi a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române recunoscut prin HG nr. 53/2008 şi publicat în Monitorul oficial nr. 50/22 ianuarie 2008 – Statut, care enunţă cu claritate autonomia şi libertatea Bisericii faţă de Stat;
2. Confuzia între specificul vocaţional al preoţiei care este chemare la misiune sfântă prin actul hirotoniei sau „slujire liber asumată a comunităţilor de credincioşi” (art. 123 alin. 7 din Statut), pe de o parte, şi raporturile de muncă specifice angajaţilor civili, pe de altă parte;
3. Reţinerea total eronată în hotărârea CEDO că statutul aşanumitului sindicat nu ar contraveni prin nimic Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Legii cultelor şi canoanelor. Însă, în realitate, sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală şi pastorală a preoţilor, şi anume: – „organizarea de mitinguri, demonstraţii şi greve” (pct. 3.2 lit. j din Statutul sindicatului), menţiune care contravine statutului recunoscut cultelor de către statul român de „factori ai păcii sociale” (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor); – „respectarea prevederilor legale privind concediile de odihnă şi sărbătorile legale” (pct. 3.2 lit. c din Statutul sindicatului) în cazul clericilor, ceea ce înseamnă că zilele de sâmbătă şi duminică, prima şi a doua zi de sărbătorile Sfintelor Paşti, Naşterii Domnului şi Rusaliilor, precum şi în alte sărbători legale care coincid cu sărbătorile religioase ar fi zile libere pentru clericii membri ai sindicatului, când tocmai atunci credincioşii sunt în număr mai mare prezenţi la biserică; – „asigurarea prezenţei şi reprezentării sindicatului la toate nivelurile şi în toate organismele de decizie bisericească” (art. 3, pct. 2, lit. i din Statutul sindicatului), inclusiv la lucrările Sfântului Sinod (art. 3, pct. 2, lit. ş), ceea ce ar reprezenta o încălcare flagrantă a autonomiei Bisericii şi o încercare a Sindicatului de a deveni un grup de presiune şi de a eluda căile statutare de consultare a clericilor în adunările eparhiale, în conferinţele preoţeşti administrative lunare, cercurile pastorale, conferinţele preoţeşti pastoral-misionare semestriale sau în Permanenţele Consiliilor eparhiale, inclusiv în Consiliul Naţional Bisericesc şi Adunarea Naţională Bisericească ale Bisericii Ortodoxe Române.
Reamintim că, potrivit Sfintelor Canoane universale şi Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, preoţii – asemenea magistraţilor şi militarilor – nu au dreptul să se angajeze în politică partinică, să desfăşoare activităţi economice, direct sau prin interpuşi, şi să participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindical pentru a fi imparţiali şi total angajaţi în slujirea binelui comun al populaţiei.
O eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituţională şi legală a cultelor din România şi din statele membre ale Consiliului Europei, asimilând vocaţia sacerdotală misionară cu acţiunea sindicală protestatară. De altfel, această decizie a CEDO a trezit nedumerire în rândurile unor reprezentanţi ai altor Biserici europene care şi-au exprimat intenţia de a se solidariza cu Statul român şi Biserica Ortodoxă Română deoarece consideră această hotărâre un precedent inacceptabil care subminează autonomia tuturor cultelor religioase din Europa.
În plus, această hotărâre contravine deciziilor anterioare, unele chiar recente (de pildă, în cauzele Műller, Reuter şi Baudler contra Germaniei din 6 decembrie 2011), ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi opiniei separate a doi dintre judecătorii din această cauză, care au confirmat că statutul, drepturile şi obligaţiile slujitorilor unui cult religios faţă de acest cult ţin de competenţa exclusivă a cultului respectiv.
Ne exprimăm speranţa că Statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată şi avem convingerea că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului va corecta o hotărâre pripită în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei Păstorul cel bun contra României, care nu ţine cont de autonomia şi de specificul organizării şi funcţionării activităţii cultelor religioase, recunoscute şi garantate ca atare în toate statele democratice.
[Am urmarit de cateva zile evolutia acestui subiect in spatiul Rep. Moldova, tocmai pentru a-mi contura in minte traseul pe care il urmeaza. Am remarcat, inca de la inceput, stilul agresiv de abordare a problemei, ca din „cap de bour”, de catre Mitropolia Moldovei, si asta nu este prima data cand se intampla. Ca si in demersul de introducere in programa scolara moldava a materiei de studiu obligatorie, numita „Bazele Ortodoxiei”, unde s-a recurs de catre Mitropolia Moldovei la proteste de strada, declaratii oficiale sinodale, asocieri publice politice si initieri de referendumuri, adica tot felul de presiuni diplomatice, si in aceasta chestiune, privind inregistrarea oficiala la Culte a Ligii Islamice, traseul abordat de Mitropolia IPS Vladimir a fost aproximativ la fel. Noutatea aici?… „Intreruperea comuniunii” (ca este la moda acum in spatiul bisericesc) tocmai cu conducerea tarii, de catre unul din episcopii Mitropoliei. Adica incetarea pomenirii la slujbe a conducatorilor tarii, mai precis eludarea ecteniei cu pricina. Stirea aparuse in presa de cateva zile si nu-mi venea sa cred ce se intampla. Asa am asteptat… pana acum! Cred ca acest demers este un exces din partea episcopului Marchel de Balti si Falesti, precum si a preotilor sai din subordine, si consider aici justificata pozitia Mitropoliei Basarabiei. Ce ar insemna acum sa nu mai pomenim la slujbe conducerea tarii, doar pentru ca nu ne mai convin desele decizii pe care aceasta le adopta?… Tocmai, prin rugaciune se pot indrepta lucrurile, si nu prin indepartarea ei! Protestele nu trebuie sa ia locul rugaciunii, fiindca astfel Biserica isi reneaga esenta! Sinodul Mitropoliei Moldovei se pare ca a dat, in cele din urma, dovada de maturitate, respingand (cel putin la nivel declarativ, oficial) propunerea episcopului Marchel, care pana la urma s-a conformat deciziei sinodului mitropolitan *(vezi primul UPDATE de la sfarsitul postarii). Incetarea pomenirii stapanirii tarii este, pana la urma, un „as in maneca” Mitropoliei Moldovei, data fiind relatia de apropiere pe care o are IPS Vladimir cu anumiti oameni politici basarabeni; pentru ca „intreruperea comuniunii” cu acestia ar insemna, totodata, si o eventuala nesustinere a politicienilor la alegerile parlamentare. Revenind insa la „Legea Cultelor” din Rep. Moldova, sunt de acord ca aceasta chiar are multe lacune serioase, mai ales in ceea ce priveste inscrierea oficiala a unui cult, lucru care se poate face foarte usor si facil de catre orice asociatie religioasa care are peste 100 de membri, adica foarte putini. Este, deci, necesara modificarea Legii acesteia si revizuirea felului cum s-a inscris intre cultele recunoscute oficial de catre Stat Liga Islamica din Rep. Moldova, pentru ca, din cate am inteles, membrii acesteia sunt foarte putini si s-a tinut oarecum sub ascuns opiniei publice. O dovada in plus a ineficientei acestei Legi este faptul ca exista momentan inscrise oficial in Rep. Moldova 31 de culte, un adevarat panteon religios. Prezenta prim-ministrului Vlad Filat la sedinta Sinodului Mitropolitan din 25 mai a.c. si declaratiile ulterioare de la finalul intalnirii ale lui si ale IPS Vladimir confirma faptul ca este posibila modificarea in viitorul apropiat a acestei Legi si eventuala reconsiderare a statutului Islamului in Rep. Moldova. Stirile propuse spre citire mai jos sunt redate cronologic. Am inserat si doua UPDATE-uri, cel de-al doilea fiind un articol foarte documentat si interesant, semnat de Vlad Cubreacov in Flux *(27 mai) – dan.camen.]
~~~+~~~
Islamul naște supărări! Preoții nu se vor mai ruga pentru Filat și Lupu
Publika.md / 23 mai 2011
Nu se vor mai ruga pentru conducerea ţării. Aceasta este decizia pe care au luat-o mai mulţi parohi ai bisericilor din ţară în semn de protest faţă de legalizarea islamului. La rândul său, Mitropolia Moldovei contestă intenţia acestor parohi şi spune că ei nu sunt în drept să ia astfel de decizii.
„Mai departe nu vom pomeni anume stăpânirea ţării. Dat fiind faptul că acele mişcări şi acele lucruri pe care le observăm noi, mai ales cele legate de înregistrarea islamului, contravin la ceea ce promovăm în societate„, a explicat duhovnicul Mănăstirii Ciuflea, Teodor Roșca.
Preoţii spun că vor sprijini în rugaciune înalţii funcţionari ai statului numai după anularea deciziei Ministerului Justiţiei. Mai mult, episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a declarat, pentru Publika TV, că va trimite scrisori la toate bisericile din Făleşti, Bălţi şi Sângerei cu rugămintea de a nu mai pomeni conducerea ţării în rugăciuni, pentru că ar fi anticreştină. Mitropolia Moldovei, însă, dezaprobă decizia parohilor.
„Această problemă nu a fost discutată în cadrul Sinodului Mitropoliei. O atare decizie dacă şi se ia, ţine de competenţa Sfântului Sinod„, a menționat Maica Epistemia, de la serviciul de presă al Mitropoliei Moldovei.
Săptămâna trecută, în mai multe localităţi din ţară, mii de preoţi şi credincioşi au protestat împotriva legalizării islamului în Republica Moldova. Ei au purtat pancarde cu inscripţiile: „Biserica Ortodoxă este mama poporului nostru” şi „Moldova – ţara ortodoxă„.
Mitropolia Moldovei acuzată că renunţă la rugăciunile pentru conducerea Moldovei,
în favoarea celor pentru conducerea Rusiei
Publika.md / 24 mai 2011
Mitropolia Basarabiei va continua să se roage pentru conducerea ţării, chiar dacă Mitropolia Moldovei nu mai face acest lucru. Feţele bisericeşti spun că ţine de datoria lor să se roage pentru fiii neamului, indiferent de culoarea lor politică.
„Mai presus de toate supărările, incertitudinile pe care le-ar avea, indiferent de gen, culoare politică sau stindard, biserica are obligaţia să se roage pentru fiii neamului„, a menţionat Ioan Barbău, protopop de Chişinău, Mitropolia Basarabiei.
„Având în vedere că Mitropolia Moldovei este reprezentanţa oficială a Bisericii Ruse, se vede că ei se roagă pentru fiii neamului său şi nu al nostru„, a mai adăugat acesta. […]
Religia islamică a fost înregistrată oficial de Ministerul Justiţiei, la mijlocul lunii martie.
Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir a convocat arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Moldovei la şedinţa sinodului. În cadrul şedinţei s-a discutat pe marginea Statutului de funcţionare al Bisericii Ortodoxe din Moldova.
S-a decis constituirea Comisiei mitropolitane pentru canonizarea sfinților care au proslăvit pământul moldav, fiind ales preşedinte PS Episcop Petru de Ungheni şi Nisporeni. Totodată, comisia urmează să includă reprezentanţi din toate eparhiile.
