Arhive pe etichete: romani
O noua troita romaneasca in Timoc, la Metonita
RGNPress.ro / 14 iunie 2011
In ziua de 13 iunie 2011 a fost sfintita o noua Troita din parohia ortodoxa romana din Metonita.
Slujba sfintirii a fost oficiata de Prea Sfintia Sa Episcopul Daniil Stoenescu, Episcop al Romanilor din Serbia impreuna cu Parintele Boian Alexandrovici vicar administrativ al Timocului si protopop al Daciei Ripensis, preotul iconom stavrofor Iel Buobu Lui, paroh al parohiei de Horreum Margi si Isacova si diaconul acestei parohii Sarian Raicovici, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.
Troita a fost ridicata pe terenul credinciosilor Bisericii Ortodoxe Romane, familia Vatonilor (Vacici).
sursa>
http://rgnpress.ro/categorii/cultura–culte/2199-o-noua-troita-romaneasca-in-timoc-la-metonita.html
~~~+~~~
O noua troiţă românească în Timoc, la Metoniţa
Basilica.ro / 14 iunie 2011
Protopopiatul ortodox român ‘Dacia Ripensis’ şi Societatea culturală ‘Ariadne Filum’ au amplasat luni, 13 iunie, o troiţă în locul numit ‘Câmpul Giani’ din localitatea românească Metoniţa din Valea Timocului, Serbia, informează portalul rgnpress.ro, citat de ‘Ziarul Lumina’.
Slujba sfinţirii a fost săvârşită de Preasfinţitul Daniil, Episcopul ortodox român al Daciei Felix, împreună cu preotul Boian Alexandrovici, numit recent în funcţia de vicar-administrativ al Timocului, dar şi protopop al Daciei Ripensis, preotul Iel Buobu Lui, paroh al Parohiei de Horreum Margi şi Isacova, şi diaconul Sarian Raicovici din aceeaşi parohie.
Protopopul Boian Alexandrovici, ctitorul primei biserici româneşti în Serbia de Nord-Est, la Malainiţa, cel care a şi fost condamnat pentru curajul de a zidi un asemenea lăcaş de cult pentru cei peste 300.000 de români din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, a declarat, după cum scrie Radio Reşiţa, că este a şasea troiţă românească ridicată spre cinstirea memoriei strămoşilor.
Protopopul a adăugat că românii duc lipsă de biserici în cele peste 154 de sate ale lor. Până în anul 1833 în acestea fuseseră construite aproape 90. Ele nu mai sunt, sunt ruinate sau nu le mai aparţin. De aceea vor fi amplasate troiţe care şi ele simbolizează altarele unde românii se pot ruga în româneşte şi pot asculta slujbe în limba lor maternă.
sursa>
http://www.basilica.ro/ro/stiri/o_noua_troita_romaneasca_in_timoc_la_metonita_4853.html
~~~+~~~
Parintele Boian Alexandrovic a fost numit Preot vicar administrativ
pentru Timoc al Episcopiei Dacia Felix
RGNPress.ro / 13 iunie 2011
Printr-o decizie a Prea Sfintitului Daniil Stoenescu, Episcop Loctiitor al Episcopiei Ortodoxe Romane a „Daciei Felix” pentru romanii din Serbia, Parintele Boian Alexandrovic (foto) a fost numit preot vicar administrativ pentru Timoc, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.
Astfel din acest moment Episcopia Dacia Felix pentru romanii di Serbia va avea doi preoti vicari administrativi, unul pentru Voivodina si altul pentru Timoc.
.
sursa>
Citeste si>
Comunitate monahală românească apreciată de autorităţile italiene
[Este vorba de manastirea care a facut obiectul disputelor intre putinii greci (ai Patriarhiei Constantinopolului) si numerosii romani din Calabria (Italia), fiind cedata ulterior romanilor de catre autoritatile locale, spre nemultumirea profunda a elinilor. Este interesant faptul ca, intr-o tara din ce in ce mai „romanofoba”, cum este Italia, in ceea ce priveste chestiunea aceasta italienii ii aleg pe romani, in detrimentul grecilor. Acum, Patriarhul Daniel doreste promovarea turistica si publicistica a manastirii si, totodata, cu prima ocazie, o va si vizita in mod oficial – dan.camen.]
