RSS

Arhive pe etichete: psd

Amenajarea schitului romanesc de pe Muntele Athos costa 3 milioane de euro

Ziare.com / 16 mai 2011

Grupul Ecumemic de Rugaciune din Parlament a depus, luni, la Biroul Permanent al Camerei o informare despre vizita la Muntele Athos, unde se specifica nevoia unei investitii de „circa trei milioane de euro”, pentru amenajarea schitului romanesc Prodromu.

Grupul mai sutine in documentul depus la Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, ca exista nevoia flexibilizarii „acordarii subventiilor de catre Ministerul Culturii si Cultelor ” pentru schitul romanesc de la Athos.

Mai mult, potrivit informarii Grupul Ecumenic de Rugaciune „trebuie reluate demersurile prin care schitul romanesc Prodromu sa fie ridicat la rangul de manastire„.

In acest sens, Nicuale Mircovici, secretarul Camerei, a precizat ca, din partea prelatilor greci de la Athos, exista o disponibilitate ca schitul sa fie transformat in manastire.

In perioada 4-8 mai 2011 o delegatie a Grupului Ecumenic de Rugaciune din Parlamentul Romaniei a efectuat un pelerinaj la asezamintele monahale de pe Muntele Athos (Grecia).

sursa>

http://www.ziare.com/social/biserica/amenajarea-schitului-romanesc-de-pe-muntele-athos-costa-3-milioane-de-euro-1095006

~~~+~~~

Aleşii cer 3 milioane de euro pentru un schit românesc de pe Muntele Athos

Cei cinci parlamentari care fac parte din Grupul Ecumemic de Rugăciune au informat Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor despre modul în care a decurs vizita făcută la mănăstirile de la Muntele Athos.

Deputaţii au petrecut trei zile pe munte şi „s-au conformat tradiţiilor şi ceremonialului vieţii monahale, participând la slujbele religioase şI închinându-se la Sfintele Moaşte şI la Icoanele făcătoare de minuni”.

Parlamentarii n-au pierdut însă prilejul să ceară şi nişte bani, precizând în informarea înaintată conducerii Camerei că schitul românesc Prodromu ar avea nevoie de 3 milioane de euro pentru renovararea clădirilor, fără însă să precizeze de unde ar putea veni banii. Grupul Ecumenic mai susţine că există nevoia flexibilizării „acordării subvenţiilor de către Ministerul Culturii şi Cultelor” pentru schitul românesc de la Athos şi că schitul ar trebui ridicat la rangul de mănăstire.

Parlamentarii participanţI la vizită spun că şi-au suportat singuri cheltuielile de deplasare. Din Grupul Ecumenic fac parte deputaţii Cristian Dumitrescu (PSD), Anghel Stanciu (PSD), Florin Iordache (PSD), Victor Cristea (PSD) şi senatorul Avram Crăciun (PSD).

MONICA IORDACHE APOSTOL

sursa>

http://www.jurnalul.ro/stiri/politica/alesii-cer-3-milioane-de-euro-pentru-un-schit-romanesc-de-pe-muntele-athos-578162.html

foto>

http://cutsinger.net/images/athos_2007/prodromos.JPG

http://www.kunst-phantastisch.de/assets/images/Athos-Skite_Prodromou.jpg

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Societatea civilă vs. Biserică

DW-World.de / 10 martie 2011

Autor: Horaţiu Pepine, Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu

Parlamentul a adoptat o lege privind parteneriatul dintre stat şi culte în domeniul serviciilor sociale, generând, surprinzător, o controversă aprinsă.

ONG-urile implicate în proiecte sociale au cerut preşedintelui Traian Băsescu să nu promulge legea. Presa de stânga, afiliată curentului laicist, a denunţat influenţa crescândă a Bisericii Ortodoxe Române. Mai mulţi politicieni din opoziţie au acuzat complicitatea cu scop electoral între prelaţii ortodocşi şi partidul de guvernământ.

O parte din cler a părut la rândul său îngrijorat de sarcinile prea mari care ar reveni de aici înainte Bisericii. În general s-a creat o stare negativă, deşi e vorba mai curând de o serie de neînţelegeri.

Ceea ce nu se ştie, de pildă, este că, în dezbaterile din comisii, proiectul s-a bucurat de susţinerea salutară a opoziţiei. Proiectul privind “parteneriatul dintre stat şi culte în domeniul serviciilor sociale” a fost iniţiat de 90 de deputaţi şi senatori PDL, dar, în comisii, reprezentanţii PSD au întrevăzut rapid care sunt avantajele lui pe plan local. În fapt, proiectul, odată pornit, ajunge la dispoziţia “autorităţii contractante” sau, cu alte cuvinte, a majorităţilor locale, aşa cum sunt ele constituite prin alegeri.