A fost definitivat programul vizitei în Republica Moldova a Sanctității Sale Patriarhul Kiril, preconizată în luna octombrie anul curent.
Au fost invitaţi reprezentanţi ai Academiei Teologice, discutându-se despre revizuirea statutului și perspectivele de reorganizare a Seminarelor Teologice. Prea Sfinţitul Sava a solicitat completarea rândurilor învăţăceilor vorbitori de limbă rusă la Şcoala Duhovnicească din Tighina.
Prea Sfințitul Episcop Marchel de Bălți și Fălești a venit cu propunerea de a exclude cererea pentru „stăpânire” din cadrul slujbelor în urma recentei înregistrări a Ligii musulmanilor. Membrii sinodului nu au susținut propunerea ierarhului, menționând că aceasta contravine statutului bisericesc.
Membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova s-au întâlnit cu Prim Ministrul Vlad Filat
Mitropolia.md/ 25 mai 2011
Arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove au purtat discuţii la Palatul Mitropolitan cu domnul Prim Ministru Vlad Filat pe marginea actualei Legi a cultelor, accentuând necesitatea modificării acesteia.
Domnul V. Filat a declarat căurmează să fie efectuată o amplă analiză pe marginea modalităţii în care a fost înregistrată Liga Islamică. În acelaşi timp, urmează să fie studiată și modificarea Legii cultelor. Prim ministrul a mai menţionat că s-a convenit asupra creării unei comisii care să includă şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova pentru ajustarea Legii cultelor la situaţia din Republica Moldova.
La rândul său, ÎPS Mitorpolit Vladimir a subliniat faptul că orice decizie luată cu privire la modificarea Legii cultelor trebuie să fie în conformitate atât cu legislaţia, cât şi cu doleanţele Bisericii. Pe lângă aceasta, Înalt Prea Sfinţia Sa a declarat că Biserica Ortodoxă din Moldova continuă să se roage pentru conducerea ţării spre a lua decizii spre binele poporului.
Legea cultelor, reexaminată la Chişinău după protestele preoţilor ortodocşi
Evz.ro / 25 mai 2011
Guvernul Republicii Moldova este dispus să reexamineze Legea cultelor, în urma unor proteste generate de înregistrarea Ligii islamice, care permite acestui cult religios să activeze oficial, transmite Agerpres.
Premierul Vlad Filat a anunţat astăzi, după participarea la Sinodul Mitropoliei Moldovei, că va fi creată o comisie mixtă pentru ajustarea legii „pentru ca (aceasta) să fie adecvată situaţiei din Republica Moldova”.
Mitropolitul Moldovei, Vladimir, a reiterat solicitarea Bisericii Ortodoxe de a fi revocată decizia privind înregistrarea Ligii Islamice. În context, mitropolitul a dat ca exemplu legislaţia României în acest domeniu, afirmând că în România un cult sau altul poate fi înregistrat doar după dezbateri publice, ceea ce în Republica Moldova nu s-a întâmplat.
Înregistrarea Ligii islamice în Republica Moldova, în martie anul curent, a provocat mai multe discuţii în societate, inclusiv proteste, săptămâna trecută, ale preoţilor şi enoriaşilor în mai multe localităţi. Ulterior, unii preoţi au anunţat că renunţă să se mai roage pentru conducerea ţării, dar după Sinodul de miercuri, Mitropolitul Vladimir a anunţat că aceştia îşi vor revizui decizia.
Circa 95% din cetăţenii Republicii Moldova sunt ortodocşi, conform ultimului recensământ al populaţiei, efectuat în 2004. „Importanţa şi rolul primordial al religiei creştin-ortodoxe şi, respectiv, al Bisericii Ortodoxe”, sunt recunoscute în Legea privind cultele religioase, adoptată în anul 2007. Acelaşi act normativ permite, însă, ca un cult religios să poată fi înregistrat, dacă printre fondatorii acestuia sunt cel puţin 100 de cetăţeni ai Republicii Moldova. În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate 31 de culte”.
Legea privind oficializarea cultelor religioase în Moldova ar putea fi revizuită
Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, şi-a suspendat intenţia de a solicita bisericilor din eparhia sa de a nu mai pomeni în rugăciuni conducerea Republicii Moldova, decizie luată în urma şedinţei Sinodului Mitropoliei Moldovei din 25 mai curent, la care a participat şi premierul Vlad Filat.
Anterior, preoţii Mitropoliei Moldovei, după ample manifestaţii de protest, au ameninţat că nu se vor mai ruga pentru conducerea ţării. Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău,a calificat demersul preoţilor manifestanţi drept anticreştin.
Relevăm că, înaintea convocării sinodului, înregistrarea islamului în Republica Moldova a provocat scandal în interiorul Mitropoliei Moldovei. Unii preoţi, după manifestaţiile de protest, organizate săptămâna trecută, în mai multe raioane ale republicii, au declarat că nu se vor mai ruga pentru înalţii funcţionari ai statului. Şi asta pentru că, în opinia lor, autorităţile Republicii Moldova promovează acţiuni incompatibile cu valorile religiei creştine. „Nu vom mai pomeni stăpânirea ţării, deoarece mişcările şi lucrurile pe care le observăm, mai ales cele legate de înregistrarea islamului, contravin valorilor pe care le promovăm în societate”, a menţionat pentru un post TV duhovnicul mănăstirii Ciuflea, Teodor Roșca.
În acelaşi timp, episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a ameninţat că va trimite scrisori bisericilor din raioanele Făleşti, Bălţi şi Sângerei în care va solicita preoţilor parohi să nu mai pomenească conducerea ţării în rugăciuni pentru că ar fi anticreştină. De obicei, preoţii rostesc în rugăciunile lor, în cadrul serviciului religios, o frază prin care invocă puterea divină pentru a ajuta guvernarea să asigure o viaţă liniştită şi prosperă ţării.
Scandal la mitropolie
Trebuie să amintim că Mitropolia Moldovei a dezaprobat acţiunea parohilor şi episcopului de Bălţi. Secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaş, declara pentru JURNAL înaintea convocării sinodului că ceea ce face episcopul Marchel ţine de competenţa Sinodului Mitropoliei. În general, ne spunea Cheibaş, preoţii nu pot modifica ecteniile (rugăciuni rostite de preot sau de diacon în cursul serviciului religios – n.a.).
Comunicându-i poziţia mitropoliei, episcopul Marchel a intervenit violent: „Cine este acest Cheibaş?! Un protoiereu nu poate judeca hotărârile unui episcop! Nu comentez nişte vorbe lipsite de temei”. În plus, ierarhul a ţinut să precizeze că va continua acţiunea sa. „Chiar duminică, voi emite o hotărâre bisericilor din eparhie cu următorul conţinut: «Vă binecuvântez să lipsiţi de suport de rugăciune autorităţile statului, deoarece considerăm hotărârile lor, pe bună dreptate, anticreştineşti. Această hotărâre va fi valabilă până când autorităţile statului se vor schimba spre bine»”, ne-a comunicat arhiereul.
„A nu te ruga nu este creştineşte”
În opinia părintelui Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, a nu te ruga este un gest anticreştin. Chiar şi în cazul celor care greşesc ar trebui să ne rugăm ca Dumnezeu să-i îndepărteze de la rău. În cazul dat, aceşti preoţi nu vor ca ţara să prospere, opinează Borşevschi.
În ce priveşte ecteniile care stabilesc pentru cine să se roage preoţii noştri, părintele Borşevschi ne-a declarat că asemenea decizii prevăd anumite zile în an, ca exemplu o zi specială în care se roagă pentru cei căzuţi pe câmpul de luptă, pentru victimele regimului comunist etc. „Trebuie să vă spun că atunci când a decedat Iuri Andropov, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a emis un ordin prin care solicita preoţilor să se roage, nu pentru robul lui Dumnezeu, dar, pur şi simplu, pentru Iuri, pentru că era ateist”, relatează Borşevschi.
Marchel: „Nu urmăresc obiective politice”
Solicitat de JURNAL să spună dacă, prin acest demers, urmăreşte obiective politice, episcopul Marchel a declarat: „Nu urmăresc niciun obiectiv politic, acţiunea mea este una civică şi bisericească”.
După şedinţa Sinodului Mitropoliei din 25 mai curent, episcopul Marchel a declarat pentru JURNAL că „instituie moratoriu pe acţiunea sa pentru un termen rezonabil”. În context, ierarhul a declarat că „starea spirituală din republică a fost tulburată de fostul ministru al Justiţiei, care a tăinuit timp de 30 de zile decizia guvernului privind înregistrarea islamului pentru a nu fi atacată în judecată”.
Arhiereul a menţionat de asemenea că decizia sa a fost determinată de promisiunile premierului Filat în domeniul stării duhovniceşti din Republica Moldova.
Filat, legea cultelor şi un fals conflict între ortodocşi şi musulmani
Flux.md / 27 mai 2011
Premierul Filat a gafat din nou. Luat de val, acesta a participat, la 25 mai, la şedinţa sinodului structurii locale a Patriarhiei Moscovei, promiţând public că se angajează, în faţa respectivei structuri şi a societăţii, să „rezolve câteva probleme”. Filat a specificat că este vorba, de fapt, de două probleme. Acestea ţin, pe de o parte, de modificarea Legii cultelor religioase şi a părţilor lor componente şi, pe de altă parte, de înregistrarea Ligii Musulmanilor din Republica Moldova, de către Ministerul Justiţiei, ca urmare a unei Decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Vladimir Filat, urmaşul lui Vasile Tarlev
Cele două subiecte merită atenţia noastră. Să le luăm pe rând. Cât priveşte Legea cultelor religioase, trebuie să amintim că aceasta a fost adoptată în anul 2007 pentru executarea, la capitolul „Măsuri generale”, a Hotărârii CEDO, pronunţate la 13 decembrie 2001, în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Republica Moldova”, speţă în care Mitropolia Chişinăului şi „a întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) a avut calitatea de terţ intervenient. În acel dosar, structura Bisericii Ruse din ţara noastră a compărut alături de guvernul Tarlev, a cărui poziţie a împărtăşit-o integral. Modul de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001 a fost monitorizat, între anii 2002 şi 2010, de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CM al CoE). Parlamentul care a votat legea respectivă a fost dominat de majoritatea PCRM. Cu toate acestea, legea a întrunit sprijinul tuturor fracţiunilor şi grupurilor informale din Parlament, inclusiv al unor deputaţi ca Vladimir Filat, Dumitru Diacov sau Marian Lupu, actuali fruntaşi ai coaliţiei de guvernământ.
În paranteză fie spus, suspendarea acestei monitorizări a fost posibilă, la 4 martie 2010, ca urmare a demersurilor Ministerului Justiţiei, condus de Alexandru Tănase, şi a faptului că Mitropolia Basarabiei şi-a retras, prin scrisoare oficială, încă din toamna anului 2009, din motive necunoscute şi greu de înţeles, absolut toate capetele de plângere pe care le-a susţinut constant în faţa CM al CoE între anii 2002 şi 2009. Monitorizarea constituia cea mai importantă formă de protecţie internaţională a Mitropoliei Basarabiei. Cu titlu de fapt divers trebuie să arătăm că persoanele cărora li se datorează nemijlocit suspendarea monitorizării sunt trei: ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, avocatul Alexandru Postică (tot el avocatul lui Ernest Vardanian şi al lui Ilie Cazac) şi preotul Ianec (Ion) Cosoi, promovat în funcţia de vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chişinăului.