Basilica.ro / 8 iunie 2011
În ziua de 8 iunie 2011, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a primit în audienţă pe domnul Ernesto Riggio, primarul oraşului Bivongi din regiunea Calabria, Italia. La întrevedere au mai participat părintele Valentin Ilieş, protopop de Sicilia al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei şi domnul Francesco Passarelli, consilier la primăria din Bivongi.
Domnul primar Ernesto Riggio a mulţumit pentru primire şi a subliniat faptul că din momentul în care mănăstirea cu hramul Sfântul Ioan Secerătorul din Bivongi a fost încredinţată în administrare Bisericii Ortodoxe Române (iulie 2008), aceasta a devenit loc de rugăciune şi pelerinaj pentru foarte mulţi dintre cei aproximativ 60.000 de români stabiliţi în Calabria şi cel mai important obiectiv turistic al întregii regiuni.
Mănăstirea, declarată monument naţional de către autorităţile italiene, formată dintr-o biserică în stil bizantin de la sfârşitul secolului al X-lea şi câteva corpuri de chilii, a fost anul trecut vizitată de peste 15.000 de turişti.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit domnului primar Ernesto Riggio pentru sprijinul constant acordat comunităţii monahale ortodoxe române din localitatea Bivongi şi l-a informat despre intenţia Patriarhiei Române de a include mănăstirea în programele sale de pelerinaj şi de promovare a acesteia prin intermediul postului de televiziune TRINITAS, tipărirea unui album şi a altor materiale promoţionale la tipografiile Patriarhiei Române.
În timpul întrevederii, primarul oraşului Bivongi a înmânat Patriarhului României invitaţia oficială de a vizita oraşul şi mănăstirea Sfântul Ioan Secerătorul în timpul unei viitoare vizite a Preafericirii Sale în Italia.
sursa>
Patriarhia Ierusalimului a RENEGAT Biserica Ortodoxă Română. Ce se află pe cei 3.000 de metri de teren de la care a început RĂZBOIUL
Gandul.info / 11 mai 2011
„Este o şicană sau o nevoie de bani la mijloc. Cine ştie ce vor să obţină de la Patriarhia Română” explică pentru gândul Ion Antonescu, proprietarul primei agenţii de turism care i-a dus după 1990 pe români în pelerinaj în Ţara Sfântă.
Antonescu nu-şi explică altfel decizia Patriarhiei Ierusalimului de a rupe legăturile cu Patriarhia Română şi nu crede în motivul invocat – că aşezământul românesc de la Ierihon a fost construit fără binecuvântarea Patriarhiei de la Ierusalim. „E absurd. Nu poţi spune că ai văzut doar de câteva luni o construcţie care există de 11 ani„, mai spune Ion Antonescu, fost secretar de stat la Ministerul Culturii.
40.000 de români merg anual în pelerinaj în Ţara Sfântă
Aşadar, „mărul discordiei” este un aşezământ alcătuit dintr-o biserică, un paraclis, o casă de oaspeţi pentru pelerini şi o bibliotecă, toate ridicate pe un teren de 3.000 de metri pătraţi şi finalizate în proporţie de 95%, potrivit lui Antonescu. Anual, aici ajung peste 40.000 de turişti, potrivit statisticilor Ministerului de Turism din Israel, iar 10% dintre ei se cazează la arhondaric, în casa de oaspeţi a aşezământului, în special cei care vizitează Ierihonul prin birourile de pelerinaj ale Patriarhiei Române. 4.000 de români dorm aici într-un an, potrivit estimărilor şi sunt cazaţi în casa de oaspeţi structurată pe trei niveluri. Cu toţii dorm în cele 50 de camere clasificate la 2 stele, cu două sau trei paturi după caz, dotate cu aer condiţionat şi baie. Toate însă au terasă, de la care „se vede tot Ierihonul cu livezile sale bogate de arbori cu fructe exotice recunoscute pentru aroma lor în tot Israelul”, potrivit site-ului aşezământului. „De asemenea se pot vedea şirul munţilor dimprejur şi de dincolo de Iordan până la Marea Moartă. Priveliştea minunată văzută de aici ne prezintă, după cuvântul Scripturii, toate împărăţiile lumii şi slava lor„.
