[Comunicatul precizeaza foarte clar cateva principii legitime de care Sfantul Sinod, reunit in sedinta din februarie a.c., trebuie sa tina neaparat cont *(mai ales ca unele din ele au fost enuntate si promovate chiar de Sfantul Sinod). Cum era de asteptat, membrii sinodului mitropolitan au considerat justificata initiativa Arhiepiscopiei Alba Iuliei de rearondare jurisdictionala canonica la Mitropolia Ardealului *(pentru ca au fost indeplinite toate criteriile mentionate) si nejustificata initiativa Episcopiei Oradiei de a trece sub Mitropolia Ardealului *(pe buna dreptate, ca una care ar incalca toate normele necesare demararii unui astfel de demers). Cu aceasta decizie mitropolitana se consfinteste practic trecerea Alba Iuliei sub Mitropolia Ardealului care, alaturi de Episcopia Devei si Hunedoarei, care a si primit acceptul Mitropoliei Banatului, ar echilibra teritorial cele doua mitropolii din Transilvania. Astfel, hotararea Sfantului Sinod din februarie devine, teoretic, o formalitate. Se pare ca, pe langa celelalte motivatii contextuale vremii aceleia, demersul pastoral al Mitropolitului Bartolomeu de a stramuta capitala Ardealului la Cluj nu a fost inteles nici pana astazi… PS: Daca tot se vorbeste de „principiul pastoral si de misiune”, pe care Biserica trebuie sa-l respecte, si daca amintim de obiceiul postdecembrist, potrivit caruia fiecare judet mai insemnat sa aiba o episcopie, atunci de ce nu se propune infiintarea, in cadrul Mitropoliei Ardealului, a Episcopiei Brasovului si a Episcopiei Muresului, si in cadrul Mitropoliei Clujului a Episcopiei Bistritei si a Episcopiei Satmarului? Veti spune ca respectivele judete sunt in alcatuirea arhiepiscopiilor, dar avem in tara multe arhiepiscopii cu jurisdictie doar asupra unui singur judet *(unele din eparhii fiind recent ridicate la aceasta treapta)> Tomis, Rimnic, Suceava, Arges, Targoviste, Roman, Timisoara si Arad si doar doua arhiepiscopii *(Dunarea de Jos si Buzau si Vrancea) care au in componenta lor doua judete, desi nu au capitala de judet resedinta mitropolitana *(cum este Iasiul, Sibiul, Clujul si Craiova). Caz singular in tara, Episcopia Maramuresului are jurisdictie peste doua judete… – dan.camen.]
~~~+~~~
Pozitia ierarhilor din Mitropolia Clujului privitoare la
reechilibrarea teritoriala a celor doua Mitropolii ardelene
Mitropolia-Clujului.ro / 7 februarie 2012
Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei și Maramureșului întrunit în şedinţă de lucru, marţi, 7 februarie 2012, la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca a luat în discuţie intențiile eparhiilor Alba Iuliei şi Oradiei de a trece în jurisdicţia Mitropoliei cu sediul la Sibiu.
În acest context, ierarhii Mitropoliei Clujului consideră îndreptăţită orice discuţie privitoare la reechilibrarea teritorială a celor două Mitropolii ardelene, care însă trebuie să pornească de la principiul enunţat de Sfântul Sinod, în noiembrie 2005, că aceste două structuri canonice sunt complementare şi nu concurente. O viitoare reorganizare a celor două Mitropolii trebuie să respecte principiul proximităţii, al omogenităţii teritoriale şi al echilibrului demografic al eparhiilor.
Un astfel de demers, asupra căruia numai Sfântul Sinod, potrivit prevederilor art. 114, lit. k din Statut, are autoritatea de a se pronunţa, nu trebuie să ilustreze doar sensibilităţile istoriei, ci, în primul rând, necesităţile prezentului.
Având în vedere complexitatea confesională, istorică şi culturală a Transilvaniei, iniţiativa organizatorică trebuie să urmeze doar principiile pastorale şi de misiune ale Bisericii. Potrivit tradiţiei canonice a Ortodoxiei, structurile mitropolitane au un caracter de coordonare şi îndrumare a pastoraţiei şi misiunii într-o regiune, motiv pentru care reşedinţa mitropolitană trebuie să se afle la propriu în mijlocul teritoriului de jurisdicţie, comunicând nemijlocit cu eparhiile sufragane. Oricare altă construcţie mitropolitană, contrară acestui principiu al proximităţii, nu ar fi de folos misiunii Bisericii şi credincioşilor ei.
Astfel, opţiunea Arhiepiscopiei Alba Iuliei de a trece sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului ar crea posibilitatea consolidării unei structuri mitropolitane omogene geografic pentru Transilvania de sud, cu peste 2.000.000 de credincioși, care ar fi complementară şi în echilibru cu cea a Mitropoliei Clujului, Crişanei şi Maramureşului, cu peste 1.800.000 de credincioși.
În acest sens, Sinodul Mitropolitan consideră propunerea Episcopiei Oradiei de a ieşi din jurisdicţia canonică a Mitropoliei Clujului nejustificată, nici sub aspect demografic, dar nici sub aspect geografic, ea nefiind limitrofă Mitropoliei Ardealului. Pusă în practică, o asemenea iniţiativă ar dezechilibra inutil raportul dintre cele două structuri mitropolitane din Transilvania şi, mai grav, ar anula principiul complementarităţii, al teritorialității și al proximității, enunţat deja de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi ar duce la crearea unui climat de nesiguranţă şi relativizare instituţională.
[Conform procesului verbal, IPS Irineu – Arhiepiscop de Alba Iulia si PS Sofronie – Episcopul Oradiei, adica tocmai cei care trebuiau sa fie prezenti la discutii, nu au participat la acest sinod mitropolitan. Din portalurile de stiri clujene aflam ca doar PS Sofronie a lipsit in mod intentionat de la aceste lucrari (neraspunzand nici macar la telefon), IPS Irineu a anuntat ca lipseste din motive personale, iar IPS Justinian, cu toate ca poarta povara batranetii si a bolilor, a socotit de cuviinta sa trimita o scrisoare in care s-a opus vehement celor doua initiative de rearondare jursidictionala. -dan.camen.]
Basilica.ro/ 7 februarie 2012
[…] Conform procesului verbal din 7.02.2012 al Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Clujului Albei, Crișanei și Maramureșului, au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului Albei, Crișanei și Maramureșului, Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfințitul Vasile Someșanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului.
Mitropolia Clujului respinge pretenţiile separatiste ale Episcopiei de Oradea,
dar consimte să rămână fără Arhiepiscopia de Alba
Ora de Cluj. ro / 7 februarie 2012
[….] Absent din motive de sănătate, ÎPS Iustinian Chira, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a trimis Sinodului Mitropolitan o scrisoare în care spune că votează împotriva pretenţiilor ridicate de Alba şi de Oradea. “S-a exprimat ferm împotriva trecerii la jurisdicţia Sibiului atât a Arhiepiscopiei Alba Iuliei, cât şi a episcopiei Oradei”, a spus preotul Ivanov.
Mitropolia Clujului: Oradea nu poate părăsi Clujul
Ziua de Cluj.ro / 7 februarie 2012
[…] În timp ce arhiepiscopul Irineu a anunţat faptul că nu va fi prezent,din motive personale, episcopul Sofronie „n-a motivat în nici un fel” absenţa sa de la şedinţa Sinodului Mitropolitan, conform reprezentanţilor Mitropoliei Clujului. Mai mult, el nici nu a putut fi contactat telefonic de reprezentanţii mitropoliei. De altfel, nici purtătorul de cuvânt al Episcopiei Oradiei nu a putut fi contactat telefonic de ZIUA de CLUJ. „Prezenţa, atât la şedinţele Sinodului Mitropolitan, cât şi a celui plenar (Sfântul Sinod – n. red.) este obligatorie. Cazurile de excepţie sunt în cazuri de motive de sănătate, respectiv de misiune externă, cu însărcinare bisericească. Chiar dacă au fost şi absenţe, Sinodul (Sinodul Mitropolitan – n. red.) s-a putut întruni în mod valid, iar ceea ce s-a stabilit s-a bucurat de unanimitate„, a precizat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului.
