Mitropolitul Bartolomeu Doctor Honoris Causa la Iaşi
La invitaţia Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu va primi, miercuri, 13 mai 2009, titlul de Doctor Honoris Causa al prestigioasei instituţii de învăţământ medical ieşene.
Solemnitatea va începe la ora 10.00 şi va avea loc în Aula „Emil Palade” (Auditorium Maximum) din cadrul Facultăţii de Farmacie, iar titlul va fi acordat, în numele Senatului, de prof. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul Universităţii.
În încheiere, Mitropolitul Bartolomeu va rosti prelegerea inaugurală cu titlul „Puterea cuvântului”, o sinteză teologică despre multiplele ipostaze ale cuvântului, în teologie, în artă şi literatură.
Biroul de presă al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului
sursa>
http://www.arhiepiscopia-ort-cluj.org/main.htm
http://www.umfiasi.ro/umf/ie2/navigation.jsp?node=2719
Vezi si>
http://www.medicalnet.ro/blog/astarastoae/
Foto>
http://www.hotnews.ro/zoom.html?desc=Foto:%20Hotnews&imgUrl=http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2008-06-26-3363779-41-mitropolitul-clujului-bartolomeu-anania.jpg
~~~+~~~
IPS Bartolomeu va primi astăzi titlul de
Doctor Honoris Causa al UMF Iaşi
Astăzi, Înalt Preasfinţitul Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ din Iaşi (UMF). Evenimentul va începe la ora 10:00 şi va avea loc în Aula „Emil Palade“ (Auditorium Maximum) din cadrul UMF. Decizia acordării acestei distincţii a fost luată în şedinţa Senatului UMF din data de 23 martie 2009. „Înalt Preasfinţia Sa a făcut şi studii de Medicină, dar, în acelaşi timp, a fost unul dintre cei care au susţinut învăţământul medical şi dezvoltarea bioeticii în România. În acelaşi timp, este o mare personalitate culturală şi spirituală a României. Este şi un model de moralitate şi intransigenţă în principii. Condamnat la 25 de ani de muncă silnică, trecând prin închisorile din Aiud şi Jilava, Înalt Preasfinţia Sa a rămas acelaşi om cu viziune umanistă către societate“, a declarat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul UMF Iaşi.
sursa>
http://www.mmb.ro/ro/stiri/ips_bartolomeu_va_primi_astazi_titlul_de_doctor_honoris_causa_al_umf_iasi.html
~~~+~~~
VALERIU ANANIA
Cronologie
1921 – 18 martie: în localitatea Glăvile, judeţul Vâlcea, se naşte Valeriu Anania,
fiul lui Vasile şi al Anei, născută Mărgăritărescu.
1927-1933 – urmează şcoala primară în comuna natală.
1933-1941 – este elev al Seminarului Central din Bucureşti.
– în clasa a doua de seminar, are loc întâlnirea cu Anton Holban, profesor de
limba română, în care va găsi sprijinul şi îndrumarea necesare pentru
formarea viitorului scriitor şi om de cultură.
1935 – debutează, poetic, cu versurile Pământ şi cer, în revista teologică
„Ortodoxia“. Va colabora, în decursul vremii, la alte reviste de teologie:
„Biserica Ortodoxă Română“, „Studii Teologice“, „Mitropolia Olteniei“/
Craiova, „Glasul Bisericii“, „Telegraful Român“/ Sibiu, almanahul şi revista
„Credinţa“/ Detroit, „Renaşterea“/ Cluj-Napoca, „Vestitorul Ortodoxiei“,
„Deisis“/ Regensburg, „Candela Moldovei“/ Iaşi ş.a.
1937 – debutează, publicistic, cu articolul Camaradul Anton, în revista „Vremea“.