Dată fiind configuraţia actuală a Parlamentului, o eventuală modificare a Legii cultelor ar putea fi operată doar de fracţiunea PLDM, împreună cu cea a PCRM. Putem spune de pe acum că poziţionarea lui Filat de partea ierarhilor de sub oblăduirea Moscovei va conduce în mod inevitabil la un conflict dintre Republica Moldova şi Consiliul Europei. O consecinţă logică a acestui fapt ar putea fi redeschiderea de către CM al CoE a monitorizării modului de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 2001 pronunţate în cazul Mitropoliei Basarabiei. În loc să rezolve o problemă, premierul Filat va crea mai multe. În loc să meargă pe calea concilierii şi a medierii, Filat păşeşte pe cea a confruntărilor religioase şi jurisdicţionale. Aşa stând lucrurile, el va trebui să-şi asume toate consecinţele şi deplina responsabilitate pentru această poziţie evident greşită.
Între euroconformitate şi interes secular-politic
Legea cultelor religioase şi a părţilor lor componente a fost expertizată de către Consiliul Europei şi a făcut obiectul mai multor Rezoluţii interimare ale CM al CoE. Pentru motive de conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi cu jurisprudenţa CEDO, orice modificare a respectivei legi va trebui supusă, potrivit angajamentelor asumate oficial de către Republica Moldova, unor noi expertizări. Astfel, orice modificare sau completare a Legii cultelor nu va putea depăşi cadrul stabilit de Convenţia Europeană şi de Hotărârea CEDO în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Republica Moldova”. Se cuvine să mai amintim că legislaţia Republicii Moldova despre culte a făcut, de-a lungul anilor, obiectul criticilor din partea Departamentului de Stat al SUA, dar şi din partea OSCE, fapt consemnat în Rapoartele anuale cu privire la situaţia drepturilor omului din ţara noastră.
Teama de Mitropolia Basarabiei
Mitropolia Chişinăului şi „a întregii Moldove” s-a împotrivit de la bun început adoptării unei legi euroconforme despre culte, lansând apeluri, declaraţii sau demersuri publice sau organizând în mod repetat manifestaţii de protest. Toate aceste reacţii au pornit de la teama absurdă şi iraţională de creştere şi consolidare a Mitropoliei Basarabiei şi, respectiv, de scădere numerică şi descreştere a puterii de influenţă şi control a structurii locale a Patriarhiei Moscovei. Pe scurt, opoziţia Mitropoliei „întregii Moldove” a avut la bază raţiuni geopolitice şi secular-politice evidente (egoiste şi destul de meschine) şi nu a fost dictată de dorinţa unei reflecţii sau dezbateri publice într-o societate autentic democratică. Motivele sau pretextele invocate constant au fost de natură istorică, emoţională şi chiar social-politică, nicidecum juridică. Acum, când comunitatea religioasă a musulmanilor din Republica Moldova a fost înregistrată în ordinea stabilită de lege, mitropolia Patriarhiei Moscovei agită un alt pretext, cel al pericolului unui conflict iminent dintre civilizaţia de factură creştin-ortodoxă şi cea de factură islamică.
Cine şi câţi sunt musulmanii din Republica Moldova?
Comunitatea musulmanilor (sau cultul religios islamic) înregistrată cu denumirea de Liga Musulmanilor din Republica Moldova este reprezentată de cetăţeni moldoveni stabiliţi la noi încă din perioada sovietică. Aceştia au, în cele mai multe cazuri, particularităţi etnice, fiind de origine azeră, tătară sau uzbekă. Datele recensământului general al populaţiei Republicii Moldova din octombrie 2004 sunt relevante în acest sens. Ele indică, printre cetăţenii moldoveni, o prezenţă de 259 de arabi, 891 de azeri, 108 ceceni, 256 de kazahi, 211 tadjici, 974 de tătari, 269 de turci, 220 de turkmeni şi 745 de uzbeci. Cumulând aceste date oficiale, obţinem un total de 3933 de persoane.Majoritatea dintre aceşti cetăţeni moldoveni, putem presupune, în linii foarte mari, ar fi, prin tradiţie, de confesiune musulmană. Cu toate acestea, doar 1667 de cetăţeni moldoveni au indicat islamul, la recensământul populaţiei din 2004, ca religie a lor. Aceştia sunt musulmanii împământeniţi la noi, ca să folosim un termen mai vechi. Raportat la ansamblul corpului social, numărul musulmanilor din Republica Moldova este unul infim (sub 1%), inferior, de exemplu, numărului de membri ai celui mai numeros cult neoprotestant, cel evanghelist-baptist, care întruneşte circa 1,7% din totalul populaţiei adulte. Comparând cifra de 1667 de musulmani declaraţi cu numărul altor comunităţi etnoconfesionale, vom observa că datele statistice indică o prezenţă de 902 persoane de confesiune mozaică (iudei sau evrei) şi de 101 armeni (gregorieni). Cu toate acestea, cultul mozaic (Confederaţia Comunităţilor Evreieşti din Republica Moldova) şi cultul gregorian (Biserica Apostolică Armeană) au un statut legal, fiind dotate cu personalitate juridică.
Studenţii musulmani
Este adevărat căprezenţa musulmană în Republica Moldova, în special la Chişinău, este mai numeroasă. Aceasta se datorează unei importante mase aluvionare (de ordinul miilor) de studenţi şi doctoranzi de origine arabă care îşi fac studiile în bază de contract la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) şi la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.Această masă islamică aluvionară este una provizorie în Republica Moldova.
Ligă, cult sau comunitate?
Titulatura de „Ligă a musulmanilor” este una inadecvată din punct de vedere al scopurilor admise de legea cultelor pentru asemenea cazuri, cu toate că este conformă cu norma juridică europeană. Această denumire trimite, mai degrabă, la scopuri extrareligioase, semănând mai mult cu una de organizaţie neguvernamentală sau de entitate politică. Este interesant să vedem cum se va implica premierul Filat în „rezolvarea acestei probleme” şi ce vor spune partenerii europeni ai ţării noastre în legătură cu acest subiect. Din câte cunoaştem, Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău monitorizează situaţia religioasă din Republica Moldova, redactând periodic Rapoarte în materie. Politic vorbind, orice exagerare sau pas greşit al premierului Filat ar putea costa scump Republica Moldova, întrucât „chestiunea musulmană” ar putea alerta inutil Bruxellesul, făcând obiectul unor eventuale condiţii avansate ţării noastre în dialogul moldo-comunitar şi aşa destul de anevoios. S-ar putea ca tocmai acesta să fie scopul premierului Filat. Dacă este sau nu aşa, timpul o va demonstra.
Interferenţe etnice
Ne-am referit mai sus la datele statistice furnizate de recensământul general al populaţiei din 2004. Un aspect complet neglijat de cei antrenaţi în dezbaterea „chestiunii musulmane” este cel al compoziţiei etnice a comunităţii islamice „împământenite”. De foarte multe ori, temperatura relaţiilor dintre Republica Moldova şi alte state este dată de tratamentul aplicat minorităţilor etnoreligioase de la noi, înrudite cu statele respective (kin-state în engleză sau etat-parent în franceză). Este un fapt general cunoscut că state ca Israelul, Federaţia Rusă, Armenia sau Azerbaidjanul sunt sensibile la modul în care sunt tratate minorităţile lor din alte state.Este de presupus că o anulare a înregistrării Ligii Musulmanilor din Republica Moldova să ridice probleme în relaţiile Chişinăului cu Baku sau cu Moscova.
Cum au rezolvat problema alte state?
Să ne referim la două cazuri relevante. Cum totul ce ţine de confesiune este perceput în Republica Moldova fie prin prisma românească, fie prin cea rusească, este potrivit să vedem cum staul lucrurile, la capitolul relaţii cu musulmanii, în Rusia şi România.
Federaţia Rusă, din care provin cetăţenii moldoveni de origine tătară, este statul european cu cea mai mare comunitate de musulmani, estimată, potrivit declaraţiilor oficiale ale premierului Vladimir Putin, între 20 şi 30 de milioane, cu o dinamică pozitivă. Patriarhia Moscovei cultivă relaţii de bună convieţuire cu această comunitate. Dacă cineva ar aborda problema la Moscova în cheia propusă de premierul Filat sau de mitropolitul Vladimir Cantarean, tensiunile etnoreligioase ar fi de neevitat. Politica religioasă a Moscovei este, în general, una a echilibrului interreligios, marcată de tendinţe pronunţate de menţinere a comunităţii musulmane în cadrul legii. Poate ar fi cazul ca mitropolitul Vladimir şi ceilalţi vlădici de oblăduire rusă să-l consulte pe patriarhul Kiril al Moscovei, împrumutând din experienţa acestuia şi a Bisericii sale de convieţuire multiseculară cu zecile de milioane de musulmani din cuprinsul marii federaţii din răsărit.
România, ţara cu a doua Patriarhie Ortodoxă ca mărime, având o veche comunitate musulmană, turco-tătară, în Dobrogea,este un exemplu clasic de relaţii paşnice dintre ortodocşi şi musulmani. Să amintim doar că cea mai mare moschee din România a fost construită de statul român în 1910, la Constanţa, după un proiect al inventatorului Gogu Constantinescu şi al arhitectului Victor Ştefănescu, în stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale româneşti. Cultul musulman din România are statut legal, de persoană publică. Formarea clerului musulman se face la Liceul Teologic Musulman şi Pedagogic din Medjidia, pe banii statului român.Personalul musulman de cult este format din hatipi, imami, hagii, muezini. Puţină lume cunoaşte că majoritatea tătarilor musulmani din România, ca şi o anumită parte a turcilor musulmani, provin din Basarabia de sud (Bugeac), de unde au fost expulzaţi în timpul ţarismul rus. Cu toate că pe lângă comunitatea musulmană turco-tătară există în România un număr important de imigranţi musulmani, de origine arabă, turcă sau de alte origini, nimeni nu agită spectrul confruntărilor dintre ortodocşi şi musulmani. Dimpotrivă, Patriarhia Română cultivă relaţii de bună convieţuire cu musulmanii.
În ce constă problema?
Într-adevăr, în ce constă problema pe care premierul Filat i-a promis mitropolitului Vladimir să o rezolve? Părerea noastră este că problema este una falsă. Premierul trebuie să înţeleagă că ortodocşii şi musulmanii nu sunt reciproc opozabilişi că cea mai bună cale este cea a aducerii tuturor comunităţilor religioase în cadrul legii. Asta nu au înţeles regimurile Snegur, Lucinschi şi Voronin în cazul mult prigonitei Mitropolii a Basarabiei şi Republica Moldova a fost condamnată la CEDO. În definitiv,Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată, ironia sorţii, tocmai de guvernul Tarlev, adică de cei care au prigonit-o mai abitir.