[Patriarhia Romana incearca, prin comunicatul redat integral mai jos, sa ne convinga ca „rearondarea” Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Episcopiei Devei si Hunedoarei si a Episcopiei Oradiei la Mitropolia Ardealului *(cu sediul la Sibiu) nu va „destrama” Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Pai insasi denumirea mitropoliei arata integritatea ei si dorinta de a ramane asa a celui care a si „nascut-o” si care, prin testamentul lasat posteritatii, a indemnat duhovniceste pe urmasii lui in scaun sa „continue si sa desavarseasca” (nu sa destrame, ciunteasca, echilibreze) ceea ce el a inceput. Daca tinem cont si de faptul ca s-a implinit exact un an de la adormirea lui, atunci ne dam seama cat de inoportune sunt aceste propuneri ale adunarilor eparhiale si cat de neadecvata ar fi acum o eventuala hotarare favorabila in acest sens a Sfantului Sinod. Comunicatul este in mare masura partinitor, fiindca arata, pe de-o parte, fara alte referiri sau justificari contextuale pentru acea perioada, „graba” infiintarii Mitropoliei Clujului in 2005, „fără consultarea prealabilă a clerului şi credincioşilor” din respectivele eparhii ce urmau sa devina sufragane mitropoliei, iar pe de alta parte intentia, pe deplin justificata a adunarilor eparhiale de „echilibrare teritoriala” (cf. Patriarhiei Romane „alarmistii” si agitatorii au pareri „nejustificate”), intemeiata pe hotararile secretoase ale sinoadelor reunite a celor doua mitropolii din Transilvania in data de 16 dec. 2011. Fata de hotararile adunarilor eparhiale in cauza, comunicatul precizeaza ca Sfantul Sinod „va tine cont” la proxima sedinta, de celelalte propuneri sau pareri diferite, nu. Exista apoi o antinomie nefericita (daca nu intentionata) in acest comunicat, fiindca la final se spune (boldit) ca Patriarhia Romana „pretuieste” ambele Mitropolii (vrand sa arate importanta existentei lor), desi foloseste, cateva paragrafe mai sus, in doua randuri, termenul de „echilibrare” teritoriala (vrand sa justifice demersul jurisdictional al adunarilor eparhiale). Verbul „a pretui”, care osebeste o valoare cantitativa de alta, aratand specificul propriu fiecarui lucru, nu se „pupa” cu „a echilibra”, care desemneaza o valoare egalitara si care urmareste nivelarea comuna proportionala a doua lucruri. Astfel, daca zici ca pretuiesti Mitropolia Clujului, o pretuiesti asa cum este ea (nu cum nu este sau cum va fi) si tot atunci ii si respecti integritatea ei teritoriala. „Noutatea” (inexplicabila?) in acest comunicat o constituie fraza> „consultarea membrilor clerici şi mireni din Adunările eparhiale ale Arhiepiscopiei Alba-Iuliei şi Episcopiei Oradiei, la solicitarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei al Clujului”. Am o intrebare> consideraPatriarhia Romana justificata intentia Episcopiei Oradiei de a intreprinde acest demers de rearondare la Mitropolia Ardealului pentru „echilibrarea” teritoriala a acesteia din urma? – dan.camen.]
~~~+~~~
ÎNDEMN LA UNITATE ŞI CORESPONSABILITATE BISERICEASCĂ
Basilica.ro / 1 februarie 2012
Referitor la comentariile apărute în mass-media din ultimele zile în legătură cu hotărârile Adunărilor eparhiale ale unor eparhii din Transilvania de revenire sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului, Patriarhia Română face următoarele precizări:
Hotărârile Adunărilor eparhiale respective nu reprezintă destrămarea sau ruperea Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, aşa cum eronat s-a afirmat în mass-media, ci au ca scop echilibrarea jurisdicţiei teritoriale a celor două Mitropolii ortodoxe din Transilvania.
În anul 2005, hotărârea de înfiinţare a Mitropoliei Clujului a fost luată în grabă de către Sfântul Sinod, fără consultarea prealabilă a clerului şi credincioşilor din eparhiile desemnate să depindă jurisdicţional de Mitropolia nou înfiinţată.
Intenţia actuală de echilibrare teritorială a celor două Mitropolii îşi are originea în hotărârea comună a Sinoadelor mitropolitane ale Mitropoliei Ardealului şi Mitropoliei Clujului, Albei,Crişanei şi Maramureşului, reunite în şedinţă de comună de lucru la mănăstirea Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, din 16 decembrie 2011, urmată de consultarea membrilor clerici şi mireni din Adunările eparhiale ale Arhiepiscopiei Alba-Iuliei şi Episcopiei Oradiei, la solicitarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei al Clujului. Celor două Adunări eparhiale dornice de a reveni la Mitropolia Ardealului, li s-a adăugat Adunarea eparhială a Episcopiei Devei şi Hunedoarei care a primit în acest sens aprobarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Banatului.
Prin urmare, modificarea apartenenţei canonice la cele două Mitropolii reprezintă dorinţa ierarhilor, clerului şi credincioşilor din eparhiile respective de care Sfântul Sinod trebuie să ţină cont atunci când va analiza propunerea înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei de lucru din 16-17 februarie 2012.
Din punct de vedere bisericesc, cele două Mitropolii au aceeaşi importanţă pentru că, pe de o parte Mitropolia Clujului îşi are reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca, cel mai însemnat oraş din punct de vedere numeric, economic şi cultural din Transilvania, unde funcţionează cea mai prestigioasă Universitate din acestă regiune a ţării, iar pe de altă parte Mitropolia Ardealului, a marilor ierarhi ardeleni apărători ai demnităţii naţionale, îşi păstrează importanţa sa istorică de mitropolie mamă din care s-a desprins în anul 2005 Mitropolia Clujului. În orice caz, totdeauna modificările de jurisdicţie teritorială şi înfiinţare de noi eparhii trebuie să fie mai întâi discutate şi acceptate de către Adunările eparhiale şi de Sinoadele mitropolitane din zona respectivă şi apoi prezentate Sfântului Sinod spre aprobare.
Ca atare, Patriarhia Română preţuieşte în acelaşi timp ambele Mitropolii şi îndeamnă ierarhii, preoţii, mirenii şi jurnaliştii din Transilvania să nu agite spiritele în mod alarmist şi nejustificat, acum când societatea românească este destul de tulburată, ci să coopereze practic, în duh de frăţietate şi unitate, la nivel pastoral-misionar, social şi cultural pentru binele comun al credincioşilor ortodocşi români din Transilvania.