Mai târziu, va colabora şi la alte multe reviste de cultură: „Dacia rediviva“,
„Convorbiri literare“, „Gazeta literară“, „Gândirea“, „Tribuna“,
„Amfiteatru“, „Caiete critice“, „Ateneu“, „Albina“, „Luceafărul“, „Magazin
istoric“, „Destin“/ Madrid, „Revista de istorie şi teorie literară“, „Vatra“,
„Steaua“. „Scara“ ş.a.
1938 – 26 noiembrie: debutează, dramaturgic, cu scenariul radiofonic în versuri
Jocul fulgilor, în regia lui Atanasie Mitric. Aceeaşi piesă, adaptată pentru
decor de Eugenia Brebenaru, e reprezentată pe scena Operei Române în
februarie 1939. Piesă nepublicată.
1939 – 11 mai: cu concursul lui Nicolae Iorga, o trupă de amatori îi joacă piesa în
versuri La furcărie, pe scena Teatrului Ligii Culturale, în regia autorului.
Piesă nepublicată.
1940 – martie: Teatrul „Studio Naţional“ din Bucureşti îi reprezintă poemul
dramatic Dochia, în regia lui Nicolae Kirilov. Piesă nepublicată.
1942 – 2 februarie: intră în monahism la Mânăstirea Antim din Bucureşti, primind
numele Bartolomeu.
– 15 februarie: este hirotonit ierodiacon; în peregrinările prin ţară, va fi
ierodiacon la Mânăstirile Polovragi şi Baia de Arieş.
– primăvara: îl cunoaşte pe Tudor Arghezi, căruia îi va fi apropiat vreme de
un sfert de secol.
1942-1943 – urmează cursuri de diferenţă şi îşi ia bacalaureatul la Liceele „Dimitrie
Cantemir“ şi, respectiv, „Mihai Viteazul“.
1943 – iulie: la Sibiu, îl cunoaşte pe Victor Papilian.
1941-1948 – urmează studii superioare de Teologie la Bucureşti, Cluj şi Sibiu; este
absolvent al Academiei Teologice „Andreiane“ din Sibiu.
1945-1946 – studii incomplete de medicină la Sibiu şi Cluj şi de muzică instrumentală la
Cluj. Aici, frecventează şi participă activ la cenaclul literar al lui Victor
Papilian, reactivat – după întoarcerea din pribegie a Universităţii clujene – în
casa protopopului ortodox Florea Mureşanu; îl cunoaşte pe dramaturgul Ion
Luca, căruia îi va fi foarte apropiat între anii 1951-1955, pe când Ion Luca
locuia la Vatra Dornei.
1946 – în Cluj, la o şezătoare literară, îl ascultă pe Gala Galaction – preotul
Grigore Pişculescu –, pe care-l va reîntâlni ceva mai târziu la Bucureşti.
– iunie: student al Universităţii din Cluj şi preşedinte al Centrului Studenţesc
„Petru Maior”, conduce greva studenţească antirevizionistă şi anticomunistă.
Urmează un lung şir de arestări.
– este expulzat din Cluj.
1947 – iulie-decembrie: este stareţ al Mânăstirii Topliţa.
– iarna: la Cluj, îl cunoaşte pe Lucian Blaga.
1948 – toamna: la Mânăstirea Bistriţa vâlceană îl cunoaşte pe Patriarhul Justinian,
căruia îi va fi colaborator apropiat timp de peste 25 de ani.
1948-1949 – ocupă funcţia de intendent al palatului patriarhal.
1949-1950 – este inspector patriarhal pentru învăţământul bisericesc.
1950-1951 – asistent al profesorului Teodor M. Popescu, la Catedra de Istorie
Bisericească Universală din cadrul Institutului Teologic Universitar din
Bucureşti.
1951-1952 – este decan al Centrului de Îndrumări Misionare şi Sociale a clerului, la
Curtea de Argeş, unde predă cursuri de istorie bisericească şi omiletică.
1952 – îl cunoaşte pe Vasile Voiculescu.
1952-1958 – este director al bibliotecii patriarhale.
1956 – 14 august: moare Victor Papilian.