Sperietoarea islamizării în masă a găgăuzilor, de care se preocupă unii, este doar o sperietoare.Niciodată în istorie nu s-a înregistrat şi nu se înregistrează nici acum măcar un caz izolat de convertire a găgăuzilor la islam. Dimpotrivă, dată fiind comunitatea lingvistică a găgăuzilor ortodocşi cu turcii musulmani, în rândul cetăţenilor moldoveni de origine găgăuză am putea găsi suficienţi misionari creştini pentru spaţiul turcofon. Cine îşi pune însă problema misiunii ortodoxe printre popoarele de limbă turcă? Şi-o pune patriarhul Kiril? Şi-o pune mitropolitul Vladimir? Filat nici atâta!
Să fim rezonabili. O aruncare a musulmanilor din Republica Moldova în afara legii nu poate decât să degradeze climatul confesional din ţară. Dimpotrivă, abordările corecte, echilibrate ale agenţilor guvernamentali, bazate pe lege şi pe exemplele pozitive din alte state, inclusiv cele din Rusia şi România, sunt de un milion de ori mai bune decât atitudinile partizane, de aliniere la gradaţii şi agenţii confesionali ai Moscovei în ţara noastră. Suntem de părere că o comunitate musulmană menţinută în cadrul legal şi integrată în ansamblul corpului social este de preferat uneia lăsate de capul ei, pradă uşoară pentru tot felul de integrişti şi fundamentalişti islamici. Dacă şi ar exista o problemă a musulmanilor din Republica Moldova, aceasta ar trebui rezolvată civilizat şi legal, într-un cuvânt creştineşte şi omeneşte, că tot ni se vorbeşte pe mică pe ceas de valori şi principii.
Vlad CUBREACOV, FLUX
NOTĂ: Opiniile împărtăşite de autor nu corespund în mod neapărat cu punctul de vedere al redacţiei FLUX în acest subiect.
Bisericile Rusa si Greaca se opun planurilor din cele doua tari de a se introduce carduri electronice de identitate menite rationalizarii birocratiei si, in cazul Greciei, facilitarii integrarii in Uniunea Europeana (? -n.n.).
Oficialii Bisericii cer studierea in detaliu a cardurilor si, de asemenea, cer autoritatilor sa le faca optionale. Ei sustin ca informatiile personale si financiare ce vor fi stocate pe microcipurile din carduri pot fi manipulate pentru a discrimina credinciosii.
Intr-un interviu acordat luna trecuta Rossiiskaya Gazeta, un ziar oficial guvernamental, Mitropolitul Ilarion de Volokomlamsk, seful Departamentului de Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei, a afirmat: ”cardurile de credit pe care o persoana le foloseste pentru a ridica bani din bancomat sau pentru a plati intr-un magazin, sunt ceva, iar un card personal in care toate informatiile despre viata si activitatile unei persoane vor fi stocate, despre conturile sale bancare, sanatatea sa, calatoriile sale, sunt cu totul altceva. Sunt grade diferite de control asupra oamenilor.”
Aripile conservatoare si nationaliste din interiorul bisericilor au tinut demonstratii la Athena si Moscova sustinand ca aceste carduri vor compromite identitatea nationala si religioasa. Multi merg pana acolo incat sa sustina ca numerele de identitate cum ar fi 666 sunt ”semnul fiarei” din Cartea Apocalipsei. In cadrul unei demonstratii tinuta la Moscova, pe 16 aprilie,nationalistii ortodocsi si-au unit fortele cu membri ai Partidului Comunist. Comunistii se opun, la randul lor, Cardului Universal Electronic, programat sa fie introdus in Rusia anul viitor.
Segodnia.ru, o publicatie online ce acopera deseori subiecte religioase si nationaliste, comentand asupra demonstratiilor, spune ca ”introducerea CUE face posibila construirea unei nemaiauzitedictaturi electronice super-totalitare, in care fiecare persoana devine un bio-obiect controlabil de la distanta, un robot pentru tot felul de activitati practice, cu un cod de bare pe corpul sau sau un microcip sub piele.”
Patriarhul Bisericii Ruse, Kirill II, a afirmat in cadrul unei intalniri a Sinodului, in februarie, ca ”biserica intelege pozitia oamenilor care nu vor sa fie supusi unui control ce face posibila culegerea unei informatii cuprinzatoare despre viata lor privata, putand, pe termen lung, sa fie folosita pentru a discrimina cetatenii pentru viziunea pe care o au asupra lumii.”
Pe 27 martie, miide preoti ortodocsi, calugari, calugarite si mireni au marsaluit prin Atena spre Parlament pentru a protesta. In Aprilie, Sinodul Bisericii Grecesti si-a exprimat ingrijorarea asupra cardurilor, afirmand ca va avea intalniri cu oficiali guvernamentali de rang inalt. Mitropolitul Prokopie de Filipi, Neapolis si Thasos, ce prezideaza comisia sinodala de probleme dogmatice si canonice, a raportat ca, in urma discutiilor preliminare avute cu oficiali guvernamentali, biserica a primit asigurari ca, printre altele, numarul 666 nu va aparea pe carduri sub nicio forma. (…)”
În legătură cu emisiunea-dezbatere cu tema „Averea Bisericii” difuzată în cadrul emisiunii Cu ochii’n 4 pe canalul TV România 1 în seara de 30 martie 2011, Patriarhia Română face următoarele precizări:
Aşa cum au remarcat numeroşi telespectatori, emisiunea a fost agresivă, lipsită de obiectivitate şi de profesionalism, arătând, de fapt, reaua intenţie a realizatorilor prin prezentarea trunchiată şi tendenţioasă a informaţiilor cu scopul vădit de a discredita Biserica în contextul crizei economice actuale.
Această atitudine a reieşit inclusiv din prezentarea promoţională agresivă a emisiunii cu scopul creării percepţiei în opinia publică a faptului că Biserica ar deţine proprietăţi uriaşe folosite în scopuri nedeclarate. Averea Bisericii a fost prezentată hiperbolic şi chiar ridicol, ca un fel de „tsunami pecuniar”, care a devenit un coşmar-obsesie pentru politica editorială a televiziunii naţionale.
[…] Este surprinzător şi regretabil faptul că tocmai postul naţional de televiziune, TVR, susţinut financiar în majoritate de către contribuabili de credinţă ortodoxă, atacă Biserica naţională a poporului român pe tema sprijinului acordat acesteia de către Statul român. Ori, salariile celor care lucrează în Televiziunea Română, plătite de la bugetul de Stat, sunt incomparabil mai mari decât sprijinul salarial acordat de Stat personalului deservent al Bisericii Ortodoxe Române. În acelaşi timp, suma de la bugetul de Stat alocată celor şase componente ale Televiziunii Române (circa două sute milioane lei) este aproape egală cu sprijinul salarial alocat de Stat Bisericii Ortodoxe Române (aproximativ două sute zece milioane lei), deşi contribuţia reală a Bisericii la viaţa spirituală, cultural-educaţională şi social-filantropică a comunităţilor locale din ţară şi din diaspora română este incomparabil mai mare şi mai eficientă.
Adesea, sprijinul salarial foarte modest acordat în prezent de Stat preoţilor din parohii este chiar mai mic decât impozitul plătit de aceştia către bugetul de Stat pentru salariul lor integral, deşi acest salariu nu mai poate fi realizat în multe localităţi, întrucât contribuţia credincioşilor a scăzut dramatic din cauza fenomenului migraţiei, şomajului şi sărăcirii populaţiei.
În concluzie, considerăm că datoria Televiziunii naţionale nu este aceea de a tensiona în mod artificial relaţiile dintre Stat şi Biserică, nici de a diminua şi submina capacitatea de acţiune a Bisericii, astfel încât aceasta să nu mai poată ajuta spiritual şi social poporul român, atât de umilit astăzi de factori interni şi externi dornici de profit imediat sau pe termen lung, tocmai pentru că acest profit se obţine în defavoarea sa.
Guvernul socialist din Grecia, condus de Giorgios Papandreou, a intrat recent în conflict cu Biserica Ortodoxă Greacă după puternicile critici clericale adresate clasei conducătoare.
Se spune ca clasa conducătoare a transformat Grecia într-o „ţară aflata sub ocupaţia” creditorilor UE-FMI. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Giorgios Petalodis, răspunzând criticilor într-un mesaj pastoral care a circulat duminica trecuta in toate bisericile, a declarat că cererile episcopilor ortodocşi „nu au nici o legatura cu realitatea”.
Criticile derivă din faptul că clericii „aparent nu par să înţeleagă deosebita importanţă a eforturilor depuse de guvern” pentru scoaterea Greciei din criză şi pentru modernizarea ţării.
El a invitat Biserica să ia în considerare „schimbarile şi nevoile noilor timpuri”.
Reacţia puternica a Guvernului, spun observatorii, se datorează faptului că Biserica a ales un moment delicat pentru Grecia de a se alătura corului de critici venite din partea intregii opoziţii formata din partidele politice de dreapta şi de stânga, din uniunea sindicatelor, precum şi din multele sectoare ale societăţii, care se opun planului de austeritate.
Episodul acesta vine pe fondul nesfarsitelor greve şi proteste facute împotriva masurilor Guvernului.
În ciuda faptului că mesajul Sfântului Sinod sprijina numai parţial pretenţiile opoziţiei politice şi ale uniunii sindicale la memorandumul de acord cu UE şi FMI, totusi el a fost criticat de către opozitia de stânga şi, în special, de către Partidul Comunist (KKE).
Principala forţă de opoziţie, cea de centru-dreapta – Partidul Noua Democraţie (ND), a apreciat „sfânta intervenţie ” a episcopilor, spunând că aceasta evocă trecutul mult mai militant al ierarhiei grecesti.
Este interesant de citit si articolul „Inceputul separarii Bisericii de Stat. Problema salariilor clericilor” postat pe site-ul Romfea pe 14 decembrie a.c., in care se spune ca Guvernul grec va proceda la o separare completa, dar treptata, de Biserica Greciei. Este amintita si declaratia prim-ministrului grec Giorgios Papandreou din 6 noiembrie a.c., in care arata ca este de acord cu o astfel de separare si ca dialogul in acest sens cu Biserica Greciei deja a si inceput. Castigarea autonomiei proprii a fost motivatia lui principala. De asemena, in articol s-a amintit si de intentia unor oficiali ai Uniunii Europene de a impune statului grec sa mai plateasca salariile preotilor, iar daca o va face in continuare, sa dea si la reprezentantii celorlalte culte recunoscute. Conform stirii, surse de la Bruxelles spun ca aceasta problema va fi urmatoarea care va fi dezbatuta in cadrul acestui „dialog”.