Dacă ar fi să distingem chiar nuanţele cele mai fine, UDMR a fost uşor distant, deşi nu s-a opus, PNL a fost mai curând favorabil, iar PSD-iştii s-au scindat în partizani hotărâţi şi în adversari radicali. Uneori dezbaterea părea că se poartă în sânul PSD-ului.

Lucrurile acestea nu sunt deloc uimitoare, dacă luăm în seamă relaţiile concrete din lumea rurală românească, acolo unde reprezentanţii PSD au avut mereu legături mai strânse cu clerul ortodox. Aşadar, în ciuda ambianţei nefavorabile din presă, proiectul parteneriarului stat-biserică s-a bucurat în Parlament de o largă susţinere.

Mai problematic este faptul că Guvernul a dat proiectului aviz negativ. Legea parteneriatului dintre stat şi biserică a fost adoptată la fel ca legea reducerii TVA şi ca altele asemănătoare ignorând complet opinia Finanţelor. PDL a dorit foarte mult să promoveze această lege, în ciuda miniştrilor săi, sperând probabil să atenueze şocul moral provocat de reducerea cheltuielilor sociale.

Miza politică a fost evidentă şi din numărul neobişnuit de mare al semnatarilor (90), dar proiectul conţine totuşi o miză şi mai importantă care priveşte reformarea mecanismelor însele de alocare bugetară. Este vorba de înlocuirea – fie şi parţială- a alocaţiilor bugetare “de sus” prin finanţarea unor proiecte concepute “de jos”; e vorba, în cele din urmă, de prima aplicare mai hotărâtă a principiului subsidiarităţii.

Pe scurt, legea descrie modul în care un proiect social conceput de un cult religios poate primi bani de la bugetul public. În prealabil, Ministerul de resort constituie un buget global pentru asemenea proiecte, din care se acordă bani numai proiectelor eligibile, ce trec prin filtrul consiliilor locale.

Biserica are obligaţia de a participa la proiect cu cel puţin 20% din valoarea lui totală. E posibil aşadar ca nu toţi banii să fie cheltuiţi – aşa cum se întâmplă din nefericire cu fondurile europene pentru România -, după cum este posibil să rămână multe proiecte nefinanţate. În consecinţă, Guvernul nici nu ar avea motive să se teamă că va fi supus le cheltuieli nemăsurate, de vreme ce stă în puterea lui să decidă câţi bani acordă acestor programe.

Este însă de notat că Guvernul a respins proiectul pe vremea când el avea o formă destul de diferită. Iniţial, într-adevăr, se crea un mecanism prin care o parohie putea să oblige Guvernul să-i finanţeze toate proiectele, dacă întrunea şi acordul consilierilor locali. „Parteneriatul stat-biserică” era foarte puternic şi era descris pe larg în lege, dar ulterior el a rămas numai în titlu.

Legea, în forma adoptată, descrie mai puţin un parteneriat instituţional, cât modul în care iniţiativele filantropice ale unor comunităţi religioase (oricare ar fi ele) pot primi susţinere publică. O parohie care vrea să înfiinţeze un azil de bătrâni, de exemplu, sau o casă de copii poate primi finanţare de la buget dacă contribuie cu o cincime.

ONG-urile interesate au obiectat însă că ele au fost ignorate şi au anunţat că doresc să participe şi ele la concursurile de proiecte. Este de fapt cea mai importantă obiecţie, deşi aceste organizaţii nu sunt cu totul excluse.

Există şi astăzi posibilitatea ca ONG-urile de utilitate publică să primească bani de la bugetul de stat, dar ele doresc să profite de acest moment favorabil pentru a conferi sistemului de finanţare a proiectelor sociale o neutralitate deplină.

Intenţia iniţială a PDL ar fi însă mult diluată. Democrat-liberalii au dorit să dea un exemplu sonor de politică creştin-democrată. Or, a aşeza bisericile la rând cu oricare altă organizaţie ar părea o trădare a scopului. La prima vedere aşa ar fi.

Totuşi majorităţile locale care sunt înclinate să confere mai multă încredere bisericilor, care preferă modul lor de a selecta priorităţile şi stilul lor de angajament spiritual ar putea să prefere proiectele acestora în dauna altora şi, în acest fel, cât se poate de democratic, perspectiva creştin-democrată şi-ar găsi o realizare deplină. Aşadar mai este loc de reflecţie.

sursa>

http://www.dw-world.de/dw/article/0,,6465604,00.html

foto>

http://www.romania-actualitati.ro/parteneriatul_stat_biserica_criticat_de_mai_multe_ong-26566

 
2 comentarii

Scris de pe martie 23, 2011 în articole, citadela, diverse, ecclesia, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,