Un aşezământ construit pe o donaţie
Iniţial, construcţia aşezământului românesc a început pe un teren de 800 de metri pătraţi, donaţie de la român stabilit în Ierihon. El a lăsat prin testament Patriarhiei Române pământul, „cu scopul de a servi ca metoc”, un aşezământ dedicat pelerinilor care vor vizita locurile sfinte. Pentru că terenul nu era suficient, Patriarhia a cumpărat şi pământurile limitrofe, ajungând azi să deţină 3.000 de metri pătraţi pe care se desfăşoară aşezământul.
„Drumul demersurilor şi stăruinţelor diplomatice început de la eliberarea primului act de proprietate şi autorizaţia de construcţie şi funcţionare a Aşezământului din Ierihon şi până la realizarea proiectului şi ridicarea efectivă a construcţiilor ce se pot vedea astăzi, a fost foarte dificil„, se arată pe pagina oficială a aşezământului”. Având în vedere raportul dintre amploarea construcţiilor şi resursele umane şi materiale foarte reduse primite în timp şi cu multe sacrificii, numai providenţa divină ne-a ajutat să realizăm proiectul până la stadiul actual. Nu de puţine ori, în situaţiile limită, au apărut oameni trimişi parcă de Dumnezeu care ne-au ajutat financiar sau cu muncitori sau cu materiale de construcţii pentru a suplini lipsurile apărute”.
Construcţii şi binecuvântări verbale
Cum a început conflictul
În ultimele luni, Patriarhia Ierusalimului a semnalat faptul că nu există niciun acord scris în legătură cu Aşezământul românesc de la Ierihon şi a solicitat Patriarhiei Române să clarifice situaţia acestuia. În acest context, ierarhii români l-au desemnat pe Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, să demareze dialogul cu prelaţii din Israel, unul „bilateral frăţesc între cele două Patriarhii”.
În 9 mai însă, ierarhii români află de pe site-ul oficial al Patriarhiei Ierusalimului că s-au rupt relaţiile cu Patriarhia Română. „E o decizie unilaterală„, explică Constantin Stoica. „Suntem surprinşi de anunţul postat pe site-ul oficial al instiuţiei, cu titlul «Patriarhia Ierusalimului a întrerupt comuniunea cu Patriarhia Română», întrucât suntem la începutul unui dialog„, a mai declarat purtătorul de cuvânt. El a precizat că problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, precum şi relaţiile dintre cele două biserci vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al BOR din 19-20 mai.
Guvernul a dat 1 milion de lei pentru aşezământul de la Ierihon
În 11 ani, aşezământul de la Ierhon s-a ridicat din donaţii, din contribuţii ale credincioşilor, din investiţii, vânzare de obiecte religioase, dar şi din bani proveniţi de la Guvern. De altfel, Executivul a şi suplimentat, în aprilie 2011, cu un milion de lei bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte. Banii provin din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, potrivit documentului care a fost publicat în Monitorul Oficial.
„Eu cred că şi bisericile trebuie sprijinite în România. Fără credinţă în Dumnezeu, cred că nimeni din ţara aceasta nu poate face nimic. Este o prioritate la fel cum sunt priorităţile pentru investiţii”, a declarat la acel moment premierul Emil Boc.
sursa>
“Maica Bisericilor” – târâtă în luptele pentru putere
Gandul.info / 11 mai 2011
Istoria Patriarhiei Ierusalimului începe din anul 451. Peste ea, în cursul vremurilor, au trecut perşii, arabii, cruciaţii, turcii. Astăzi, jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice se întinde asupra eparhiilor din Israel, Teritoriile Palestiniene şi Iordania. Fraţia Sfântului Mormânt a avut grija că, din anul înfiinţării (1543) să aducă în fruntea Patriarhiei episcopi greci, deşi creştinii arabi şi-au cerut şi ei, întotdeauna, drepturile, măcar în virtutea faptului că, între cei aproape 100.000 de credincioşi, arabii sunt în majoritate.