1958 – este condamnat politic la 25 de ani de muncă silnică, pentru „uneltire
contra ordinei sociale“; închis la Securitate, Jilava, Piteşti şi Aiud; eliberat
după şase ani şi două luni, în 1964, prin decret general de graţiere.
1963 – 26 aprilie: moare Vasile Voiculescu.
1964-1965 – este numit, din nou, director al bibliotecii patriarhale.
1965-1976 – funcţionează, în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din
America şi Canada, ca secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al
Congresului bisericesc, director al Cancelariei eparhiale, director al
Departamentului Publicaţiilor, reprezentant al relaţiilor interbisericeşti. Este
membru în două comisii ale Conferinţei Permanente a Episcopilor Ortodocşi
din America de Nord şi de Sud: Comisia Ecumenică şi Comisia de Studii şi
Proiecte. Susţine conferinţe în Detroit, Chicago, Windsor şi Honolulu.
Redactor al revistei şi almanahului Credinţa şi al casetei de literatură Noi.
1966 – debutează, editorial, cu poemul dramatic Mioriţa, Editura pentru
Literatură, Bucureşti; volumul apare cu o Predoslovie de Tudor Arghezi.
1967 – 14 iulie: moare Tudor Arghezi.
– 29 octombrie: primeşte harul preoţiei, fiind hirotonit de episcopul Victorin
al Americii; ceva mai târziu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îi
acordă rangul de arhimandrit. Ulterior, este distins – pe linie bisericească –
cu „Crucea patriarhală“, „Ordinul Sfântului Mormânt“ al Patriarhiei
Ierusalimului, „Ordinul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel“ al Patriarhiei
Antiohiei.
1967-1968 – Teatrul „Barbu Delavrancea“ din Bucureşti îi pune în scenă poemul
dramatic Mioriţa, regia şi scenografia fiind semnate de Marietta Sadova,
Mircea Marosin şi Zoe Anghel-Stanca.
1968 – apare poemul dramatic în versuri Meşterul Manole, Editura pentru
Literatură, Bucureşti.
1969 – ianuarie: poemul dramatic Mioriţa este transmis la Televiziunea Română.
– 30 martie: la Teatrul „Al. Davila“ din Piteşti are loc premiera poemului
dramatic Meşterul Manole, în regia Mariettei Sadova; partitura muzicală e
interpretată de Corul Madrigal. În turneu, piesa este jucată şi pe scene
dramatice din Polonia.
– poemul Meşterul Manole e jucat la Teatrul „Casandra“, de către promoţia
clasei Ion Olteanu a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică
Bucureşti.
– poemul dramatic Du-te vreme, vino vreme! apare la Editura Tineretului,
Bucureşti.
– este publicat volumul Păhărelul cu nectar, fantezie dramatică în versuri,
pentru copii, Editura Ion Creangă, Bucureşti.
– este membru în delegaţia Bisericii Ortodoxe Române care vizitează
Bisericile Vechi Orientale din Egipt, Etiopia şi India.
1970 – aprilie: Teatrul „Al. Davila“ din Piteşti joacă poemul dramatic Mioriţa, în
regia lui Constantin Dinischiotu.
1971 – volumul de versuri Geneze este publicat de Editura Cartea Românească,
Bucureşti.
– apare poemul dramatic Steaua Zimbrului, Editura Eminescu, Bucureşti.
1972 – 30 ianuarie: moare dramaturgul Ion Luca.
– la Editura Cartea Românească, îi apare volumul de teatru Poeme cu măşti,
ediţie definitivă.
1973-1974 – Teatrul Dramatic din Baia Mare îi pune în scenă poemul dramatic Steaua
Zimbrului.
1975 – noiembrie: poemul dramatic Steaua Zimbrului este transmis de
Televiziunea Română.
1976 – apare volumul File de acatist, versuri, colecţia caietelor „Noi“, ediţie
bibliofilă, hors comerce, Detroit.
– se publică volumul Istorii agrippine, versuri, Cartea Românească,
Bucureşti.