[Surprinzatoare oarecum aceasta hotarare a Adunarii Eparhiale, desi existau online, de ceva timp, cateva semnale firave in acest sens. Nu stiu daca mitropolitul Andrei si ceilalti episcopi eparhioti, *(inca) membri ai sinodului mitropolitan al Clujului, ar fi de acord cu aceasta propunere (ca o comparatie> IPS Andrei considera grabit demersul IPS Irineu al Alba Iuliei de rearondare la Mitropolia Ardealului), desi cei din Adunarea Eparhiala a Episcopiei Oradiei isi motiveaza decizia prin aceea ca s-ar fi hotarat acest lucru (?!) la intrunirea celor doua sinoade mitropolitane din Transilvania, reunite in data de 16 dec. 2011 la M-rea Sambata de Sus. In contextul actual, aceasta hotarare nu mi se pare una realista, eparhia in cauza fiind situata mult in extremitatea de nord-vest fata de jurisdictia actuala a Mitropoliei Ardealului si nu se stie inca daca Sfantul Sinod va aproba sau nu propunerea de rearondare la Mitropolia Ardealului a Arhiepiscopiei Alba Iuliei, fara de care Eparhia Oradiei nu ar putea face „front comun” cu Mitropolia Ardealului. In momentul actual propunerea Eparhiei Oradiei depinde de statutul canonic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei! Sau poate ca insasi propunerea aceasta dovedeste, indirect, vehiculatul „compromis” al rearondarii Arhiepiscopiei Alba Iuliei si a Episcopiei Devei si Hunedoarei la Mitropolia Ardealului, pentru ca, din cate se pare, cei de la Oradea iau ca sigura rearondarea Alba Iuliei la Sibiu. S-ar produce, apoi, un dezechilibru numeric *(5 la 3, disparand eventuala paritate de 4 la 4) intre eparhiile componente din cele doua mitropolii, lucru care, cred, ca nu va fi tolerat de mitropolitul Andrei*(daca e sa ne referim la motivatia celor de la Oradea). Din alt punct de vedere, nu stiu cat de bine se intelege acum PS Sofronie cu mitropolitul Andrei, insa cred ca s-ar intelege mult mai bine cu mitropolitul Laurentiu, macar pe linie de ecumenism, dar „rearondarea” aceasta nu este „motiv de despartire”. – dan.camen.]
Basilica.ro / 28 ianuarie 2012
Episcopia Oradiei ar putea reveni în jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului! Decizia a fost luată astăzi, în cadrul Adunării Eparhiale a Episcopiei Oradiei, cu unanimitate de voturi. Adunarea Eparhială a fost prezidată de Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, după cum informează TRINITAS TV.
În cadrul şedinţei Preasfinţia Sa a precizat că preoţii şi credincioşii aleşi în colegiile electorale ale Eparhiei au aprobat, în unanimitate de voturi, revenirea Episcopiei Oradiei în jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului cu sediul la Sibiu aşa cum s-a hotărât de comun acord la şedinţa comună de lucru a celor două sinoade mitropolitane din Transilvania.
Au fost prezenţi 27 din cei 30 de membri ai Adunării Eparhiale.
Părintele protoiereu Dorel Octavian de la protopopiatul Oradea a explicat că şedinţa sinoadelor mitropolitane a condus la revenirea Eparhiei Oradiei la Mitropolia Ardealului.
Unul dintre membrii Adunării eparhiale, părintele Cornel Plop, a arătat că bucuria aceasta a revenirii este întregită de numărul mare de voturi favorabile.
Prof. univ. dr. Cornel Dugheru, alt membru al Adunării, a menţionat că momentul este plin de emoţie şi de patriotism.
Hotărârea Adunării Eparhiale a Episcopiei Oradiei va fi supusă dezbaterii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în proxima şedinţă de lucru.
[Asemeni Arhiepiscopiei Alba Iuliei şi Episcopia Devei şi Hunedoarei a iniţiat demersurile de rearondare la Mitropolia Ardealului, in urma votului favorabil al Adunării Eparhiale de la Deva, întrunită în data de 19 ianuarie (desigur, stirea respectivă nu mentionează adoptarea acestei hotărâri importante pentru eparhie si nu numai). Membrii Sinodului Mitropolitan de la Timişoara au aprobat deja prin vot rearondarea Episcopiei Devei şi Hunedoarei la Mitropolia Ardealului. Se încearcă aşa-zisul „compromis teritorial„, adică reîntregirea pe jumătate a fostelor graniţe ale Mitropoliei Ardealului, iar Episcopia Devei si Hunedoarei ar asigura, alături de Arhiepiscopia Alba Iuliei, acest lucru (echilibrarea numărului de eparhii din cele două mitropolii, 4 contra 4). Rămâne de văzut dacă hotărârea Sfântului Sinod din februarie, în privinţa rearondării Arhiepiscopiei Alba Iuliei şi a Episcopiei Devei şi Hunedoarei la Mitropolia Ardealului, va fi şi ea una formală sau nu. – dan.camen.]
Mitropolia Banatului / 24 ian. 2012
La sediul Centrului Eparhial din Timişoara s-a întrunit astăzi, 23 ianuarie a.c., Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului sub preşedenţia Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae Corneanu, care dupa rugăciunea ,,Împărate ceresc” a deschis lucrările şedinţei. Au fost prezenţi ierarhii tuturor eparhiilor aparţinătoare Mitropoliei care au luat în dezbatere punctele de pe ordinea de zi. Astfel, s-a analizat cerererea Adunării Eparhiale a Episcopiei Devei şi Hunedoarei privind ieşirea acestei eparhii de sub jurisdicţia Mitropoliei Banatului şi revenirea ei sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului, cerere aprobată astăzi. […]
S-au discutat şi alte probleme din cadrul eparhiilor Mitropoliei, dar nu s-au luat hotărâri. Sinodul Mitropolitan s-a încheiat cu rugăciunea ,,Tatăl nostru ” şi cu un cuvânt de mulţumire pentru participare adresat celor prezenţi din partea Înaltpresfinţiei Sale Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului.
Luni, 23 ianuarie 2012, la la Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Timişoarei a avut loc şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, întrunire în cadrul căreia au fost convocaţi întîistătătorii eparhiilor sufragane din Mitropolia Banatului.
Pe ordinea de zi a şedinţei, printre altele, a fost analizat şi Procesul verbal al Adunării Eparhiale al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, întrunită în 19 ianuarie 2012, document care supune spre aprobare Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, revenirea Episcopiei Devei şi Hunedoarei sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului.
În urma supunerii la vot, hotărârea a fost aprobată, urmând a fi înaintată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se va întruni în data de 16 februarie 2012, sub preşedenţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României.
Episcopia Devei şi Hunedoarei cere să revină la Mitropolia Ardealului
Basilica.ro / 25 ian. 2012
La Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Timişoarei a avut loc luni, 23 ianuarie 2012, şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, întrunire în cadrul căreia au fost convocaţi întâistătătorii eparhiilor sufragane din Mitropolia Banatului.
Printre altele, a fost analizat şi procesul-verbal al Adunării Eparhiale a Episcopiei Devei şi Hunedoarei, întrunită în 19 ianuarie 2012, document care supune spre aprobare Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului revenirea Episcopiei Devei şi Hunedoarei sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Ardealului. Potrivit Ziarul Lumina, în urma supunerii la vot, cererea a fost aprobată, urmând a fi înaintată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se va întruni în zilele de 16 şi 17 februarie 2012, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Arhiepiscopia Alba Iuliei va reveni în componența Mitropoliei Ardealului, cu sediul la Sibiu. Membrii Adunării Eparhiale reuniți la 21 ianuarie 2012 în şedință de lucru, au aprobat propunerea în acest sens înaintată de consilierul administrativ bisericesc al eparhiei, părintele Remus Onişor.
Hotărârea survine deciziei de rearondare a celor două mitropolii din Transilvania, luată în cadrul şedinței sinoadelor reunite ale acestora din 16 decembrie, anul trecut.
„Eparhia Alba Iuliei va trece sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului. Însinodul reunit al celor două Mitropolii din 16 decembrie s-a luat această hotărâre, iar rearondarea se face în urma consultării Adunării Eparhiale”, a precizat pentru Radio TRINITAS părintele Liviu Stanciu, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Alba Iuliei.
Pentru a deveni efectivă, hotărârea are nevoie de aprobarea Sfântului Sinod, a declarat consilierul juridic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Ioana Maria Țuțui.
