RSS

Arhive pe etichete: Science Daily

Cea mai veche inscripţie biblică a fost descifrată

Basilica.ro/ 28 februarie 2011

Profesorul Gershon Galil de la Departamentul de Studii Biblice al Universităţii din Haifa a descifrat o inscripţie evreiască de pe o bucată de lut descoperită în valea Elah, Israel, datând din secolul X î. Hr., din perioada regelui David, care devine astfel cea mai veche scriere a evreilor descoperită până acum, informează Science Daily (www.sciencedaily.com), citat de „Ziarul Lumina”.

Această bucată de lut arată că Regatul Israel exista foarte bine conturat în secolul X î. Hr., şi măcar câteva din textele biblice au fost scrise cu sute de ani mai devreme decât se credea până acum, a mai declarat profesorul, citat de aceeaşi sursă. Conţinutul inscripţiei exprimă grija faţă de starea socială a celor defavorizaţi şi atestă chiar prezenţa străinilor în sânul poporului Israel din perioada lui timpurie. Face apel la grija pentru văduve şi orfani, iar regele care avea datoria de a îndrepta inechităţile sociale trebuia să fie implicat. Această inscripţie se aseamănă cu texte scripturistice de la Profetul Isaia, Psalmi sau din Cartea Ieşirii, dar este clar că nu este copiată din nici un text biblic.

Traducerea textului este: „Nu vei face asta, dar vei cinsti pe Domnul/ Judecă pe sclav şi pe văduvă/ Judecă pe orfan şi pe străin. Insistă pentru copil/ Insistă pentru sărac şi văduvă. Restabileşte pe sărac în mâinile regelui. Apără pe sărac şi pe sclav/ ajută pe străin”.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/cea_mai_veche_inscriptie_biblica_a_fost_descifrata_5729.html

 
2 comentarii

Scris de pe martie 1, 2011 în articole, citadela, diverse, religie, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

Cercetatorii au descoperit diferente cerebrale intre credinciosi si necredinciosi

Michael Inzlicht

Michael Inzlicht

Cercetatorii au descoperit diferente cerebrale

intre credinciosi si necredinciosi

Ziua on line | Nr. 4478 | 5 martie 2009

Credinta in Dumnezeu poate ajuta la blocarea anxietatii si la reducerea stresului, ajutand persoanele religioase sa fie mai curajoase atunci cand se confrunta cu necunoscutul si chiar sa comita mai putine erori, releva un studiu al Universitatii din Toronto publicat joi in „Psychological Science” si consultat de „Science Daily”.

Echipa de cercetatori, condusa de Michael Inzlicht, a ajuns la aceasta concluzie dupa ce a efectuat testul Stroop – care masoara anumite componente ale atentiei executive, si se refera la posibilitatea de a rezolva anumite „conflicte” intre stimuli simultani – asupra a doua grupuri de participanti: credinciosi si necredinciosi. In comparatie cu participantii care nu cred in Dumnezeu, la cei credinciosi s-a constatat o activitate mai redusa in cortexul cingulat anterior, o portiune a creierului care ajuta la modificarea comportamentului semnalizand cand sunt necesare controlul si atentia, in general drept rezultat al unui eveniment care produce anxietatea, cum ar fi comiterea unei greseli. Cu cat participantii religiosi erau mai zelosi in credinta lor, cu atat mai redusa era activitatea din aceasta zona a creierului lor.

Am descoperit ca oamenii religiosi sau cei care cred pur si simplu in existenta lui Dumnezeu dau dovada de o activitate cerebrala mult mai redusa in relatiile cu propriile lor erori. Ei sunt mult mai putin anxiosi si se simt mai putin stresati atunci cand au comis o greseala”, a declarat Michael Inzlicht. Ce este insa poate si mai interesant este ca efectul calmant pe care il are credinta asupra persoanelor religioase le determina pe acestea sa faca mai putine greseli decat persoanele necredincioase. Totusi, atentioneaza cercetatorii, acest fapt poate fi o sabie cu doua taisuri. „Evident, anxietatea poate fi negativa, pentru ca atunci cand este prea intensa, ramai paralizat de frica. Pe de alta parte insa, ea are o functie foarte utila, pentru ca ne atentioneaza atunci cand comitem erori”, a explicat Inzlicht. „Daca nu traiesti anxietatea cand faci o greseala, de ce impuls mai dispui pentru a-ti schimba sau imbunatati comportamentul astfel incat sa nu repeti aceleasi greseli la nesfarsit?”, a intrebat el.

Alina OLTEANU

sursa> http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-03-05&id=22513

foto> http://admin.frontiersin.org/neuroscience/userImage.do?actionType=UserImage&userId=2331

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , ,