IPS Nifon al Targovistei despre pozitia Patriarhiei Romane cu privire la principiul consensului si al proportionalitatii

Intr-un recent interviu acordat revistei rusesti “Toma” (30 noiembrie 2011, Konstantin Matza) pe tema viitorului Sinod Pan-Ortodox, IPS Nifon al Targovistei arata ca pozitia Patriarhiei Romane este de mentinere si de sustinere cu tarie a principiului consensului in metodologia de luare a deciziilor atat la intrunirile pregatitoare ale comisiei presinodale, cat si in cadrul viitorului Sinod. De asemenea, ierarhul insista si pe aplicarea principiului proportionalitatii la convocarea membrilor participanti la viitorul Sinod Pan-Ortodox.

Mitropolitul confirma, asadar, faptul ca Patriarhia Romana impartaseste pe deplin pozitia Patriarhiei Moscovei in aceste puncte-cheie, iar recenta aniversare a Patriarhului Kirill al Moscovei si al Intregii Rusii s-a dovedit numaidecat prilejul oportun de intalnire al reprezentantilor celor sapte Biserici Ortodoxe Locale care impartasesc aceleasi pozitii. Punctele lor comune de vedere au fost unificate sub forma unui comunicat, lansat apoi ca un stindard, ca reactie la comunicatul Sinaxei Intaistatatorilor de limba greaca a vechilor Biserici Ortodoxe din Rasarit. Un lucru insa mai da de gandit> Antiohia ‘joaca la doua capete’, sau doar situatia instabila politica din Siria a determinat-o sa faca acest „compromis„?

Cateva din afirmatiile exprimate de mitropolitul Nifon in interviu:

“[…] Este foarte important ca ceea ce formeaza ordinea de zi [a viitorului Sinod Pan-Ortodox – n.m.] sa se bazeze doar pe consimtamantul tuturor Bisericilor Ortodoxe, participante la viitorul Sinod. Si acest lucru ne aduce la problema principala, pe care am discutat-o – metodologia de luare a deciziilor. Unii reprezentanti ai Bisericilor Ortodoxe s-au oferit sa renunte la principiul consensului, acordul universal, si sa puna in schimb in aplicare, votul majoritatii simple. Biserica Ortodoxă Română s-au opus vehement acestui lucru. In procesul politic democratic principiul votarii functioneaza bine. Noi, insa, discutăm despre Biserica, unde totul se schimba, fiindca sunt atinse valori eterne. Consensul este important pentru noi ca simbol al bunelor relaţii între toate Bisericile Ortodoxe. În acest sens, trebuie sa dam un exemplu pentru restul lumii laice ca suntem frati si suntem conectati la un nivel profund. Astfel, in materie de spiritualitate, credinta si liturgica nu ne putem compromite sa luam deciziile prin vot majoritar. În acelaşi timp, Biserica Ortodoxa Romana insista pe aplicarea principiului consensului, nu numai in cadrul viitorului Sinod, dar si in cursul negocierilor din faza pregatitoare.

Un alt punct important il constituie problema reprezentarii Bisericilor in cadrul Sinodului. Avizul final pe această temă nu il avem inca. Biserica Ortodoxa Romana considera ca participanti la lucrarile Sinodului sunt toti episcopii ortodocsi. Aceasta este tradiţia. Dacă nu toţi episcopii, macar toţi episcopii titulari. Este oportun să se recurgă la principiul proporţionalităţii: trebuie să fie luata în considerare dimensiunea Bisericii şi a turmei. În cazul în care la Sinod sunt convocati diferiti episcopi din diferite biserici, acest lucru nu va reflecta viata reala a Bisericii”.

trad.dan.camen.

Articolul integral il puteti citi *(rus) aici: Foma.ru , Pravoslavie.ru

Fragmente: Interfax-Religion.ru , Pravmir.ru , Today.ru

 

Con-sensul aniversarii

Pe 21 noiembrie a.c., Patriarhul Kirill al Moscovei si al Intregii Rusii a implinit 65 de ani de viata. Astfel, cu acesta ocazie, intaistatatori si reprezentanti ai sapte Biserici Ortodoxe Locale *(Antiohia, Georgia, Romania, Bulgaria, Polonia, Cehia si Slovacia) i-au urat la resedinta patriarhala din Kremlin cuvenitele urari de bine. Din partea Patriarhiei Romane a participat IPS Nifon al Targovistei. Folosindu-se de acest prilej, Patriarhul Kirill a abordat, la intalnire, mai multe probleme, intre care si cea a convocarii viitorului Sinod Pan-Ortodox.