„Rearondarea propriu zisă va fi stabilită prin hotărârea Sfântului Sinod potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Se va pune în discuţia Sfântului Sinod, din Eparhie va pleca o solicitare şi actul final prin care se va face rearondarea va fi hotărârea Sfântului Sinod (…) acesta va fi pasul final”, a precizat consilierul juridic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Ioana Maria Țuțui.
Arhiepiscopia Alba Iuliei este, în prezent, parte componentă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Situația datează din 2006, de la înființarea celei de-a doua mitropolii din Transilvania, sub conducerea vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania.
Ierarhii celor două Sinoade Mitropolitane, ale Ardealului și Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, s-au întrunit, luni, 4 iulie 2011, în ședință comună la Mânăstirea Râmeț, județul Alba, în conformitate cu hotărârea Sfântului Sinod, sub președinția IPS Arhiepiscop și Mitropolit Laurențiu și a IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.
Principalul punct al discuțiilor l-a constituit pregătirea reluării dialogului, la nivel de ierarhi, dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Unită cu Roma Greco-Catolică. În acest sens, Patriarhia Română a adresat, la 6 iulie 2010, o scrisoare Bisericii Greco-Catolice, cu invitația de a relua dialogul cu Biserica Ortodoxă Română.
Întrucât un dialog nu poate fi construit credibil fără o asumare corectă a situației istorice și a diferendului patrimonial, Eparhiile ortodoxe din Ardeal și Banat au pregătit reeditarea cărții „Relațiile actuale dintre ortodocși și greco-catolici”, care își propune să prezinte corect și obiectiv situația celor două Biserici care au, nu doar o dispută patrimonială, ci și o istorie comună, ce coboară până în anul 1700.
Cu dorința sinceră de a se angaja într-un dialog onest și realist, ierarhii ortodocși ardeleni își exprimă speranța că acest nou orizont al relațiilor dintre cele două Biserici românești, va duce la cultivarea unui climat de pace și respect între ierarhii, clericii și credincioșii ortodocși și greco-catolici, legați prin mărturisirea credinței în Același Domn Iisus Hristos.
[…] Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului a precizat că „Problemele pe care le-am discutat sunt probleme comune şi de aceea, împlinind hotărârea Sfântului Sinod de a face cel puţin două sinoade reunite în cursul unui an am reuşit să ne exprimăm unitatea de credinţă, unitatea în luarea deciziilor şi mai ales responsabilitatea pe care o avem faţă de Biserica lui Hristos pe care o păstorim”.
„Însuşi faptul că ne-am întâlnit aici la Râmeţ în această vatră de spiritualitate, de credinţă este dătător de curaj, dătător de râvnă în misiunea pe care o avem într-o lume secularizată. Toţi ierarhii ortodocşi au misiunea aceasta sfântă, dar în mod special ierarhii din Transilvania se confruntă cu o anume stare de lucruri şi încearcă să găsească soluţiile potrivite”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Totodată, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei a declarat: „Credem că ceea ce am săvârşit astăzi noi aici va fi de folos pentru binecredincioşii noştri creştini şi pentru neamul şi Biserica noastră”.
În cadrul şedinţei s-a discutat şi problema reeditării unei cărţi-document care prezintă istoricul dialogului dintre cele două culte.
„S-a hotărât reeditarea cărţii intitulată ‘Relaţiile actuale dintre ortodocşi şi greco-catolici’ în editura Renaşterea a Arhiepiscopiei Clujului care se constituie totodată un suport istoric şi juridic asupra situaţiei diferendului patrimonial existent între ortodocşi şi greco-catolici astăzi. Întrucât un dialog nu poate fi construit credibil fără asumarea corectă a istoriei celor două confesiuni şi a diferendului patrimonial care există de aceea s-a considerat oportună şi ca o primă piatră în construirea acestui dialog reeditarea acestei cărţi tocmai datorită faptului că se doreşte şi sublinierea că cele două biserici nu împart doar un diferend patrimonial, ci şi o istorie comună care coboară până în anul 1700”, a precizat Pr. Bogdan Ivanov, purtător de cuvânt Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Printre problemele dezbătute la Mănăstirea Râmeţ s-au mai aflat şi rânduiala primirii în Biserica Ortodoxă a eterodocşilor, dar şi canonizarea unor noi sfinţi români.
[…] „Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române şi-a exprimat printr-o scrisoare hotărârea de a fi reluat dialogul cu cultul greco-catolic, astfel că în şedinţa comună a celor două Sinoade Mitropolitane acesta va fi punctul principal de discuţii. Hotărârea respectivă vizează întreg cuprinsul Patriarhiei, dar sigur că în Ardeal această problemă este mai stringentă„, a precizat preotul Bogdan Ivanov, secretarul de cabinet al mitropolitului Clujului, IPS Andrei Andreicuţ.
Dialogul între cele două confesiuni se va purta la nivel de ierarhi, el fiind întrerupt în urmă cu câţiva ani, după ce Biserica Greco-Catolică a decis să menţină acţiunea în instanţă cu privire la retrocedarea unor lăcaşuri de cult, conform reprezentantului Arhiepiscopiei clujene. De precizat că şedinţa comună a Sinodului Mitropolitan al Ardealului şi a Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului este prima de acest fel de la instalarea ca mitropolit a Înaltpreasfinţitului Andrei Andreicuţ. În cadrul şedinţei de astăzi se va discuta şi reeditarea unei cărţi-document care prezintă un istoric al dialogului ortodox-greco-catolic, editată acum câţiva ani la Cluj. La şedinţa reunită a celor două sinoade vor participa toţi ierarhii de pe cuprinsul celor două mitropolii.
[Am urmarit de cateva zile evolutia acestui subiect in spatiul Rep. Moldova, tocmai pentru a-mi contura in minte traseul pe care il urmeaza. Am remarcat, inca de la inceput, stilul agresiv de abordare a problemei, ca din „cap de bour”, de catre Mitropolia Moldovei, si asta nu este prima data cand se intampla. Ca si in demersul de introducere in programa scolara moldava a materiei de studiu obligatorie, numita „Bazele Ortodoxiei”, unde s-a recurs de catre Mitropolia Moldovei la proteste de strada, declaratii oficiale sinodale, asocieri publice politice si initieri de referendumuri, adica tot felul de presiuni diplomatice, si in aceasta chestiune, privind inregistrarea oficiala la Culte a Ligii Islamice, traseul abordat de Mitropolia IPS Vladimir a fost aproximativ la fel. Noutatea aici?… „Intreruperea comuniunii” (ca este la moda acum in spatiul bisericesc) tocmai cu conducerea tarii, de catre unul din episcopii Mitropoliei. Adica incetarea pomenirii la slujbe a conducatorilor tarii, mai precis eludarea ecteniei cu pricina. Stirea aparuse in presa de cateva zile si nu-mi venea sa cred ce se intampla. Asa am asteptat… pana acum! Cred ca acest demers este un exces din partea episcopului Marchel de Balti si Falesti, precum si a preotilor sai din subordine, si consider aici justificata pozitia Mitropoliei Basarabiei. Ce ar insemna acum sa nu mai pomenim la slujbe conducerea tarii, doar pentru ca nu ne mai convin desele decizii pe care aceasta le adopta?… Tocmai, prin rugaciune se pot indrepta lucrurile, si nu prin indepartarea ei! Protestele nu trebuie sa ia locul rugaciunii, fiindca astfel Biserica isi reneaga esenta! Sinodul Mitropoliei Moldovei se pare ca a dat, in cele din urma, dovada de maturitate, respingand (cel putin la nivel declarativ, oficial) propunerea episcopului Marchel, care pana la urma s-a conformat deciziei sinodului mitropolitan *(vezi primul UPDATE de la sfarsitul postarii). Incetarea pomenirii stapanirii tarii este, pana la urma, un „as in maneca” Mitropoliei Moldovei, data fiind relatia de apropiere pe care o are IPS Vladimir cu anumiti oameni politici basarabeni; pentru ca „intreruperea comuniunii” cu acestia ar insemna, totodata, si o eventuala nesustinere a politicienilor la alegerile parlamentare. Revenind insa la „Legea Cultelor” din Rep. Moldova, sunt de acord ca aceasta chiar are multe lacune serioase, mai ales in ceea ce priveste inscrierea oficiala a unui cult, lucru care se poate face foarte usor si facil de catre orice asociatie religioasa care are peste 100 de membri, adica foarte putini. Este, deci, necesara modificarea Legii acesteia si revizuirea felului cum s-a inscris intre cultele recunoscute oficial de catre Stat Liga Islamica din Rep. Moldova, pentru ca, din cate am inteles, membrii acesteia sunt foarte putini si s-a tinut oarecum sub ascuns opiniei publice. O dovada in plus a ineficientei acestei Legi este faptul ca exista momentan inscrise oficial in Rep. Moldova 31 de culte, un adevarat panteon religios. Prezenta prim-ministrului Vlad Filat la sedinta Sinodului Mitropolitan din 25 mai a.c. si declaratiile ulterioare de la finalul intalnirii ale lui si ale IPS Vladimir confirma faptul ca este posibila modificarea in viitorul apropiat a acestei Legi si eventuala reconsiderare a statutului Islamului in Rep. Moldova. Stirile propuse spre citire mai jos sunt redate cronologic. Am inserat si doua UPDATE-uri, cel de-al doilea fiind un articol foarte documentat si interesant, semnat de Vlad Cubreacov in Flux *(27 mai) – dan.camen.]
