Un matematician rus a rezovlat o problemă celebră în timp ce
încerca să afle cum mergea Iisus pe apă.
[Iata ca rusul incerca sa explice rational, stiintific, minunea umblarii pe apa a Mantuitorului (Mt. 14, 22-33), legandu-se in special de viteza de deplasare, de parca Hristos ar fi fugit pe mare, cand Evanghelia spune clar ca „umbla”, adica mergea. Se pare ca nu stia nici detaliile pericopei, care arata ca vantul „era impotriva” si valurile „invaluiau” corabia. De asemenea, intreaga minune are in centrul ei ideea de credinta in Hristos care poate supune sub picioare toate stihiile pamantului, deci o explicatie rational-umana a acesteia iese din start din calcul. In fine, e interesant faptul ca, incercand sa rezolve o problema stiintifica, a pornit de la o minune dumnezeiasca, spre deosebire de exemplu de fizicianul, matematicianul si… teologul Isaac Newton care, plecand de la marul cazut in cap din copac, a elaborat mai apoi legea atractiei universale. Totodata, Perelman este de apreciat si pentru felul cum a refuzat, ca un dezinteresat, de doua ori milionul de dolari, explicand genial ca nu-i trebuie bani, daca stie cum să guverneze Universul… – dan.camen.]
Cititi si> Geniul insingurat
Mediafax.ro / 28 aprilie 2011
Matematicianul rus Grigori Perelman, care a rezolvat o celebră problemă de matematică cunoscută sub denumirea Conjectura lui Poincaré, a povestit într-un interviu că a reuşit să rezolve această problemă pe când încerca să înţeleagă cum a reuşit Iisus să meargă pe apă.
„Nu există probleme pe care nu le putem rezolva, există doar probleme dificil de rezolvat„, a declarat Perelman într-un rar interviu acordat unei companii cinematografice, din care cotidianul Komsomolskaïa Pravda a publicat o serie de fragmente.
Vorbind despre amintiri din timpul şcolii, solitarul savant, care a refuzat până de curând să comunice cu presa, a spus că dorea să explice legenda lui Iisus.
„Vă aduceţi aminte de legenda biblică despre Iisus care mergea pe apă. Trebuia să calculez viteza cu care mergea pentru a nu cădea în apă„, a explicat acesta.
Având în vedere că „legenda încă există, înseamnă că nu m-am înşelat”, a continuat acesta.
„Un copil învaţă lucruri încă de la naştere. Dacă braţele şi picioarele pot fi antrenate, de ce nu am putea antrena şi creierul„, a întrebat acesta.
El a mai explicat că a refuzat un premiu de 1 milion de dolari acordat anul trecut de Clay Mathematics Institute (CMI) pentru rezolvarea conjecturii lui Poincaré pentru că ştie „cum să guvernezi Universul”.
„Ştiu cum să guvernez Universul. De ce ar trebui să alerg după un milion„, a spus acesta.
Matematicianul în vârstă de 44 de ani, care locuieşte cu mama sa într-un cartier mărginaş din Sankt Petersburg, a fost desemnat în luna martie a anului trecut laureatul unui premiu decernat de Clay Mathematics Institute (CMI) din SUA, după ce a publicat pe internet soluţia problemei de topologie formulate în 1904 de matematicianul francez Henri Poincaré.
După mai multe săptămâni de suspans, el a anunţat institutul că că nu acceptă recompensa de 1 milion de dolari acordată odată cu acea distincţie din cauza unui „dezacord” cu comunitatea matematicienilor.
Pentru rezolvarea acestei probleme celebre, matematicianul rus a primit în 2006 medalia Fields, considerată „Nobelul în matematică”. Perelman a refuzat şi această distincţie, fiind prima persoană din lume care a făcut acest lucru.
Clay Mathematics Institute, o instituţie americană dedicată promovării ştiinţelor matematice, a expus în anul 2000 o listă cu „cele şapte probleme ale mileniului”, promiţând o recompensă de 1 milion de dolari pentru rezolvarea fiecăreia dintre ele.
Trei ani mai târziu, Grigori Perelman a anunţat, spre surpriza generală, că a descoperit soluţia pentru Conjectura lui Poincaré, declarând că a lucrat la ea, în secret, timp de şapte ani.
Ignorând complet canoanele presei ştiinţifice, Grigori Perelman a ales să îşi publice demonstraţia pe internet. Soluţia lui a fost apoi îndelung verificată de către alţi matematicieni.
Conjectura lui Poincaré este un test care poate ajuta la determinarea formei universului. Potrivit acesteia, dacă într-un spaţiu închis tridimensional orice arc de cerc închis se poate micşora până la un punct, acest spaţiu este echivalent din punct de vedere topologic cu o sferă tridimensională.
sursa>
http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/un-matematician-rus-a-rezovlat-o-problema-celebra-in-timp-ce-incerca-sa-afle-cum-mergea-iisus-pe-apa-8200486/
Theologhia 