Intr-un alt articol Romfea aflam ca Arhiepiscopul Ieronim si unii sinodali au fost deranjati de tonul dur al Scrisorii Pastorale „Catre popor”, distribuita in multe biserici ale Greciei, dar ca nu si-au exprimat aceasta mahnire in mod public> AICI
În timp ce salariile bugetarilor au scăzut în acest an, statul va aloca în 2011 mai mulţi bani pentru salariile preoţilor. Potrivit Legii Bugetului de stat pe 2011, contribuţia statului la salarizarea personalului de cult va creşte anul viitor cu 9,12 %, de la 227.856.000 lei la 248.637.000 lei, adică echivalentul a 59,2 milioane euro. Reprezentanţii Secretariatului de stat pentru Culte spun însă că diferenţa este dată de rectificările apărute în cursul anului 2010. „Nu este vorba de o majorare, diferenţa care apare ţine de rectificările care au avut loc în decursul anului. Numărul de posturi nu a fost suplimentat„, a declarat pentru gândul Nicolae-Adrian Lemeni, secretar de stat la Secretariatul de stat pentru Culte. Pe de altă parte, în Legea Bugetului de stat se arată că şi contribuţia statului la salarizarea personalului neclerical – estimat la circa 20.000 persoane – va creşte în anul 2011 cu 30%, ajungând la 1.958 mii lei.
„Preoţii au cele mai mici salarii din România”
La rândul lor, reprezentanţii Patriarhiei Române susţin că de fapt preoţii au cele mai mici salarii din România. „Personalul deservant al cultelor este categoria cu cele mai mici salarii din România. Un preot debutant are un salariu de 890 de lei, iar un preot cu toate gradele profesionale ajunge la 1.800-1.900 de lei, ceea ce este foarte puţin. În plus, numeroase parohii din ţară nu reuşesc să îşi acopere salariile preoţilor lor decât timp de 8-9 luni pe an„, a declarat pentru gândul părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
În România există circa 15.000 de preoţi ortodocşi. Statul susţine financiar în proporţie de 60% salariile de bază pe care le câştigă personalul clerical, procentajul ajungând până la 80% în cazul preoţilor din parohiile sărace, precum cele din Delta Dunării sau din zona de mijloc a Moldovei, după cum ne-a explicat părintele Stoica.
Acesta spune că începând din 2007, câteva sute de preoţi nu au primit sprijin financiar din partea bugetului de stat. „Sunt sute de preoţi care au fost hironisiţi din 2007 şi până acum şi care nu beneficiază de sprijin financiar de la stat”, a mai spus părintele Stoica. Acesta a arătat că salariul unui preot este la nivelul celui al unui profesor de liceu. „Suma totală care se întoarce la bugetul de stat din partea lăcaşurilor de cult, prin taxele şi impozitele plătite la stat, este mai mare decât suma pe care acestea o primesc de la bugetul de stat. Biserica are şi personal neclerical pe care îl plăteşte din fonduri proprii„, a adăugat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Personalul din 4.400 de lăcaşuri de cult primeşte sprijin de 80% din salariile de bază
Lista unităţilor de cult cu venituri reduse care beneficiază de un sprijin lunar la salarizare în cuantum de 80% din salariile de bază stabilite conform legii pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat, potrivit nivelului de studii, gradului profesional obţinut şi vechimii în activitatea clericală deţinută în cadrul cultelor din România, cuprinde peste 4.400 de poziţii.
Marţi, plenul Parlamentului a respins toate amendamentele formulate de deputaţi şi senatori în cadrul bugetului Secretariatului General al Guvernului privind bisericile şi lăcaşurile de cult, în număr de circa 2.400. Amendamentele vizau, printre altele, construcţia de clopotniţe, împrejmuirea cu garduri a unor cimitire, repararea acoperişurilor de biserici şi construcţia de săli de mese multifuncţionale pentru lăcaşuri de cult. Sumele solicitate cu acest scop depăşesc 2 milioane euro, potrivit unor calcule ale ziarului Gândul.
Recent, oficialii BOR au declarat că potrivit legislaţiei în vigoare, clericii şi personalul deservent ai Bisericii Ortodoxe Române, „deşi nu primesc salarii de la stat, ci doar un modest sprijin salarial, totuşi plătesc impozitul pe salarii, contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, la fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi la fondul de asigurări sociale de sănătate, asemenea tuturor celorlate categorii socio-profesionale din România„.
Plenul Parlamentului a respins marti toate amendamentele formulate de deputati si senatori in cadrul bugetului SGG privind bisericile si locasurile de cult, in numar de 2.400.
Parlamentarii nu au sustinut toate amendamentele formulate, incheiind capitolul bugetului SGG dupa aproximativ doua ore si jumatate, timp in care alesii au incercat sa-si convinga colegii de necesitatea construirii, repararii sau continuarii lucrarilor la locasurile de cult din colegiile lor.
Dupa parcurgerea a aproximativ jumatate din amendamente, presedintele de sedinta, Teodor Melescanu, a solicitat un vot pe toate amendamentele respinse, pentru a scurta timpul de dezbatere, astfel incat toate cele 2400 de amendamente au picat.
Parlamentarii au depus mii de amendamente la buget
pentru activităţi legate de biserici
Mediafax/ 20 decembrie 2010
Parlamentarii motivează că susţinerea tuturor instituţiilor religioase, indiferent de cult, „ar trebui să fie o prioritate a statului, respectiv a bugetului de stat, mai ales într-o perioadă de criză„.
Sumele solicitate cu acest scop depăşesc 2 milioane euro, potrivit unor calcule făcute de „Gândul”.
Ca surse de finanţare pentru aceste investiţii, parlamentarii au luat în calcul de la Fondul de Rezervă la dispoziţia Guvernului şi până la cel al Secretariatului General al Guvernului (SGG), al Ministerului Apărării Naţionale şi bugetul Administraţiei Prezidenţiale. O altă sursă de finanţare pe care o au în vedere senatorii şi deputaţii pentru investiţiile în lăcaşurile de cult este, potrivit publicaţiei, „diminuarea corespunzătoare a programului de dezvoltarea infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural„.
„De departe, campion în propunerea de amendamente la acest capitol este grupul parlamentar PSD+PC din Camera Deputaţilor, care a propus, printre altele, suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului cu 7.190.000 lei, circa 1,7 milioane euro, pentru continuarea lucrărilor de întreţinere sau curente la 320 de biserici, din aproape toate cultele. Motivaţia este că «sumele repartizate pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor nu au acoperit niciodată necesarul pentru aceste servicii», arată autorii amendamentului. O altă propunere a aceluiaşi grup vizează reparaţii şi consolidări la nu mai puţin de 26 de biserici ortodoxe din toată ţara, sursa de finanţare indicată fiind bugetul Ministerului Apărării, care ar urma să suplimenteze cu circa 300 mii lei bugetul SGG, la capitolul «Cultură, recreere şi religie»”, se arată în material.
„Gândul” precizează că nici bisericile din străinătate nu au fost uitate: deputatul PDL Călian Petru a cerut, printr-un amendament la Legea bugetului de stat, suma de 2 milioane lei pentru Episcopia Ortodoxă a Spaniei şi Portugaliei – Catedrala ortodoxă română Madrid din diaspora.
Pentru „îmbunătăţirea infrastructurii rurale şi creşterea gradului de civilizaţie”, un grup de opt parlamentari PNL, în frunte cu Eugen Nicolăescu, au formulat un amendament prin care cereau alocarea sumei de 225 mii lei pentru execuţia unei săli de mese multifuncţionale la Biserica Ortodoxă Floreşti, judeţul Prahova.
La rândul lor, deputaţii PSD Gheorghe Ana, Ion Stan, Ion Dumitru şi Adrian Ţuţuianu sunt autorii unui amendament prin care au cerut ca din bugetul Administraţiei Prezidenţiale pe 2011 să se aloce circa 1,5 milioane lei pentru restaurările mai multor biserici din ţară, printre care Biserica din lemn „Duminica tuturor sfinţilor” şi Parohia Pucioasa II.
La solicitarea locuitorilor comunei Dor Mărunt din judeţul Călăraşi, senatorul Nedelcu Vasile, de la Grupul Parlamentar Mixt, a propus, potrivit „Gândul”, suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte cu 200 mii lei. „Destinaţia banilor ar fi ” împrejmuirea celor 6 (şase) cimitire cu gard, din satul Dor Mărunt – 3 buc., satul Dilga – 1 buc., satul Înfrăţirea – 1 buc. şi satul Ogoru – 1 buc.”, se arată în articol.
Toate amendamentele referitoare la lăcaşurile de cult figurează cu propunerea din partea Comisiilor de specialitate de a fi respinse, însă ele vor intra în dezbatarea legii bugetului, după cum au explicat pentru „Gândul” reprezentanţi ai secretariatului Camerei Deputaţilor. […]
Patriarhia Română a luat atitudine faţă de cele două propuneri legislative iniţiate de domnul deputat Vasile Silviu Prigoană privind cultele recunoscute în România, prin scrisoarea pe care Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat-o domnului Mircea Geoană, Preşedintele Senatului.
Precizăm totodată că, la solicitarea iniţiatorului [Dep. Silviu Prigoană – n.m.], Plenul Senatului a aprobat astăzi retragerea propunerii legislative pentru abrogarea Legii nr. 142 din 27 iulie 1999, privind sprijinul Statului pentru salarizarea clerului. Motivul principal al retragerii a fost faptul că Legea nr. 142 din 27 iulie 1999, republicată, cu modificările ulterioare, a fost abrogată la data de 1 ianuarie 2010, prin legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Ca urmare, propunerea legislativă a domnului deputat Vasile Silviu Prigoană era fără obiect.
În cele ce urmează prezentăm scrisoarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresată domnului Mircea Geoană, Preşedintele Senatului:
Domniei Sale,
Domnului MIRCEA GEOANĂ
Preşedintele Senatului
Domnule Preşedinte,
Patriarhia Română a luat act cu surprindere de depunerea în Parlamentul României a mai multor propuneri legislative privind cultele recunoscute în România, având ca iniţiator pe d-l deputat VASILE-SILVIU PRIGOANĂ, propuneri prin care se încearcă modificarea unei părţi din cadrul legislativ actual, cu incidenţe majore asupra vieţii cultelor şi a exercitării libertăţii religioase.
Două dintre iniţiativele depuse, înregistrate în prezent la Biroul Permanent al Senatului sub numerele BP 651 şi BP 652 din 2010, privesc aspecte referitoare la sprijinul direct şi indirect al Statului faţă de activităţile cultelor recunoscute, în România, respectiv sprijinul la salarizare şi unele facilităţi fiscale.
Sprijinul Statului la salarizare şi facilităţile fiscale acordate cultelor recunoscute, prevederi legale deja tradiţionale în România, nu ar fi fost necesare dacă Statul român modern nu ar fi preluat în secolul al XIX-lea majoritatea covârşitoare a resurselor Bisericii Ortodoxe Române, lăsându-i doar cheltuielile (reparaţiile şi întreţinerea clădirilor de cult, cheltuielile de funcţionare, inclusiv cele cu personalul etc.). Întrucât fenomenul de secularizare a averilor nu a existat numai în România, soluţii similare de sprijin al cultelor s-au luat în majoritatea statelor europene, ca măsuri compensatorii la respectivele exproprieri.