~~~+~~~
Islamul naște supărări! Preoții nu se vor mai ruga pentru Filat și Lupu
Publika.md / 23 mai 2011
Nu se vor mai ruga pentru conducerea ţării. Aceasta este decizia pe care au luat-o mai mulţi parohi ai bisericilor din ţară în semn de protest faţă de legalizarea islamului. La rândul său, Mitropolia Moldovei contestă intenţia acestor parohi şi spune că ei nu sunt în drept să ia astfel de decizii.
„Mai departe nu vom pomeni anume stăpânirea ţării. Dat fiind faptul că acele mişcări şi acele lucruri pe care le observăm noi, mai ales cele legate de înregistrarea islamului, contravin la ceea ce promovăm în societate„, a explicat duhovnicul Mănăstirii Ciuflea, Teodor Roșca.
Preoţii spun că vor sprijini în rugaciune înalţii funcţionari ai statului numai după anularea deciziei Ministerului Justiţiei. Mai mult, episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a declarat, pentru Publika TV, că va trimite scrisori la toate bisericile din Făleşti, Bălţi şi Sângerei cu rugămintea de a nu mai pomeni conducerea ţării în rugăciuni, pentru că ar fi anticreştină. Mitropolia Moldovei, însă, dezaprobă decizia parohilor.
„Această problemă nu a fost discutată în cadrul Sinodului Mitropoliei. O atare decizie dacă şi se ia, ţine de competenţa Sfântului Sinod„, a menționat Maica Epistemia, de la serviciul de presă al Mitropoliei Moldovei.
Săptămâna trecută, în mai multe localităţi din ţară, mii de preoţi şi credincioşi au protestat împotriva legalizării islamului în Republica Moldova. Ei au purtat pancarde cu inscripţiile: „Biserica Ortodoxă este mama poporului nostru” şi „Moldova – ţara ortodoxă„.
Mitropolia Moldovei acuzată că renunţă la rugăciunile pentru conducerea Moldovei,
în favoarea celor pentru conducerea Rusiei
Publika.md / 24 mai 2011
Mitropolia Basarabiei va continua să se roage pentru conducerea ţării, chiar dacă Mitropolia Moldovei nu mai face acest lucru. Feţele bisericeşti spun că ţine de datoria lor să se roage pentru fiii neamului, indiferent de culoarea lor politică.
„Mai presus de toate supărările, incertitudinile pe care le-ar avea, indiferent de gen, culoare politică sau stindard, biserica are obligaţia să se roage pentru fiii neamului„, a menţionat Ioan Barbău, protopop de Chişinău, Mitropolia Basarabiei.
„Având în vedere că Mitropolia Moldovei este reprezentanţa oficială a Bisericii Ruse, se vede că ei se roagă pentru fiii neamului său şi nu al nostru„, a mai adăugat acesta. […]
Religia islamică a fost înregistrată oficial de Ministerul Justiţiei, la mijlocul lunii martie.
Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir a convocat arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Moldovei la şedinţa sinodului. În cadrul şedinţei s-a discutat pe marginea Statutului de funcţionare al Bisericii Ortodoxe din Moldova.
S-a decis constituirea Comisiei mitropolitane pentru canonizarea sfinților care au proslăvit pământul moldav, fiind ales preşedinte PS Episcop Petru de Ungheni şi Nisporeni. Totodată, comisia urmează să includă reprezentanţi din toate eparhiile.
A fost definitivat programul vizitei în Republica Moldova a Sanctității Sale Patriarhul Kiril, preconizată în luna octombrie anul curent.
Au fost invitaţi reprezentanţi ai Academiei Teologice, discutându-se despre revizuirea statutului și perspectivele de reorganizare a Seminarelor Teologice. Prea Sfinţitul Sava a solicitat completarea rândurilor învăţăceilor vorbitori de limbă rusă la Şcoala Duhovnicească din Tighina.
Prea Sfințitul Episcop Marchel de Bălți și Fălești a venit cu propunerea de a exclude cererea pentru „stăpânire” din cadrul slujbelor în urma recentei înregistrări a Ligii musulmanilor. Membrii sinodului nu au susținut propunerea ierarhului, menționând că aceasta contravine statutului bisericesc.
Membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova s-au întâlnit cu Prim Ministrul Vlad Filat
Mitropolia.md/ 25 mai 2011
Arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove au purtat discuţii la Palatul Mitropolitan cu domnul Prim Ministru Vlad Filat pe marginea actualei Legi a cultelor, accentuând necesitatea modificării acesteia.
Domnul V. Filat a declarat căurmează să fie efectuată o amplă analiză pe marginea modalităţii în care a fost înregistrată Liga Islamică. În acelaşi timp, urmează să fie studiată și modificarea Legii cultelor. Prim ministrul a mai menţionat că s-a convenit asupra creării unei comisii care să includă şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova pentru ajustarea Legii cultelor la situaţia din Republica Moldova.
La rândul său, ÎPS Mitorpolit Vladimir a subliniat faptul că orice decizie luată cu privire la modificarea Legii cultelor trebuie să fie în conformitate atât cu legislaţia, cât şi cu doleanţele Bisericii. Pe lângă aceasta, Înalt Prea Sfinţia Sa a declarat că Biserica Ortodoxă din Moldova continuă să se roage pentru conducerea ţării spre a lua decizii spre binele poporului.
Legea cultelor, reexaminată la Chişinău după protestele preoţilor ortodocşi
Evz.ro / 25 mai 2011
Guvernul Republicii Moldova este dispus să reexamineze Legea cultelor, în urma unor proteste generate de înregistrarea Ligii islamice, care permite acestui cult religios să activeze oficial, transmite Agerpres.
Premierul Vlad Filat a anunţat astăzi, după participarea la Sinodul Mitropoliei Moldovei, că va fi creată o comisie mixtă pentru ajustarea legii „pentru ca (aceasta) să fie adecvată situaţiei din Republica Moldova”.
Mitropolitul Moldovei, Vladimir, a reiterat solicitarea Bisericii Ortodoxe de a fi revocată decizia privind înregistrarea Ligii Islamice. În context, mitropolitul a dat ca exemplu legislaţia României în acest domeniu, afirmând că în România un cult sau altul poate fi înregistrat doar după dezbateri publice, ceea ce în Republica Moldova nu s-a întâmplat.