S-a semnat, la finalul discutiilor, si un comunicat oficial, care a fost oferit presei si care cuprinde, cum era si firesc, concluziile problemelor abordate. La finalul acestuia se mentioneaza ca reprezentantii celor sapte Biserici Ortodoxe Locale au nadejdea convocarii acestui Sinod, pentru ca sa fie rezolvate multe probleme bisericesti importante si sa se dea un raspuns competent provocarilor actuale moderne. De asemenea, se spune ca procedura si continutul ordinei de zi a Sinodului trebuie pregatite cu temeinicie. Pentru aceasta, este necesar ca pozitia fiecarei Biserici Ortodoxe Locale sa fie luata in consideratie si sa se tina cont de principiul consensului atunci cand se iau decizii atat la nivelul comisiilor pregatitoare presinodale, cat si la lucrarile Sinodului propriu-zis. Deciziile Sinodului trebuie sa corespunda intocmai „Traditiei dogmatice si canonice si sa nu introduca inovatii care pot pune in pericol unitatea Sfintei Biserici”.

Nu trebuie uitat faptul ca tocmai principiul consensului *(fundamental pentru sobornicitatea ortodoxa) a stat ca un ghimpe la ultimele intalniri ale comisiei pregatitoare presinodale, cand s-a abordat chestiunea dipticelui si a modului de proclamare si de acordare a unei autocefalii. Reprezentantii patriarhiilor de limba greaca *(vechea Pentarhie) au inceput sa se gandeasca deja si la varianta adoptarii hotararilor prin votul majoritatii. Lucru neacceptat insa de rusi, inca de la inceput.

Asadar, sensul aniversarii a fost consensul.

dan.camen.

Această prezentare necesită JavaScript.

sursa>

http://www.mospat.ru/en/2011/11/21/news52951/

foto>

http://www.mospat.ru/en/2011/11/21/news52930/

http://moskva.bezformata.ru/listnews/pravoslavnoj-tcerkvi-mitropolitom/1859339/

 

Sinaxa Intaistatatorilor vechilor Biserici Ortodoxe din Est si viitorul Sinod Pan-Ortodox