Majoritatea statelor din Europa au instituit diferite forme de sprijin direct şi indirect către cultele recunoscute. Astfel, în constituţiile Danemarcei, Norvegiei şi Islandei este prevăzut faptul că Biserica de stat trebuie să fie sprijinită de către autorităţi. În Norvegia, sprijinul comunităţilor religioase înregistrate este asigurat în funcţie de numărul de credincioşi (principiul proporţionalităţii). În Grecia, Statul asigură în totalitate cheltuielile de administrare a Bisericii Ortodoxe, iar preoţii ortodocşi sunt funcţionari ai Ministerului Educaţiei. Constituţia Belgiei prevede sprijinul Statului pentru asigurarea salariilor şi pensiilor clerului cultelor recunoscute prin lege (6 culte), iar alte prevederi legale menţionează posibilitatea cultelor recunoscute de a primi sprijin de la Stat pentru construirea şi renovarea imobilelor.
Cehia (21 culte), Slovacia (16 culte), Slovenia şi Luxemburg acordă un sprijin la salarizare personalului cultelor recunoscute, iar în Suedia (pentru 9 culte), Finlanda (2 culte), Italia (pentru 5 culte), Austria, Spania, Portugalia, Elveţia, Germania sprijinul se realizează prin colectarea de către Stat a unui impozit pentru cult. În Marea Britanie şi în Cipru nu a existat un fenomen al secularizării averilor bisericeşti, astfel că în aceste două ţări Bisericile deţin proprietăţi importante, fapt care le este suficient pentru a asigura venitul necesar acoperirii cheltuielilor.
Observăm astfel că, în toate cazurile în care Statul a secularizat averile cultelor, în momentul de faţă există o sprijinire directă şi indirectă a cultelor.
Experţii europeni în domeniul libertăţii religioase afirmă că nu este suficient ca un Stat să garanteze constituţional libertatea religioasă, ci este necesar ca entităţile religioase să aibă şi mijloacele materiale necesare pentru ca această libertate să poată fi exercitată efectiv. Dacă secularizarea averilor Bisericii nu este urmată de un sistem de sprijinire compensatorie, se poate vorbi şi despre o încălcare a principiului constituţional al libertăţii religioase, deoarece libertatea religioasă este afectată grav prin diminuarea mijloacelor materiale şi prin dezicerea Statului de unele obligaţii asumate în momentul secularizării bunurilor bisericeşti.
Ca urmare, ceea ce se încearcă în prezent în România de către anumite persoane, prin iniţiativa de a lipsi cultele de sprijinul la salarizare, de a elimina facilităţile fiscale, precum şi de abandonare a scutirii de impozit pe locaşurile de cult, poate fi considerat pe bună dreptate ca un demers care ar încununa o nedreptate istorică şi ca un atentat la dreptul de libertate religioasă şi de exercitare a acesteia. Această iniţiativă, fără precedent în Europa contemporană, impune nu numai o reacţie a cultelor recunoscute, ci a întregii societăţi şi a clasei politice, care are obligaţia morală de a se distanţa clar şi fără echivoc de astfel de iniţiative.
Pe lângă argumentele de ordin constituţional, dorim să subliniem că nu este moral să se ceară credincioşilor din ziua de astăzi să întreţină în exclusivitate un patrimoniu cultural şi multe activităţi dezvoltate în sute de ani prin contribuţiile ctitorilor şi donatorilor, care au înzestrat ctitoriile cu mijloace de susţinere, mijloace preluate de către Stat la un anumit moment al istoriei. Statul român modern s-a dezvoltat într-o mare măsură pe averile Bisericii, care a fost expropriată discriminatoriu faţă de toate celelalte instituţii şi categorii de cetăţeni (la momentul includerii în bugetul de stat în anul 1860 veniturile Casei Bisericii reprezentau un sfert din bugetul Statului).
Tradiţia sprijinului Statului la salarizarea clerului a fost continuată fără întrerupere de la momentul secularizării (Legea comunală, promulgată la 1 aprilie 1864, stabilea obligaţia comunelor de ‘a îngriji de cultul, de biserica sau de bisericile religiunei la care aparţine. Comuna este datoare a plăti pe preoţii şi pe servitorii bisericelor sale’ — art. 11).
Mult timp salarizaţi integral de către Stat, angajaţii cultelor au beneficiat, în perioada comunistă, doar de un sprijin la salarizare, situaţie continuată şi după 1989 (Ordonanţa Guvernului nr. 4/1993 privind acordarea de contribuţii de la bugetul de stat pentru completarea salarizării personalului unităţilor de cult din ţară şi a personalului deservent al cultului ortodox care îşi desfăşoară activitatea în străinătate şi alte acte normative care i-au urmat, între care şi Legea nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, în prezent abrogată).
Nu trebuie să se piardă din vedere că multele răscoale ţărăneşti care au culminat cu cea de la 1907 au avut loc după exproprierea Bisericii, făcută cu promisiunea împroprietăririi ţăranilor cu aceste terenuri. Acum se afirmă, în acelaşi spirit antireligios, că reducerea susţinerii financiare a cultelor recunoscute sau fiscalizarea integrală a acestora va aduce beneficii unor categorii de persoane, în principal bătrânii, trecându-se cu vederea că tocmai cultele recunoscute sunt cele care au cele mai multe şi mai eficiente activităţi de asistare şi îngrijire a persoanelor în vârstă.
Cât priveşte abrogarea facilităţilor fiscale ale cultelor recunoscute, precizăm că în majoritatea statelor Uniunii Europene există astfel de scutiri şi că acestea au în vedere utilitatea socială a cultelor, afirmată la nivel de lege organică în România prin articolul 8 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. În plus, atât sprijinul la salarizare, cât şi facilităţile fiscale acordate cultelor recunoscute în România, sunt recunoscute şi garantate expres prin Legea 489/2006 (art. 10 şi, respectiv, 11).
Ca urmare, Vă rugăm, în calitatea Domniei Voastre de Preşedinte al Senatului României, să sprijiniţi demersul Bisericii Ortodoxe Române de a nu promova spre adoptare cele două propuneri legislative ale d-lui deputat VASILE-SILVIU PRIGOANĂ.
Având încredinţarea că, prin bunăvoinţa membrilor Senatului României şi a Domniei Voastre personal, această solicitare a Patriarhiei Române va fi soluţionată, rugăm pe bunul Dumnezeu să Vă binecuvânteze cu darurile Sale cele bogate.
În Cotidianul „Ziarul de Vrancea”, domnul Valentin Muscă semnează un articol cu titlul După un proiect al lui Silviu Prigoana, preoţii, trimişi la cerşit de Camera Deputaţilor, trăgând un semnal de alarmă în ceea ce priveşte pericolul ca Statul Român să nu mai contribuie la salarizarea preoţilor [?! – n.m.]. În continuare, vă prezentăm fragmente din acest articol:
„Este pentru prima dată după introducerea salarizării preoţilor în secolul al XIX-lea, când statul intenţionează să taie subvenţiile pentru slujitorii Bisericii. […] Este vorba despre iniţiativa scandaloasa a deputatului PDL Silviu Prigoana, iniţiativa care la vremea respectiva a creat discuţii contradictorii, chiar în cadrul propriului partid. […] Dacă proiectul trece şi de Senat, peste 90% din preoţii din România pot să-şi declare parohiile falimentare, iar ei să plece pe urmele căpşunarilor sau să se apuce de ghicit şi “citit în cărţi”, întrucât, legal, Biserica nu le dă voie să practice şi o a doua profesie.
“Preoţii vor ajunge cerşetori”. “Majoritatea preoţilor care primeau acest ajutor de la stat îl utilizau pentru plata cotelor sociale pe care le achită tot la stat. Nu sunt bani pe care preoţii îi iau acasă. Vin de la stat şi pleacă tot la stat. Dacă proiectul îşi urmează cursul şi va trece şi de Senat, mulţi preoţi nu vor mai avea cu ce să plătească aceste cote sociale, pentru că veniturile majorităţii parohiilor sunt mici şi, efectiv, preoţii nu vor mai putea achita taxele către stat. Deja sunt unii preoţi care vin cu bani de acasă să achite aceste taxe”, ne-a spus pr. Stefan Maftei, protoiereul Protoieriei Odobeşti. Cu excepţia câtorva parohii, unde protipendada politico-financiară şi maneliştii merg pentru oficierea Tainelor Botezului şi Cununiei, aruncând cu bani în stânga şi-n dreapta, majoritatea parohiilor au venituri la limita subzistenţei. Şi, mai grav, există sute de parohii cărora Secretariatul de Stat pentru Culte nu le-a acordat buget, preoţii neprimind nici salariu de la stat, nici o altă formă de susţinere financiară. Iniţiativa legislativă afectează peste 15.000 de preoţi şi aproape 20.000 de angajaţi din personalul neclerical din România. Este prima dată după aproape 150 de ani, de când preoţii primesc susţinere financiară de la stat, când Legislativul propune retragerea acestui sprijin. Comuniştii au închis mănăstirile, au demolat biserici, dar nu le-a retras sprijinul financiar.”
Guvernul a pus la cale o nouă modificare a Codului Fiscal, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2011.
Proiectul, aflat în dezbatere publică, este lăsat moştenire de foştii miniştri ai Finanţelor şi ai Muncii, Sebastian Vlădescu, respectiv Mihai Şeitan. Pe lista obligaţiilor de plată a contribuţiilor de asigurări sociale se află şi „utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţa dus-întors de la domiciliu la locul de muncă”. Sunt incluse şi convorbirile telefonice, în scop personal, dar şi „cazarea sau îmbrăcămintea oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât cel al pieţei”.
Potrivit proiectului, persoanele cu venituri din activităţi independente vor plăti contribuţii de asigurări sociale de cel puţin 25,36% şi până la 35% din venituri. Nici călugării nu sunt exceptaţi de la plata asigurărilor sociale. Achitarea contribuţiilor revine Ministerului Culturii „pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse”.
Proiectul mai introduce o contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale cuprinsă între 0,15%-0,85%. Persoanele cu încasări din activităţi agricole supuse impozitului pe venit vor putea decide voluntar dacă achită contribuţii pentru pensii. Cadourile primite de 8 martie sau de Paşte nu intră în cuantumul de impozitare, dacă valoarea acestora nu depăşeşte 150 de lei.
Plata online mai aşteaptă
Premierul Emil Boc a avut ieri o întâlnire cu noul ministru al Comunicaţiilor, Valerian Vreme, pentru a-i cere să pună la punct sistemul de plată online a contribuţiilor pentru veniturile din drepturi de autor. Vreme a afirmat că acest sistem va fi 100% funcţional la 25 septembrie. Contribuabilii vor beneficia de această modalitate de plată pentru declaraţiile aferente lunii septembrie, depuse în octombrie.
Ioan Botiş, noul ministru al Muncii: „Am avut o discuţie informală pe această ordonanţă. Decizia finală o luăm în Guvern„
Pe lângă diminuarea pensiilor şi a salariilor, măsurile drastice care vor fi aplicate de Guvern de la 1 iunie prevăd eliminarea sau reducerea şi altor beneficii şi ajutoare acordate până acum de stat. Printre acestea se numără indemnizaţia pentru creşterea copilului, bursele de studiu, subvenţiile pentru încălzire, renta viageră, salariile preoților.