Înregistrarea Ligii islamice în Republica Moldova, în martie anul curent, a provocat mai multe discuţii în societate, inclusiv proteste, săptămâna trecută, ale preoţilor şi enoriaşilor în mai multe localităţi. Ulterior, unii preoţi au anunţat că renunţă să se mai roage pentru conducerea ţării, dar după Sinodul de miercuri, Mitropolitul Vladimir a anunţat că aceştia îşi vor revizui decizia.
Circa 95% din cetăţenii Republicii Moldova sunt ortodocşi, conform ultimului recensământ al populaţiei, efectuat în 2004. „Importanţa şi rolul primordial al religiei creştin-ortodoxe şi, respectiv, al Bisericii Ortodoxe”, sunt recunoscute în Legea privind cultele religioase, adoptată în anul 2007. Acelaşi act normativ permite, însă, ca un cult religios să poată fi înregistrat, dacă printre fondatorii acestuia sunt cel puţin 100 de cetăţeni ai Republicii Moldova. În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate 31 de culte”.
Legea privind oficializarea cultelor religioase în Moldova ar putea fi revizuită
Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, şi-a suspendat intenţia de a solicita bisericilor din eparhia sa de a nu mai pomeni în rugăciuni conducerea Republicii Moldova, decizie luată în urma şedinţei Sinodului Mitropoliei Moldovei din 25 mai curent, la care a participat şi premierul Vlad Filat.
Anterior, preoţii Mitropoliei Moldovei, după ample manifestaţii de protest, au ameninţat că nu se vor mai ruga pentru conducerea ţării. Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău,a calificat demersul preoţilor manifestanţi drept anticreştin.
Relevăm că, înaintea convocării sinodului, înregistrarea islamului în Republica Moldova a provocat scandal în interiorul Mitropoliei Moldovei. Unii preoţi, după manifestaţiile de protest, organizate săptămâna trecută, în mai multe raioane ale republicii, au declarat că nu se vor mai ruga pentru înalţii funcţionari ai statului. Şi asta pentru că, în opinia lor, autorităţile Republicii Moldova promovează acţiuni incompatibile cu valorile religiei creştine. „Nu vom mai pomeni stăpânirea ţării, deoarece mişcările şi lucrurile pe care le observăm, mai ales cele legate de înregistrarea islamului, contravin valorilor pe care le promovăm în societate”, a menţionat pentru un post TV duhovnicul mănăstirii Ciuflea, Teodor Roșca.
În acelaşi timp, episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a ameninţat că va trimite scrisori bisericilor din raioanele Făleşti, Bălţi şi Sângerei în care va solicita preoţilor parohi să nu mai pomenească conducerea ţării în rugăciuni pentru că ar fi anticreştină. De obicei, preoţii rostesc în rugăciunile lor, în cadrul serviciului religios, o frază prin care invocă puterea divină pentru a ajuta guvernarea să asigure o viaţă liniştită şi prosperă ţării.
Scandal la mitropolie
Trebuie să amintim că Mitropolia Moldovei a dezaprobat acţiunea parohilor şi episcopului de Bălţi. Secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaş, declara pentru JURNAL înaintea convocării sinodului că ceea ce face episcopul Marchel ţine de competenţa Sinodului Mitropoliei. În general, ne spunea Cheibaş, preoţii nu pot modifica ecteniile (rugăciuni rostite de preot sau de diacon în cursul serviciului religios – n.a.).
Comunicându-i poziţia mitropoliei, episcopul Marchel a intervenit violent: „Cine este acest Cheibaş?! Un protoiereu nu poate judeca hotărârile unui episcop! Nu comentez nişte vorbe lipsite de temei”. În plus, ierarhul a ţinut să precizeze că va continua acţiunea sa. „Chiar duminică, voi emite o hotărâre bisericilor din eparhie cu următorul conţinut: «Vă binecuvântez să lipsiţi de suport de rugăciune autorităţile statului, deoarece considerăm hotărârile lor, pe bună dreptate, anticreştineşti. Această hotărâre va fi valabilă până când autorităţile statului se vor schimba spre bine»”, ne-a comunicat arhiereul.
„A nu te ruga nu este creştineşte”
În opinia părintelui Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, a nu te ruga este un gest anticreştin. Chiar şi în cazul celor care greşesc ar trebui să ne rugăm ca Dumnezeu să-i îndepărteze de la rău. În cazul dat, aceşti preoţi nu vor ca ţara să prospere, opinează Borşevschi.
În ce priveşte ecteniile care stabilesc pentru cine să se roage preoţii noştri, părintele Borşevschi ne-a declarat că asemenea decizii prevăd anumite zile în an, ca exemplu o zi specială în care se roagă pentru cei căzuţi pe câmpul de luptă, pentru victimele regimului comunist etc. „Trebuie să vă spun că atunci când a decedat Iuri Andropov, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a emis un ordin prin care solicita preoţilor să se roage, nu pentru robul lui Dumnezeu, dar, pur şi simplu, pentru Iuri, pentru că era ateist”, relatează Borşevschi.
Marchel: „Nu urmăresc obiective politice”
Solicitat de JURNAL să spună dacă, prin acest demers, urmăreşte obiective politice, episcopul Marchel a declarat: „Nu urmăresc niciun obiectiv politic, acţiunea mea este una civică şi bisericească”.
După şedinţa Sinodului Mitropoliei din 25 mai curent, episcopul Marchel a declarat pentru JURNAL că „instituie moratoriu pe acţiunea sa pentru un termen rezonabil”. În context, ierarhul a declarat că „starea spirituală din republică a fost tulburată de fostul ministru al Justiţiei, care a tăinuit timp de 30 de zile decizia guvernului privind înregistrarea islamului pentru a nu fi atacată în judecată”.
Arhiereul a menţionat de asemenea că decizia sa a fost determinată de promisiunile premierului Filat în domeniul stării duhovniceşti din Republica Moldova.
Filat, legea cultelor şi un fals conflict între ortodocşi şi musulmani
Flux.md / 27 mai 2011
Premierul Filat a gafat din nou. Luat de val, acesta a participat, la 25 mai, la şedinţa sinodului structurii locale a Patriarhiei Moscovei, promiţând public că se angajează, în faţa respectivei structuri şi a societăţii, să „rezolve câteva probleme”. Filat a specificat că este vorba, de fapt, de două probleme. Acestea ţin, pe de o parte, de modificarea Legii cultelor religioase şi a părţilor lor componente şi, pe de altă parte, de înregistrarea Ligii Musulmanilor din Republica Moldova, de către Ministerul Justiţiei, ca urmare a unei Decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Vladimir Filat, urmaşul lui Vasile Tarlev
Cele două subiecte merită atenţia noastră. Să le luăm pe rând. Cât priveşte Legea cultelor religioase, trebuie să amintim că aceasta a fost adoptată în anul 2007 pentru executarea, la capitolul „Măsuri generale”, a Hotărârii CEDO, pronunţate la 13 decembrie 2001, în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Republica Moldova”, speţă în care Mitropolia Chişinăului şi „a întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) a avut calitatea de terţ intervenient. În acel dosar, structura Bisericii Ruse din ţara noastră a compărut alături de guvernul Tarlev, a cărui poziţie a împărtăşit-o integral. Modul de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001 a fost monitorizat, între anii 2002 şi 2010, de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CM al CoE). Parlamentul care a votat legea respectivă a fost dominat de majoritatea PCRM. Cu toate acestea, legea a întrunit sprijinul tuturor fracţiunilor şi grupurilor informale din Parlament, inclusiv al unor deputaţi ca Vladimir Filat, Dumitru Diacov sau Marian Lupu, actuali fruntaşi ai coaliţiei de guvernământ.