1976-1982 – la Bucureşti, este directorul Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române.
1977 – 26 martie: moare Patriarhul Justinian Marina.
1978 – devine membru al Uniunii Scriitorilor din România.
1979 – la Editura Cartea Românească, apare romanul Străinii din Kipukua.
1981 – ediţia a doua a volumului de versuri File de acatist, Editura Institutului
Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.
1982 – la Editura Eminescu, în seria „Teatru comentat“, apare Greul pământului, o
pentalogie a mitului românesc, în două volume.
– premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, pentru opera
Greul pămânului.
– se pensionează şi se retrage la Mânăstirea Văratec.
1983 – apare volumul de memorii Rotonda plopilor aprinşi, Cartea Românească,
Bucureşti.
1984 – volumul Anamneze, versuri, Editura Eminescu, Bucureşti.
1990 – apare volumul de istorie şi exegeză iconografică Cerurile Oltului. Scoliile
arhimandritului Bartolomeu la imaginile fotografice ale lui Dumitru F.
Dumitru, Editura Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu versiuni în limbile
română, franceză şi engleză.
– la Cartea Românească, apare volumul de nuvele şi povestiri fantastice
Amintirile peregrinului apter.
– 24 decembrie, ajunul Crăciunului: începe munca de revizuire în limba
română şi de comentare a Bibliei, începând cu textul Noului Testament,
acţiune extinsă ulterior asupra întregii Sfintei Scripturi, pe o perioadă de
unsprezece ani.
1991 – este ales preşedinte de onoare al Fundaţiei „Sf. Antim Ivireanul“ din
Râmnicu-Vâlcea
1992 – îi este publicat volumul Pro memoria. Acţiunea catolicismului în România
interbelică, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române.
– Imn Eminescului, poem în stil bizantin, este publicat la Editura Cartea
Românească, Bucureşti.
1993 – 21 ianuarie: Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe arhimandritul
Bartolomeu Anania pentru scaunul de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi
Clujului.
– 7 februarie: în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca, este hirotonit şi
instalat arhiereu. Ca arhiepiscop al Clujului, va urmări şi va lupta pentru
dinamizarea activităţii pastorale a clerului şi pentru diversificarea ei în
funcţie de cerinţele actuale ale societăţii, pentru implicarea Bisericii în
acţiunile de asistenţă socială organizate, pentru refacerea legăturilor dintre
Biserică şi Cultură, pentru îndrumarea expresă a tineretului – de la amvon şi
prin diverse întâlniri –, pentru dezvoltarea relaţiilor ecumenice practice prin
păstrarea identităţii proprii.
– Noul Testament. Versiune revizuită, redactată şi comentată de Bartolomeu
Valeriu Anania, apare la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, Bucureşti.
– la aproape cinci decenii de la scriere, apare volumul de teatru Hoţul de
mărgăritare, parabolă în patru acte, la Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca,
jucată public pentru prima dată în 1992 pe scena Teatrului din Turda. În anii
următori, piesa se bucură de un succes deosebit, pe scenele din întreaga ţară.
– i se acordă titlul de membru de onoare al Senatului Universităţii de
Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca.
– este ales preşedinte de onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt“.
1995 – apare ediţia a doua a Noului Testament. Versiune revizuită, redactată şi
comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.
– volumul de eseuri teologice şi culturale Din spumele mării. Pagini despre
religie şi cultură, apare, sub îngrijirea şi cu postfaţa lui Sandu Frunză, la
Editura Dacia, Cluj-Napoca.
– este publicat volumul de articole şi studii Pledoarie pentru Biserica
neamului, Editura Omniscop, Craiova; ediţie îngrijită şi postfaţată de Sandu
Frunză.
– ediţia a doua a volumului de memorialistică Rotonda plopilor aprinşi,
Editura Florile dalbe, Bucureşti.
– la Salonul de Carte din Oradea, primeşte premiul special pentru volumul
Din spumele mării.
1996 – Cartea lui Iov. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi
comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.