Decizia de rupe legăturile cu Biserica Ortodoxa Română vine ca urmare a unui litigiu jurisdicţional. E drept, aşezămintele româneşti de la Ierihon, a căror construcţie a început în urmă cu zece ani, n-au avut niciodată aprobarea scrisă a Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului. Temelia lor a fost pusă pe vremea Patriarhului Diodoros I – un ierarh destul de controversat, mare amator de înţelegeri verbale. În ultimul an an vieţii, suferind, obişnuia să adoarmă în mijlocul câte unei discuţii. Apropiaţii săi spuneau: „Întreabă-l care e cursul shekel/dolar. Se va trezi şi-ţi va răspunde instantaneu”… Irineos I, care i-a urmat, n-a pus niciodată problema asezămintelor de la Ierihon. În 2005, a fost depus din scaun, împotriva tuturor canoanelor (un patriarh nu poate fi îndepărtat, decât dacă împotriva sa există dovezi de blasfemie, de erezie sau în cazul în care – invocând motive de sănătate, acceptă paretisis-ul – adică retragerea de bună voie). Acuzaţiile care i s-au adus lui Irineos I au fost că ar fi pertractat cu nişte investitori evrei din străinătate (probabil americani) vinderea, pe milioane de dolari, a două terenuri ale Bisericii din zona Porţii Jaffa (zona locuită preponderent de arabi). S-a spus atunci că Episcopul de Tabor, actualul Patriarh Teofilos al III-lea, ar fi fost întronizat cu ajutorul… fostului şef al CIA, George Tenet, o rudă îndepărtată a Preafericirii Sale. Cert este că acum fostul Patriarh Irineos I se află, bine păzit, din ordinul lui Teofilos, într-un fel de arest la domiciliu. Şi cert este că parte dintre grecii înşişi cred că actualul Patriarh e necanonic.
De şase ani, de când arhipăstoreşte, Patriarhul Ierusalimului n-a fost tulburat de aşezământul nostru de la Ierihon. Demonstraţia de forţă pe care Teofilos al III-lea o face cu Biserica Ortodoxă Română (care, până în ultimul moment, i-a cerut să dialogheze, să se poată ajunge la o înţelegere) nu e străină de lupta pentru putere care macină Ortodoxia. Unul dintre motive este tot jurisdicţional. Biserica Ortodoxa Rusă – (Teofilos al III-lea e considerat mai mult decât un simpatizant al acesteia, după cei doi ani petrecuţi acolo) – acuză Biserica Ortodoxă Română pentru recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei şi a eparhiilor sufragane. Patriarul Kiril visează la a treia Romă, fapt pentru care relaţiile sale cu Patriarhia Ecumenică sunt din ce în ce mai tensionate. La rândul său, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I îl acuză pe patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, de „tendinţe hegemonice”.
Problema bisericilor ortodoxe din diaspora (care, canonic, ţin de Patriahia de la Constantinopol) s-a acutizat, odată cu migraţia românilor la munca în Vest. Patriarhia Ecumenică se teme de ce se teme şi Patriarhia Ierusalimului: că romanii au intenţia de a-şi crea episcopii în zonele lor de jurisdicţie canonică (respectiv in Europa Occidentala şi în Ţara Sfântă). Toate aceste neînţelegeri izbucnesc acum, când avansează pregătirile pentru Sinodul Panortodox (al VIII-lea Ecumenic), care ar trebui să redeseneze puterea şi zonele de influenţă în lumea Ortodoxă.
Patriarhia Ierusalimului, Maica Bisericilor, e târâtă şi ea în aceste jocuri bizantine.
Lelia Munteanu
sursa>
http://www.gandul.info/puterea-gandului/maica-bisericilor-tarata-in-luptele-pentru-putere-8262448
Theologhia 