În paranteză fie spus, suspendarea acestei monitorizări a fost posibilă, la 4 martie 2010, ca urmare a demersurilor Ministerului Justiţiei, condus de Alexandru Tănase, şi a faptului că Mitropolia Basarabiei şi-a retras, prin scrisoare oficială, încă din toamna anului 2009, din motive necunoscute şi greu de înţeles, absolut toate capetele de plângere pe care le-a susţinut constant în faţa CM al CoE între anii 2002 şi 2009. Monitorizarea constituia cea mai importantă formă de protecţie internaţională a Mitropoliei Basarabiei. Cu titlu de fapt divers trebuie să arătăm că persoanele cărora li se datorează nemijlocit suspendarea monitorizării sunt trei: ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, avocatul Alexandru Postică (tot el avocatul lui Ernest Vardanian şi al lui Ilie Cazac) şi preotul Ianec (Ion) Cosoi, promovat în funcţia de vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chişinăului.
Dată fiind configuraţia actuală a Parlamentului, o eventuală modificare a Legii cultelor ar putea fi operată doar de fracţiunea PLDM, împreună cu cea a PCRM. Putem spune de pe acum că poziţionarea lui Filat de partea ierarhilor de sub oblăduirea Moscovei va conduce în mod inevitabil la un conflict dintre Republica Moldova şi Consiliul Europei. O consecinţă logică a acestui fapt ar putea fi redeschiderea de către CM al CoE a monitorizării modului de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 2001 pronunţate în cazul Mitropoliei Basarabiei. În loc să rezolve o problemă, premierul Filat va crea mai multe. În loc să meargă pe calea concilierii şi a medierii, Filat păşeşte pe cea a confruntărilor religioase şi jurisdicţionale. Aşa stând lucrurile, el va trebui să-şi asume toate consecinţele şi deplina responsabilitate pentru această poziţie evident greşită.
Între euroconformitate şi interes secular-politic
Legea cultelor religioase şi a părţilor lor componente a fost expertizată de către Consiliul Europei şi a făcut obiectul mai multor Rezoluţii interimare ale CM al CoE. Pentru motive de conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi cu jurisprudenţa CEDO, orice modificare a respectivei legi va trebui supusă, potrivit angajamentelor asumate oficial de către Republica Moldova, unor noi expertizări. Astfel, orice modificare sau completare a Legii cultelor nu va putea depăşi cadrul stabilit de Convenţia Europeană şi de Hotărârea CEDO în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Republica Moldova”. Se cuvine să mai amintim că legislaţia Republicii Moldova despre culte a făcut, de-a lungul anilor, obiectul criticilor din partea Departamentului de Stat al SUA, dar şi din partea OSCE, fapt consemnat în Rapoartele anuale cu privire la situaţia drepturilor omului din ţara noastră.
Teama de Mitropolia Basarabiei
Mitropolia Chişinăului şi „a întregii Moldove” s-a împotrivit de la bun început adoptării unei legi euroconforme despre culte, lansând apeluri, declaraţii sau demersuri publice sau organizând în mod repetat manifestaţii de protest. Toate aceste reacţii au pornit de la teama absurdă şi iraţională de creştere şi consolidare a Mitropoliei Basarabiei şi, respectiv, de scădere numerică şi descreştere a puterii de influenţă şi control a structurii locale a Patriarhiei Moscovei. Pe scurt, opoziţia Mitropoliei „întregii Moldove” a avut la bază raţiuni geopolitice şi secular-politice evidente (egoiste şi destul de meschine) şi nu a fost dictată de dorinţa unei reflecţii sau dezbateri publice într-o societate autentic democratică. Motivele sau pretextele invocate constant au fost de natură istorică, emoţională şi chiar social-politică, nicidecum juridică. Acum, când comunitatea religioasă a musulmanilor din Republica Moldova a fost înregistrată în ordinea stabilită de lege, mitropolia Patriarhiei Moscovei agită un alt pretext, cel al pericolului unui conflict iminent dintre civilizaţia de factură creştin-ortodoxă şi cea de factură islamică.
Cine şi câţi sunt musulmanii din Republica Moldova?
Comunitatea musulmanilor (sau cultul religios islamic) înregistrată cu denumirea de Liga Musulmanilor din Republica Moldova este reprezentată de cetăţeni moldoveni stabiliţi la noi încă din perioada sovietică. Aceştia au, în cele mai multe cazuri, particularităţi etnice, fiind de origine azeră, tătară sau uzbekă. Datele recensământului general al populaţiei Republicii Moldova din octombrie 2004 sunt relevante în acest sens. Ele indică, printre cetăţenii moldoveni, o prezenţă de 259 de arabi, 891 de azeri, 108 ceceni, 256 de kazahi, 211 tadjici, 974 de tătari, 269 de turci, 220 de turkmeni şi 745 de uzbeci. Cumulând aceste date oficiale, obţinem un total de 3933 de persoane.Majoritatea dintre aceşti cetăţeni moldoveni, putem presupune, în linii foarte mari, ar fi, prin tradiţie, de confesiune musulmană. Cu toate acestea, doar 1667 de cetăţeni moldoveni au indicat islamul, la recensământul populaţiei din 2004, ca religie a lor. Aceştia sunt musulmanii împământeniţi la noi, ca să folosim un termen mai vechi. Raportat la ansamblul corpului social, numărul musulmanilor din Republica Moldova este unul infim (sub 1%), inferior, de exemplu, numărului de membri ai celui mai numeros cult neoprotestant, cel evanghelist-baptist, care întruneşte circa 1,7% din totalul populaţiei adulte. Comparând cifra de 1667 de musulmani declaraţi cu numărul altor comunităţi etnoconfesionale, vom observa că datele statistice indică o prezenţă de 902 persoane de confesiune mozaică (iudei sau evrei) şi de 101 armeni (gregorieni). Cu toate acestea, cultul mozaic (Confederaţia Comunităţilor Evreieşti din Republica Moldova) şi cultul gregorian (Biserica Apostolică Armeană) au un statut legal, fiind dotate cu personalitate juridică.
Studenţii musulmani
Este adevărat căprezenţa musulmană în Republica Moldova, în special la Chişinău, este mai numeroasă. Aceasta se datorează unei importante mase aluvionare (de ordinul miilor) de studenţi şi doctoranzi de origine arabă care îşi fac studiile în bază de contract la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) şi la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.Această masă islamică aluvionară este una provizorie în Republica Moldova.
Ligă, cult sau comunitate?
Titulatura de „Ligă a musulmanilor” este una inadecvată din punct de vedere al scopurilor admise de legea cultelor pentru asemenea cazuri, cu toate că este conformă cu norma juridică europeană. Această denumire trimite, mai degrabă, la scopuri extrareligioase, semănând mai mult cu una de organizaţie neguvernamentală sau de entitate politică. Este interesant să vedem cum se va implica premierul Filat în „rezolvarea acestei probleme” şi ce vor spune partenerii europeni ai ţării noastre în legătură cu acest subiect. Din câte cunoaştem, Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău monitorizează situaţia religioasă din Republica Moldova, redactând periodic Rapoarte în materie. Politic vorbind, orice exagerare sau pas greşit al premierului Filat ar putea costa scump Republica Moldova, întrucât „chestiunea musulmană” ar putea alerta inutil Bruxellesul, făcând obiectul unor eventuale condiţii avansate ţării noastre în dialogul moldo-comunitar şi aşa destul de anevoios. S-ar putea ca tocmai acesta să fie scopul premierului Filat. Dacă este sau nu aşa, timpul o va demonstra.