– volumul de memorii Clujul universitar al generaţiei 1946 în memoriile lui
Valeriu Anania, e publicat la Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.
– apare ediţia a treia a volumului în versuri File de acatist, Editura
Arhidiecezana, Cluj-Napoca.
– primeşte titlul de “Cetăţean de onoare” al municipiului Cluj-Napoca.
– este ales Senator de onoare şi membru al Marelui Senat al Universităţii
“Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
– la Salonul Naţional de Carte din Cluj-Napoca, primeşte premiul “Cartea
anului”, pentru volumul Din spumele mării.
1997 – apare Pentateuhul sau Cele cinci cărţi ale lui Moise. Versiune revizuită
după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania,
Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
Bucureşti.
1998 – Cartea Psalmilor sau Psaltirea profetului şi regelui David. Versiune
revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu
Anania, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.
– Cântarea Cântărilor. Versiune revizuită, redactată şi comentată de
Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.
– apare volumul Poeme alese, Editura Dacia, Cluj-Napoca, cu o prefaţă de
Liviu Petrescu.
– ediţia a doua a volumului Cerurile Oltului, Editura Pro, Bucureşti.
– Editura Kálvin János a Bisericii Reformate din Ungaria publică, în ediţie
bilingvă româno-maghiară, Noul Testament, varianta Bartolomeu Valeriu
Anania
1999 – Cartea Profetului Isaia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi
comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.
– Cartea Profetului Ieremia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată
şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.
– volumul de studii şi conferinţe Atitudini, Editura Arhidiecezana, Cluj-
Napoca.
– ediţia a patra a poemului dramatic Mioriţa, Editura Dacia, Cluj-Napoca, cu
o Predoslovie de Tudor Arghezi şi Postfaţă de Liviu Petrescu.
– primeşte marele premiu pentru poezie al Festivalului Internaţional de
Poezie “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca.
2000 – este publicat volumul Poezia Vechiului Testament: Cartea lui Iov,
Psaltirea, Proverbele lui Solomon, Ecclesiastul, Cântarea Cântărilor,
Plângerile lui Ieremia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi
comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.
– Cartea Profetului Iezechiel. Versiune revizuită după Septuaginta,
redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia,
Bucureşti.
– Cartea Profetului Daniel şi ale celor doisprezece profeţi mici. Versiune
revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu
Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.
– apare ediţia a doua a volumului de nuvele şi povestiri fantastice Amintirile
peregrinului apter, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca.
– De dincolo de ape, pagini de jurnal şi alte texte, Editura Dacia, Cluj-
Napoca.
– primeşte diploma şi medalia Academiei de Artă, Cultură şi Istorie din
Brazilia.
– de la Preşedinţia României: medalia jubiliară “Mihai Eminescu”; Ordinul
Naţional pentru Merit în gradul de Mare Cruce.
2001 – 18 martie: este sărbătorit la împlinirea a 80 de ani, moment marcat prin
tipărirea volumului omagial Logos – ediţie îngrijită de arhid. Ştefan Iloaie –,
prin imprimarea CD-Rom-ului Arhiepiscopul – realizator: Radu Preda – şi
prin susţinerea unui spectacol aniversar pe scena Teatrului Naţional din Cluj-
Napoca.
– apare Apocalipsa Sfântului Ioan. Traducere, introducere şi note de
Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca, cu ilustraţii
de Albrecht Dürer.
– ediţia a doua a piesei de teatru Hoţul de mărgăritare, Editura Renaşterea,
Cluj-Napoca.
– la Editura Renaşterea, apare volumul Bartolomeu Valeriu Anania. In
honorem şi lucrarea Introducere în citirea Sfintei Scripturi.