Mămicile vor primi cel mai probabil o indemnizaţie pentru creşterea copiilor mai mică cu 25%. Lista tăierilor continuă cu renta viageră a agricultorilor şi cea a sportivilor, care vor fi mai mici din iunie cu 25 de procente. Guvernul nu îi iartă nici pe studenţi şi elevi, dar nici pe cei care fac cercetări ştiinţifice. Aceştia vor primi burse şi indemnizaţii mai mici tot cu 25 de procente. Preoţii vor avea şi ei salariile reduse cu 25%, iar cu aceeaşi valoare vor scădea şi diversele cheltuieli pentru angajaţii din administraţia locală şi centrală. De asemenea Guvernul vrea să economisească bani şi din eliminarea subvenţiilor pentru încălzire sau a biletelor de odihnă pentru pensionari.
Tot de luna viitoare, pensiile speciale ale magistraţilor, demnitarilor, poliţiştilor şi militarilor vor fi recalculate. Angajaţii din companiile de stat care vor fi concediaţi colectiv nu vor mai primii salarii compensatorii.
În schimb, deşi iniţial se vorbea şi de reducerea lor, Guvernul a promis că nu se va atinge de alocaţiile pentru copii şi indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap, veteranii de război şi cei care au fost persecutaţi politic.
Nici de salariile angajaţilor din companiile sau regiile de stat Guvernul s-ar putea să nu se atingă. Deşi autorităţile au declarat public că şi acestea vor fi diminuate, Executivul nu a găsit încă o modalitate legală de a face acest lucru.
* indemnizaţiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România cu 25%
* Cuantumul drepturilor reprezentând salarizarea în valută şi alte drepturi în valută şi în lei ale personalului trimis in misiune permanentă sş respectiv temporară în străinătate cu 25%
* Cuantumul drepturilor specifice pentru activităţile desfăşurate în instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională cu 25%
* ajutorul de şomaj cu 15%
* salariile preoţilor cu 25%
* renta viageră a sportivilor cu 25%
* compensaţia lunară pentru chirie cu 25%
* salariile angajaţilor BNR, CNVM, CSSPP şi CSA cu 25%
* cuantumul brut al pensiilor cu 15% (valoarea punctului de pensie scade la 622,9 lei)
* cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România cu 15%
* ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor
* indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
Nu se mai acordă:
* pensiile anticipate
* trusoul pentru nou-născuţi
* biletele de odihnă pentru pensionari
* ajutorul pentru tinerii căsătoriţi
* indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere sau la trecerea în rezervă
Potrivit Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor:
Vor fi recalculate în termen de 30 de zile:
* pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor şi judecătorilor, respectiv magistraţilor asistenţi ai Curţii Constituţionale
* pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
* pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular
* pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari
* pensiile deputaţilor şi senatorilor
* pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă
* pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi
Vor fi recalculate în termen de cinci luni:
* pensiile militare de stat
* pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor.
Măsurile prevăzute sunt valabile în perioada 1 iunie 2010 – 1 ianuarie 2011.
Este pentru prima data cand aud ca salariile preotilor se vor reduce… De data asta insa destul de considerabil. Se pare ca am ajuns de unde am plecat; toate cresterile anterioare sunt reduse acum, revenindu-se oarecum la forma initiala de dinainte de majorari… Iarasi rezolvam problemele in stilul nostru propriu, mioritic…
Auzind si de aceasta noua masura de austeritate a Guvernului Boc, dupa ce la masurile anterioare asemanatoare pensionarii au reactionat pe cat au putut, mamicile la fel, iar sindicalistii in numar mare, si ma gandeam care ar fi efectul imediat al unei astfel de decizii… nu de alta, dar tocmai ce am auzit cu cateva zile in urma un cuvant interesant al unui marturisitor ortodox care vorbise tagential intr-o conferinta despre actuala criza si despre masurile de austeritate propuse de guvern, numindu-le drept o noua forma de “canibalism”. Iarasi, ma gandeam la sfatul pe care ma pregateam de ceva vreme sa-l dau unui parinte, care la fiecare sarbatoare nationala nu rata ocazia si-i înfiera pe comunisti pentru tot raul pe care l-au facut. Vroiam sa-i spun doar atat: ca riscă mult osandindu-i pe comunisti in vremea aceasta, fiindca sunt multi dintre cei care au trait in epoca ceausista si acum o regreta, vazand planul de guvernare actual. O duceau, pe plan material, mult mai bine atunci. Mai degraba i-ar condamna pe neocomunistii actuali, deghizati in democrati. Atunci sa vezi daca ai curajul marturisirii… De asemenea, imi veneau in minte si cuvintele unui venerabil batran parinte care spunea ca Biserica in perioada aceea era mai intarita, reusind sa supravetuiasca singura atatia zeci de ani si ca cei “douazeci de ani de libertate pentru Biserica sunt deja prea multi”…
In fine, ma gandeam, deci, la efectul imediat al unei astfel de decizii canibalice, vazand si putinele comentarii la articolul in cauza, care propuneau masuri oarecum “sindicaliste” si pentru preoti: “scurtarea” slujbelor (care sunt deja scurtate la maxim de unii), incetarea pomenirii la slujbe a carmuirii tarii si marirea taxelor la serviciile religioase. Probabil ca unii dintre preoti vor adopta astfel de solutii pentru a face fata cheltuielilor. Vor aplica, deci, legea talionului, uitand ca au una mai buna, superioara… Si-asa preotii sindicalisti fac presiuni mari la CEDO pentru dobandirea recunoasterii statutului Sindicatului/ Asociatiei “Pastorul cel bun”. Astfel, odata recunoscut statutul, se vor integra perfect societatii noastre secularizate si nu-i vei mai putea deosebi de lumea veacului acestuia pieritor… Noi ii luam pe viitorii preoti din lumea aceasta secularizata si desacralizata, este adevarat, dar ca sa-i deosebim de ea si sa-i consacram, sa-i afierosim pentru totdeauna Domnului; nu sa-i readucem iar in lume cu scopul sa-i confundam cu ea. In acelasi timp, vor fi si altii dintre preoti care vor intelege ca nu aceasta este solutia, ci vor vedea cu ochi de păstor ca prin rabdare, ascultare, infranare si blandete, adica prin acele virtuti crestine marturisite de 2000 de ani incoa vor putea mosteni pamantul acesta si mai ales Raiul. Intr-o lume pieritoare, care parca te ucide din fasa, virtutile perene crestine sunt cele care te invie. Pentru asta trebuie sa “mori” mai intai ca sa poti “invia”, iar noi, crestinii, vrem sa ne “rastignim” cu Hristos, ca sa putem invia cu El. “Nebunia” aceasta evanghelica este singura noastra solutie, care, de altfel, o si propovaduim prin jugul asumat. Vreti solutii date de “profesionisti”?… uitati-va atunci in continuare pe posturile de televiziune si in presa si veti fi mintiti in continuare; veti fi, de asemenea, inrobiti fara sa vreti si injugati acolo unde jugul este impovarator. Va veti trezi in mijlocul unui razboi de interese obscure ale stapanitorilor lumii acesteia si, intrand in tabara unuia sau altuia, se vor folosi de voi in interesul lor si veti afla apoi ca paguba voastra este mai mare decat a fost la inceput. Se pare ca diferenta dintre popi si preoti va fi din ce in ce mai evidenta in zilele noastre. Poate ca acum vine vremea secerisului si ingerii vor plivineghina din tarina, iar graul il vor adunain jitnita (Mt. 13, 30). Este acum momentul ca noi sa dam exemplu de calmitate cand lumea este tulburata. Paradoxal, criza nu-i la noi, ci este la ei; deoarece de la ei si vine.
O vorba batraneasca spune ca preotul trebuie sa stie sa traiasca din parohie. Este adevarata, pentru ca te indeamna sa fii parinte cu enoriasii tai, nu prestator de servicii (religioase). Sunt unele parohii mai mici, indeosebi in zona rurala, care nici in felul acesta nu pot asigura preotului venitul minim necesar, de aceea cred ca preotul acela trebui sa munceasca auxiliar in mod cinstit si onest in primul rand fata de preotia sa si apoi fata de comunitatea in care traieste, pentru ca sunt unele munci pe care oamenii le desconsidera din pricina smereniei pe care trebuie sa o ai atunci cand le faci. Mantuitorul îl ajuta pe batranul Iosif la dulgherie, iar Sf. Ap. Pavel facea corturi si nu accepta sa fie intretinut de crestini ca sa nu fac paguba Evangheliei sale – vezi F.A. 18, 3; Tes. 3, 8; Tes. 2, 9; 2 Cor. 11, 9; ghidandu-se indeosebi dupa principiul ca preotul nu trebuie sa caute cele ale credinciosilor, ci pe credinciosii insisi, “Pentru că nu copiii sunt datori să agonisească pentru părinţi, ci părinţii pentru copii” 2 Cor. 12, 14. Inca mai tin minte cum citeam din IBOR unde se spunea ca la un moment dat in istoria noastra preotii erau recunoscuti dupa barba si pletele lor, dar si dupa muncile agricole pe care le faceau. Poate ca sunt vremuri demult apuse pentru noi, insa sunt sigur ca foamea te va invata ce si cum sa muncesti.
Ramane de vazut reactia Patriarhiei, daca va exista, in aceasta chestiune si, de asemenea, evolutia ulterioara a lucrurilor. Oricum, pe toti trebuie sa ne puna serios pe ganduri momentul acela, parca din ce in ce mai inevitabil, cand vom trebui sa nu mai depindem de subventiile (nu salariile) venite de la stat.
1. În vremea aceea a sărbătorit Iosia Paştile Domnului în Ierusalim şi a junghiat mielul Paştilor în ziua a paisprezecea a lunii întâi.
2. A aşezat pe preoţi la locul lor şi i-a obligat să slujească în templul Domnului;
3. Iar leviţilor, care învăţau pe toţi Israeliţii şi care erau sfinţiţi pentru Domnul, le-a zis: „Puneţi chivotul cel sfânt în templul pe care l-a zidit Solomon, fiul lui David, regele lui Israel; nu mai aveţi nevoie să-l mai purtaţi pe umeri, ci slujiţi acum Domnului Dumnezeului vostru şi poporului Său Israel
4. Şi vă rânduiţi după neamurile voastre părinteşti şi după cetele voastre, cum a scris David, regele lui Israel şi cum a scris Solomon, fiul lui;
5. Aşezaţi-vă în locaşul sfânt după cetele voastre între fiii poporului, fraţii voştri, şi după cetele în care sunt împărţiţi leviţii, după neamurile lor.
6. Junghiaţi mielul Paştilor şi vă sfinţiţi şi-l pregătiţi pentru fraţii voştri, ca să facă ei după cuvântul Domnului care s-a dat prin Moise”.
7. După aceea a dat Iosia ca dar fiilor poporului, tuturor care se aflau acolo, tot pentru jertfa Paştilor, din vite mărunte un număr de treizeci de mii de miei şi de ţapi tineri şi trei mii de boi. Acestea erau din averea regelui.
8. Căpeteniile lui au făcut de bună voie un dar poporului, preoţilor şi leviţilor: Hilchia, Zaharia şi Iehiel, căpeteniile templului lui Dumnezeu, au dat preoţilor pentru jertfa Paştilor, două mii şase sute de oi, miei şi ţapi, şi trei sute de boi;
9. Conania, Şemaia şi Natanael fraţii lui, şi Haşabia, Ieiel şi Iozabad, căpeteniile leviţilor, au dăruit leviţilor pentru jertfa Paştilor cinci mii de oi şi cinci sute de boi.