Interferenţe etnice
Ne-am referit mai sus la datele statistice furnizate de recensământul general al populaţiei din 2004. Un aspect complet neglijat de cei antrenaţi în dezbaterea „chestiunii musulmane” este cel al compoziţiei etnice a comunităţii islamice „împământenite”. De foarte multe ori, temperatura relaţiilor dintre Republica Moldova şi alte state este dată de tratamentul aplicat minorităţilor etnoreligioase de la noi, înrudite cu statele respective (kin-state în engleză sau etat-parent în franceză). Este un fapt general cunoscut că state ca Israelul, Federaţia Rusă, Armenia sau Azerbaidjanul sunt sensibile la modul în care sunt tratate minorităţile lor din alte state.Este de presupus că o anulare a înregistrării Ligii Musulmanilor din Republica Moldova să ridice probleme în relaţiile Chişinăului cu Baku sau cu Moscova.
Cum au rezolvat problema alte state?
Să ne referim la două cazuri relevante. Cum totul ce ţine de confesiune este perceput în Republica Moldova fie prin prisma românească, fie prin cea rusească, este potrivit să vedem cum staul lucrurile, la capitolul relaţii cu musulmanii, în Rusia şi România.
Federaţia Rusă, din care provin cetăţenii moldoveni de origine tătară, este statul european cu cea mai mare comunitate de musulmani, estimată, potrivit declaraţiilor oficiale ale premierului Vladimir Putin, între 20 şi 30 de milioane, cu o dinamică pozitivă. Patriarhia Moscovei cultivă relaţii de bună convieţuire cu această comunitate. Dacă cineva ar aborda problema la Moscova în cheia propusă de premierul Filat sau de mitropolitul Vladimir Cantarean, tensiunile etnoreligioase ar fi de neevitat. Politica religioasă a Moscovei este, în general, una a echilibrului interreligios, marcată de tendinţe pronunţate de menţinere a comunităţii musulmane în cadrul legii. Poate ar fi cazul ca mitropolitul Vladimir şi ceilalţi vlădici de oblăduire rusă să-l consulte pe patriarhul Kiril al Moscovei, împrumutând din experienţa acestuia şi a Bisericii sale de convieţuire multiseculară cu zecile de milioane de musulmani din cuprinsul marii federaţii din răsărit.
România, ţara cu a doua Patriarhie Ortodoxă ca mărime, având o veche comunitate musulmană, turco-tătară, în Dobrogea,este un exemplu clasic de relaţii paşnice dintre ortodocşi şi musulmani. Să amintim doar că cea mai mare moschee din România a fost construită de statul român în 1910, la Constanţa, după un proiect al inventatorului Gogu Constantinescu şi al arhitectului Victor Ştefănescu, în stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale româneşti. Cultul musulman din România are statut legal, de persoană publică. Formarea clerului musulman se face la Liceul Teologic Musulman şi Pedagogic din Medjidia, pe banii statului român.Personalul musulman de cult este format din hatipi, imami, hagii, muezini. Puţină lume cunoaşte că majoritatea tătarilor musulmani din România, ca şi o anumită parte a turcilor musulmani, provin din Basarabia de sud (Bugeac), de unde au fost expulzaţi în timpul ţarismul rus. Cu toate că pe lângă comunitatea musulmană turco-tătară există în România un număr important de imigranţi musulmani, de origine arabă, turcă sau de alte origini, nimeni nu agită spectrul confruntărilor dintre ortodocşi şi musulmani. Dimpotrivă, Patriarhia Română cultivă relaţii de bună convieţuire cu musulmanii.
În ce constă problema?
Într-adevăr, în ce constă problema pe care premierul Filat i-a promis mitropolitului Vladimir să o rezolve? Părerea noastră este că problema este una falsă. Premierul trebuie să înţeleagă că ortodocşii şi musulmanii nu sunt reciproc opozabilişi că cea mai bună cale este cea a aducerii tuturor comunităţilor religioase în cadrul legii. Asta nu au înţeles regimurile Snegur, Lucinschi şi Voronin în cazul mult prigonitei Mitropolii a Basarabiei şi Republica Moldova a fost condamnată la CEDO. În definitiv,Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată, ironia sorţii, tocmai de guvernul Tarlev, adică de cei care au prigonit-o mai abitir.
Sperietoarea islamizării în masă a găgăuzilor, de care se preocupă unii, este doar o sperietoare.Niciodată în istorie nu s-a înregistrat şi nu se înregistrează nici acum măcar un caz izolat de convertire a găgăuzilor la islam. Dimpotrivă, dată fiind comunitatea lingvistică a găgăuzilor ortodocşi cu turcii musulmani, în rândul cetăţenilor moldoveni de origine găgăuză am putea găsi suficienţi misionari creştini pentru spaţiul turcofon. Cine îşi pune însă problema misiunii ortodoxe printre popoarele de limbă turcă? Şi-o pune patriarhul Kiril? Şi-o pune mitropolitul Vladimir? Filat nici atâta!
Să fim rezonabili. O aruncare a musulmanilor din Republica Moldova în afara legii nu poate decât să degradeze climatul confesional din ţară. Dimpotrivă, abordările corecte, echilibrate ale agenţilor guvernamentali, bazate pe lege şi pe exemplele pozitive din alte state, inclusiv cele din Rusia şi România, sunt de un milion de ori mai bune decât atitudinile partizane, de aliniere la gradaţii şi agenţii confesionali ai Moscovei în ţara noastră. Suntem de părere că o comunitate musulmană menţinută în cadrul legal şi integrată în ansamblul corpului social este de preferat uneia lăsate de capul ei, pradă uşoară pentru tot felul de integrişti şi fundamentalişti islamici. Dacă şi ar exista o problemă a musulmanilor din Republica Moldova, aceasta ar trebui rezolvată civilizat şi legal, într-un cuvânt creştineşte şi omeneşte, că tot ni se vorbeşte pe mică pe ceas de valori şi principii.
Vlad CUBREACOV, FLUX
NOTĂ: Opiniile împărtăşite de autor nu corespund în mod neapărat cu punctul de vedere al redacţiei FLUX în acest subiect.
[Se pare totusi ca PS Vasile Somesanul nu are destula sustinere in randul membrilor Adunarii Eparhiale, astfel ca numarul maxim de candidati la scaunul de Arhiepiscop si Mitropolit al Clujului va fi doar de trei. Teoretic PS Vasile mai poate fi propus si de alti ierarhi in sedinta Sfantului Sinod de vineri, 18 martie, insa acest lucru nu cred ca se va mai intampla; IPS Andrei Andreicut avand mai multe sanse si poate mai multa sustinere in randul sinodalilor. – dan.camen.]
Basilica.ro / 15 martie 2011
Marţi, 15 martie 2011, în Aula ‘Nicolae Ivan’ a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, a avut loc, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Clujului, şedinţa specială de consultare a Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, cu membrii Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, precum şi cu membrii de drept, reprezentând celelalte Eparhii din Mitropolie.
Şedinţa specială de consultare a fost precedată de slujba de Tedeum, oficiată în Catedrala Mitropolitană.
În conformitate cu prevederile din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române privitoare la alegerea de mitropolit, la această şedinţă consultativă au fost prezentate numele Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop ANDREI al Alba Iuliei şi al Preasfinţitului Părinte Episcop vicar IRINEU BISTRITEANUL, cei 2 candidaţi eligibili care au fost desemnaţi, prin vot secret, în cadrul consultării din Sinodul Mitropolitan al Clujului.
Întrucât cei doi candidaţi întrunesc aşteptările membrilor Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, precum şi a celor de drept, s-a decis, cu unanimitate de voturi, menţinerea listei, fără a se impune completarea ei cu încă un ierarh eligibil.
Astfel, lista finala cu numele celor doi candidaţi desemnaţi de Sinodul Mitropolitan şi confirmată de Adunarea eparhiala va fi înaintată Sfântului Sinod, care se va întruni în şedinţa de lucru, vineri, 18 martie 2011, la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, pentru a-l alege, prin vot secret, pe viitorul Mitropolit al Clujului.
Theologhia 