– în anul întâi al mileniului trei este publicată Biblia sau Sfânta Scriptură,
ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta,
redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului,
sprijinit pe numeroase alte osteneli. Lucrarea, tipărită deja în mai multe
tiraje, se bucură de un interes cu totul deosebit din partea specialiştilor, dar
nu mai puţin din partea credincioşilor, pentru noutatea de ordin teologic şi
filologic pe care o aduce faţă de variantele româneşti precedente, pentru
aşezarea textului într’o limbă română actuală şi mai ales pentru utilitatea
celor peste 8.000 de note subsidiare menite să-i ofere cititorului căi de acces
spre adevărul textului; în spaţiul Ortodoxiei româneşti, Ediţia jubiliară a
Bibliei este prima versiune adnotată. Activitatea de revizuire depusă de
Arhiepiscopul Bartolomeu este evaluată de către specialişti în întâlnirile
ocazionate de prezentarea lucrării către publicul din Bucureşti – la Patriarhie
şi Academia Română –, la Râmnicu-Vâlcea, Bistriţa, Oradea, Cluj-Napoca;
la Craiova, în 2003. În anul 2004, apare Biblia – ediţia jubiliară, în format
electronic.
– Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca îi acordă titlul de “Doctor
Honoris Causa”
– primeşte titlul de “Doctor Honoris Causa” din partea Universităţii de
Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
– primeşte titlul de “Cetăţean de onoare” din partea consiliilor locale Bistriţa,
Râmnicu-Vâlcea, Glăvile/Vâlcea ş.a.
– premiul pentru opera omnia al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj.
2002 – este publicat volumul Apa cea vie a Ortodoxiei, Editura Renaşterea, Cluj-
Napoca, ce cuprinde cuvântări, articole şi scrisorile pastorale din anii 1993-
2001 emise ca arhiepiscop al Clujului; ediţie îngrijită de Nicoleta Pălimaru şi
Maria-Elena Ganciu.
– broşura Icoana patriei vâlcene este publicată de Editura Almarom din
Râmnicu-Vâlcea.
– exegeza iconografică, parte a volumului Cerurile Oltului, este publicată în
Germania, la Editura Sternberg, sub titlul Bilder vom Reich Gottes. Ikonen
und Fresken rümänischer Klöster.
– “Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Oradea
2003 – apare lucrarea Atelier biblic. Caiete de lucru – Editura Renaşterea, Cluj-
Napoca –, reprezentând munca de analiză şi comparare, la Noul Testament, a
diferitelor variante de text, din care a rezultat versiunea publicată în Biblia
jubiliară.
– cele mai importante puncte de vedere referitoare la ultima ediţie din Sfânta
Scriptură sunt cuprinse în volumul Primele mărturii despre Biblia jubiliară
2001, versiunea Arhiepiscopului Bartolomeu Valeriu Anania, ediţie îngrijită
de arhid. Ştefan Iloaie, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca.
– prin poetul Mircea Petean, Editura Limes din Cluj-Napoca iniţiază
proiectul de publicare a integralei literare Valeriu Anania; apare volumul
întâi din Opera Literară: Străinii din Kipukua, cu o prefaţă de Aurel Sasu.
– primeşte titlul de “Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Craiova.
2004 – apare lucrarea Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, în
diortosirea Arhiepiscopului Bartolomeu
– ediţia jubiliară a Sfintei Scripturi în format informatizat, pe CR Rom, apare
cu sprijinul tehnic al Institutului de Tehnică de Calcul din Bucureşti
– Editura Limes îi publică al doilea volum din Opera Literară: Amintirile
peregrinului apter, cu prefaţa scriitorului Mircea Muthu
2005 – primeşte titlul de cetăţean de onoare din partea conisliului local Dej
– în biserica ştefaniană, primeşte titlul de cetăţean de onoare al localităţii
Vad, judeţul Cluj.
– Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR îi publică volumul
consistent de exegeză – pasaj cu pasaj – a Liturghiei ortodoxe, sub titlul
Cartea deschisă a Împărăţiei. O însoţire liturgică pentru preoţi şi mireni.
– al treilea volum din Opera Literară: Rotonda plopilor aprinşi, cu prefaţa lui
Dan C. Mihăilescu, apare la Editura Limes.