10. Aşa s-a înjghebat slujba: preoţii s-au aşezat la locul lor şi leviţii după cetele lor şi după porunca regelui;
11. Şi au junghiat mielul Paştilor şi au stropit preoţii cu sânge, luându-l din mâinile leviţilor; iar leviţii jupuiau pielea de pe animalele de jertfă.
12. Apoi au rânduit cele gătite pentru arderile de tot, ca să le împartă poporului, cum era acesta împărţit în cete după familii, ca ei să le aducă Domnului, cum este scris în cartea lui Moise. Tot aşa au făcut ei şi cu boii.
13. Şi au fript mielul Paştilor pe foc, după rânduială; şi jertfele cele sfinte le-au fiert în căldări, în oale şi în tigăi şi le-au împărţit fără multă trudă la tot poporul,
14. Iar pentru ei şi pentru preoţi au gătit după aceasta, căci preoţii, fiii lui Aaron, au fost ocupaţi cu aducerea de jertfe şi de grăsimi până noaptea; şi de aceea leviţii au gătit şi pentru ei şi pentru preoţi, fiii lui Aaron.
15. Şi cântăreţii, fiii lui Asaf, au stat la locurile lor, după rânduiala lui David, a lui Asaf, a lui Heman şi a lui Iedutun, văzătorii regelui, asemenea şi portarii au stat la fiecare poartă; şi ei nici nu aveau nevoie să lipsească de la slujba lor, fiindcă leviţii, fraţii lor, găteau pentru ei.
16. Aşa s-a gătit în acea zi toată slujba care a fost pentru Domnul, ca să se sărbătorească Paştile şi să se aducă arderile de tot pe jertfelnicul Domnului, după porunca regelui Iosia.
17. Fiii lui Israel, care se aflau acolo, au prăznuit în vremea aceea Paştile şi sărbătoarea azimelor, timp de şapte zile.
18. Paşti ca acestea însă nu mai fuseseră sărbătorite în Israel din zilele lui Samuel proorocul; nici unul dintre regii lui Israel n-a sărbătorit Paştile aşa cum a sărbătorit Iosia cu preoţii şi leviţii, cu tot Iuda şi Israelul care se aflau acolo, şi cu locuitorii Ierusalimului.
19. Paştile acestea au fost sărbătorite în anul al optsprezecelea al domniei lui Iosia.
20. După toate acestea, care le-a făcut Iosia în templul lui Dumnezeu, şi cum regele Iosia a ars cu foc pe cei ce grăiesc din pântece, pe magi, capiştile, idolii şi Aşerele ce erau în Ierusalim şi în Iuda, ca să se păzească cuvintele Domnului, scrise în cartea pe care o găsise Hilchia preotul în templul Domnului, n-a fost ca el nici unul dintre regii dinainte de el, ca să se fi întors la Domnul cu toată inima lui şi cu tot sufletul lui şi cu toată tăria lui, după toată legea lui Moise, şi nici după el nu s-a ridicat ca el. Totuşi Domnul nu şi-a potolit de tot iuţimea cea mare a mâniei Lui, iuţime cu care Domnul Se mâniase pe Iuda, pentru toate fărădelegile pe care le săvârşise Manase. Şi a zis Domnul: „Şi pe Iuda îl voi lepăda de la faţa Mea, cum am lepădat casa lui Israel; şi voi lepăda cetatea Ierusalimului, pe care am ales-o, şi templul despre care am zis: Numele Meu va fi acolo”. Şi a venit Neco, regele Egiptului, cu război asupra Carchemişului, pe Eufrat; şi Iosia i-a ieşit înainte.
21. În vremea aceea a trimis Neco soli la el, ca să-i spună: „Ce treabă am eu cu tine, rege al lui Israel? Nu împotriva ta vin eu acum, ci merg acolo unde am război. Şi Dumnezeu mi-a poruncit să grăbesc; să nu te împotriveşti lui Dumnezeu, Care este cu mine, ca să nu te piardă”.
22. Dar Iosia nu s-a dat îndărăt dinaintea lui, ci s-a pregătit să se lupte cu el; şi n-a ascultat de cuvintele lui Neco, care erau din gura lui Dumnezeu, ci a ieşit la luptă în valea Meghido.
23. Atunci arcaşii au tras asupra regelui Iosia; şi a zis regele slugilor sale: „Duceti-mă de aici, pentru că sunt greu rănit”.
24. Şi l-au luat slugile lui din car şi l-au aşezat în alt car care-l avea el şi l-au dus la Ierusalim. Şi a murit şi a fost înmormântat cu părinţii săi. Şi tot Iuda şi Ierusalimul l-au jelit pe Iosia.
25. Asemenea şi Ieremia l-a jelit pe Iosia într-o cântare de jale. De Iosia au vorbit şi toţi cântăreţii şi toate cântăreţele în cântările lor de jelire, care s-au păstrat până azi şi se întrebuinţează în Israel. Ele se găsesc scrise în cartea cântărilor de jelire.
26. Celelalte lucrări ale lui Iosia şi faptele cele bune ale lui, pe care le-a săvârşit după cele scrise în legea Domnului,
27. Cum şi faptele lui, cele dintâi şi cele de pe urmă, se găsesc scrise în cartea regilor lui Israel şi ai lui Iuda.
PNL: Salarizarea preoţilor echivalentă cu a profesorilor.
BUCUREŞTI / 15:03, 29.09.2008
Ministrul Economiei şi Finanţelor, vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian, a anunţat, luni, că BPC al PNL a decis ca salariile preoţilor să fie echivalente cu ale profesorilor, pe formula practicată în perioada interbelică, dar şi acordarea calităţii de „ordonator de credite” bisericilor.
„Am discutat o chestiune mai amplă, privind reforma morală a societăţii româneşti, privind rolul instituţiilor fundamentale şi consolidarea rolului dascălului, al preotului în societate. E vorba de două măsuri, din care una este de reparaţie, a doua este expresia încrederii pe care o avem în instituţia Bisericii şi o recunoaştere a rolului pe care Biserica o joacă în societate şi a încrederii pe care o arată românii în Biserică”, a susţinut Varujan Vosganian la finalul BPC.
Prima măsură vizează salarizarea preoţilor care să fie echivalentă cu aceea a profesorilor, pe modelul situaţiei existente în perioada interbelică.
„În ce priveşte prima chestiune, e vorba de salarizarea preoţilor. Există percepţia că preoţii sunt salarizaţi de la buget şi, privind lucrurile în sensul lor strict, aşa şi este: preoţii primesc o sumă extrem de mică ce este comparabilă cu salariul minim pe economie şi doar preoţii din parohiile foarte sărace primesc un mic supliment, dar această sumă este mai degrabă simbolică, pentru că e menită să asigure pragul de subzistenţă. Din acest motiv, şi datorită unei restituiri nu doar de natură istorică, dorim să propunem bisericilor din România o formulă de salarizare care să reia formula din perioada interbelică, când salariile preoţilor erau similare cu salariile profesorilor”, a afirmat Vosganian.
Liberalii au decis să reînceapă consultările cu bisericile din România, în legătură cu salarizarea preoţilor în funcţie de gradul pe care îl au corespunzător nivelului cadrelor didactice.
Vosganian a subliniat că „bugetul de stat nu asigură suma integrală”, menţionând că sumele suportate de stat vor fi mai mari pentru parohiile sărace.
„Vom propune ca această măsură să se realizeze pe timpul a mai mulţi ani, astfel încât să existe şi pentru bugetul statului posibilitatea de adaptare din mers a sumelor aferente. Popunem această formulă de salarizare care face un gest de reparaţie şi dreptate socială şi conferă preotului un statut demn în comunitatea în care trăieşte”, a spus Vosganian.
Liderul PNL a mai spus că a altă măsură este acordarea calităţii de„ordonator de credite” bisericilor care au sau care vor să aibă în întreţinere orfelinate, spitale sau instituţii de învăţământ.
În legătură cu iniţiativele unor preoţi din diverse zone ale ţării de a înfiinţa sindicate ale clerului, Patriarhia Română face următoarele precizări:
Iniţiativa înfiinţării de sindicate ale preoţilor este necanonică, nestatutară şi nelegală. Conform modului de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, problemele şi doleanţele preoţilor trebuie exprimate şi discutate în conferinţele protopopeşti lunare, cercurile pastorale, şedinţele Permanenţelor Consiliilor Eparhiale, conferinţele pastoral-misionare eparhiale trimestriale, şedinţele Sinoadelor Mitropolitane şi cele ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nu în sindicate de factură laică.
În general, se constată că iniţiativele de a înfiinţa sindicate preoţeşti aparţin unor preoţi care sunt ispitiţi de duh de răzvrătire, de dezbinare şi ieşire din disciplina şi comuniunea bisericească.
Preotul nu este angajatul laic al unei societăţi comerciale, ci este investit de ierarhul său cu responsabilitatea unei misiuni sfinte care are ca scop mântuirea şi slujirea comunităţii de credincioşi pe care o păstoreşte. El nu poate face grevă, lăsând copiii nebotezaţi, mirii necununaţi, bolnavii nespovediţi, morţii neîngropaţi şi credincioşii neîmpărtăşiţi pentru că are salariul prea mic.
De altfel, salariul preoţilor nu este negociabil, deoarece acesta este stabilit prin Legea nr. 142/1999 privind sprijinul Statului pentru salarizarea clerului, care acum se află în stadiul de amendare şi aprobare în Parlament. Întrucât sprijinul oferit de Stat pentru salariul clerului este completat din contribuţia credincioşilor, un sindicat al preoţilor este implicit îndreptat şi împotriva propriilor enoriaşi.
Iar, conform Legii sindicatelor nr. 54/2003, personalul de conducere nu se poate organiza în sindicate. Ca atare, preoţii, fiind conducători ai parohiilor, nu se pot organiza în sindicate.
Pentru clarificarea şi rezolvarea problemelor de orice fel ale preoţilor, Patriarhia Română recomandă fiecărei eparhii consultarea şi identificarea unor soluţii practice de solidaritate între parohii pentru sprijinirea preoţilor, în primul rând, a celor din parohiile sărace.
Preotii pot candida ca independenti la alegerile locale
BUCUREŞTI / 6.03.2008
Preoţii pot candida ca independenţi la alegerile locale, cu aprobarea episcopului local şi după o verificare prealabilă a acestora, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Constantin Stoica.
În cazul în care se va constata că aceştia se abat de la conduita morală şi se implică în alte activităţi decât cele pentru care s-au angajat, vor pierde sprijinul episcopului, ierarhului episcopiei din care face parte şi va fi obligat să-şi dea demisia, a precizat preotul Constantin Stoica.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, aceasta nu înseamnă o implicare politică a preoţilor, ci doar continuare activităţii misionare a acestora în cadrul comunităţilor locale.
Decizia a fost luată la şedinţa de joi a Sfântului Sinod, dar această problemă rămâne în continuare în discuţia acestui for, pentru a aduce completări şi precizări, a mai spus Stoica.
Theologhia 