– la Editura Renaşterea sunt reeditate volumele Apa cea vie a Ortodoxiei şi
Pro memoria. Acţiunea catolicismului în România interbelică.
2006 – în urma hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 4
noiembrie 2005 de înfiinţare a unei Mitropolii la Cluj, iniţiativă validată de
Adunarea Naţională Bisericească la 1 martie 2006, Bartolomeu Anania este
instalat – la 25 martie, praznicul Bunei Vestiri –, de către Patriarhul Teoctist
al României, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. În
lunile imediat următoare, Mitropolitul se implică concret în activitatea de
dinamizare a vieţii religioase din noua structură bisericească.
– la Editura Renaşterea, apare volumul Sfintele Evanghelii după Matei,
Marcu, Luca şi Ioan, versiune diortosită, redactată şi adnotată de
Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli.
– prefaţat de Petru Poantă, apare volumul de Poeme, ca cel de-al patrulea din
Opera Literară a lui Valeriu Anania.
2007 – primeşte, din partea redacţiei săptămânalului „Clujeanul”, titlul şi diploma
„Clujeanul anului 2006”.
Ştefan Iloaie
sursa>
http://www.umfiasi.ro/atdoc/Noutati/CV_Valeriu_Anania.pdf
foto>
http://www.sfnectariecoslada.ro/wp-content/uploads/2009/03/image52.png
IPS Valeriu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, s-a născut pe 18 martie 1921 în localitatea Glăvile, judeţul Vâlcea. Între 1927-1933 urmează şcoala primară în comuna natală, iar în perioada 1933-1941 este elev al Seminarului Central din Bucureşti. În 1935 debutează, poetic, cu versurile „Pământ şi cer“, în revista teologică „Ortodoxia“. În 1937 debutează, publicistic, cu articolul „Camaradul Anton“, în revista „Vremea“. În 1938, la 26 noiembrie, debutează, dramaturgic, cu scenariul radiofonic în versuri „Jocul fulgilor“, în regia lui Atanasie Mitric. La 2 februarie 1942 intră în monahism la Mănăstirea Antim din Bucureşti, primind numele Bartolomeu. Pe 15 februarie este hirotonit ierodiacon. Între 1941-1948 urmează studii superioare de Teologie la Bucureşti, Cluj şi Sibiu, fiind absolvent al Academiei Teologice „Andreiane“ din Sibiu. La 29 octombrie 1967 primeşte harul preoţiei. Ulterior, este distins pe linie bisericească cu Crucea Patriarhală, Ordinul Sfântului Mormânt al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel al Patriarhiei Antiohiei. În anul 1993, pe 21 ianuarie, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului pe arhim. Bartolomeu Anania. În acelaşi an, la 7 februarie, în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca, este hirotonit şi instalat arhiereu. Ca arhiepiscop al Clujului, va urmări şi va lupta pentru dinamizarea activităţii pastorale a clerului şi pentru diversificarea ei, în funcţie de cerinţele actuale ale societăţii, pentru implicarea Bisericii în acţiunile de asistenţă socială organizate, pentru refacerea legăturilor dintre Biserică şi Cultură, pentru îndrumarea expresă a tineretului – de la amvon – şi, prin diverse întâlniri, pentru dezvoltarea relaţiilor ecumenice practice, păstrându-se identitatea proprie. În anul 2001 este publicată „Biblia“ sau „Sfânta Scriptură“, Ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului. Lucrarea se bucură de un interes cu totul deosebit din partea specialiştilor, dar nu mai puţin din partea credincioşilor, pentru noutatea de ordin teologic şi filologic pe care o aduce faţă de variantele româneşti precedente, pentru aşezarea textului într-o limbă română actuală şi mai ales pentru utilitatea celor peste 8.000 de note subsidiare, menite să ofere cititorului căi de acces spre adevărul textului. În spaţiul Ortodoxiei româneşti, Ediţia jubiliară a Bibliei este prima versiune adnotată.
Theologhia 