[Sinaxa de la Istanbul din 1-2 septembrie de anul acesta a reunit pe intaistatatorii de limba greaca a vechilor patriarhii grecesti din Est: Alexandria, Antiohia si Ierusalim, cu toate ca a doua *(Antiohia) a fost reprezentata de episcopul Isaac de Apameea si nu de patriarhul Igantie al IV-lea, care nu a putut veni din cauza situatiei politice instabile momentane din Siria. De asemenea, la intalnire a fost invitat si primatul grec al Bisericii Autocefale din Cipru, Arhipiscopul Hrisostom, deoarece Biserica pe care o conduce si-a primit autocefalia la Sinodul III Ecumenic de la Efes din 431, ea aflandu-se pana atunci sub jurisdictia Patriarhiei Antiohiei. Sedinta a fost prezidata de gazda – Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a avut alaturi de el, de-a dreapta si de-a stanga, pe Mitropolitul Ioannis Zizioulas de Pergam si pe Mitropolitul Emmanuel Adamakis din Franta, presedintele AEOF *(Adunarea Episcopilor Ortodocsi din Franta). S-au dezbatut, in principal, doua mari teme: situatia crestinilor din Orient si viitorul Sinod Pan-Ortodox. Spun in principal, deoarece de pe site-ul AEOF aflam si amanuntul cum ca Patriarhul Teofil al Ierusalimului a pus in discutie, pe langa obisnuitele probleme legate de situatia politica a Palestinei si a crestinilor din Tara Sfanta, si recenta criza care exista momentan intre Patriarhia Ierusalimului si Patriarhia Romana. Cu alte cuvinte, patriarhul Teofil a facut cunoscut in mod public si oficial intaistatatorilor patriarhatelor din Est situatia „anticanonica” (- asa cum o numeste) a Asezamantului Romanesc de la Ierihon. Bineinteles ca a facut acest lucru in mod unilateral, deoarece Patriarhia Romana nu a fost invitata sa ia parte la aceasta intalnire. Deci, principial, patriarhul Teofil nu ar fi trebuit sa faca acest lucru, decat numai la o reuniune comuna la care sa participe si Patriarhia Romana, ca sa-si poata expuna si ea punctul de vedere. Totodata, aceasta expunere publica a problemei si celorlalti patriarhi orientali poate constitui, din partea Patriarhiei Ierusalimului, si un demers de oficializare a actului ruperii de comuniune cu Patriarhul Daniel al Romaniei, sau de convingere a celorlalti intastatatori sa faca acelasi lucru ca si Patriarhul Teofil. Discursul Patriarhului Bartolomeu la aceasta intalnire il puteti citi in greaca AICI. Comunicatul final al intalnirii il aveti in integralitate in engleza AICI. Punctele 3, 4 si 5 din acest comunicat oficial sunt cele mai importante. Punctul 3 – anunta ca pregatirile pentru viitorul sinod pan-ortodox trebuiesc accelerate si confirma faptul ca in luna februarie a.c. la Chambessy s-a creat un „impas”, iar acesta din cauza dispozitiilor din regulamentul de functionare al conferintelor inter-ortodoxe pregatitoare pentru marele sinod pan-ortodox, care prevad luarea deciziilor in unanimitate/ consens. Prin urmare, membrii sinaxei au prezentat o propunere patriarhului ecumenic de a convoca o intalnire a tuturor intaistatatorilor bisericilor ortodoxe locale in vederea revizuirii acestor dispozitii. Cu alte cuvinte, din comunicat se intelege faptul ca nu se mai urmareste neaparat unanimitatea/ consensul, principiu fundamental in Ortodoxie, ci doar trecerea peste orice eventual obstacol *(chiar si unanimitatea/ consensul in decizii) in vederea convocarii cat mai rapide a sinodului. Dar de ce aceasta graba? Iarasi, de ce trebuiesc schimbate regulile tocmai acum, la final; n-au fost ele bune pana acum? Sau se merge pe principiul „scopul scuza mijloacele”? La punctul 4 se vorbeste despre o viitoare convocare a liderilor religiosi in zona Marii Mediteraneene care ar putea prilejui la final si emiterea unei „Carta Mediterana” ecologice, care sa vina ca o contributie si ca un apel la eforturile de protejare a mediului natural si de cooperare pasnica a religiilor din regiune. Punctul 5 se refera, cred, si la criza care exista astazi intre Patriarhia Ierusalimului si Patriarhia Romana, punctul acesta intrand pe agenda sinaxei „ca urmare a unor evenimente recente din cadrul Bisericii Ortodoxe”. Astfel, se face apel la toate Bisericile Ortodoxe ca „sa respecte si sa adere strict la granitele geografice ale jurisdictiilor lor, asa cum au fost stabilite de Sfintele Canoane si de Constitutiile lor fondatoare”. UPDATE> La final am inserat cateva fragmente din recentul interviu acordat de Mitropolitul Ilarion, de Volokolamsk despre viitorul Sinod Pan-Ortodox si despre mentinerea principiului unanimitatii/ consensului care trebuie sa ramana singurul criteriu de adoptare a deciziilor de catre reprezentantii Bisericilor Ortodoxe locale – dan.camen.]

~~~+~~~

Conducători ortodocşi deschid calea către Sinodul Pan-Ortodox

Doxologia.ro / 13 septembrie 2011

Patriarhii a trei vechi Biserici Ortodoxe s-au întâlnit în Istanbul în 1 și 2 septembrie pentru a discuta situația minorităților creștine în Orientul Mijlociu și mișcările necesare pentru organizarea cât mai curând a Sinodului pan-ortodox, întâlnire istorică pentru toată lumea ortodoxă.

Sinodul pan-prtodox este privit cu mare interes de către Bisericile ortodoxe, multe dintre ele în regiuni instabile din Orient, care se confruntă cu revoluții sau în zone de tranziție post-comunistă în Europa de Est și Uniunea Sovietică.

Cei trei patriarhi prezenți, Patriarhul Constantinopolului, Patriarhul Alexandriei și Patriarhul Ierusalimului, împreună cu Arhiepiscopul Ciprului au declarat dorința lor de a organiza acest sinod pan-ortodox și sprijină inițiativa Patriarhului Ecumenic în această direcție, a spus Mitropolitul Elpidifor de Prusa, fostul Secretar general al Biroului Sinodal al Patriarhiei Ecumenice.

Întâlnirea, numită sinaxă a vechilor patriarhate, a reunit pe Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, Patriarhul Teodor al Alexandriei, Patriarhul Teofil al Ierusalimului și Arhiepiscopul Hrisostom al Ciprului. Patriarhul Antiohiei a fost reprezentat de un episcop.

Reprezentanții celor 14 Biserici ortodoxe s-au întâlnit la Chambesy, Elveția, în februarie a.c., dar nu s-au putut pune de acord în câteva probleme printre care dipticele și acordarea autocefaliei.

Episcopul Elpidifor a spus că răspunsul majorității Bisericilor ortodoxe a fost că se poate organiza un sinod pan-ortodox fără a fi căzut de acord asupra celor două problemne în dezbatere.

Traducerea și adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati

Sursa:http://www.ekklesia.co.uk

sursa>

http://www.doxologia.ro/ortodoxia-lume/conducatori-ortodocsi-deschid-calea-catre-sinodul-pan-ortodox

~~~+~~~

Sinaxa întâistătătorilor vechilor Biserici Ortodoxe

Doxologia.ro/ 24 august 2011

Ziua de 1 septembrie, care marchează începutul anului bisericesc, a fost aleasă de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului pentru a convoca o întâlnire de mare importanță, Sinaxa Primaților Vechilor Biserici Ortodoxe.

Pentru aceasta, a invitat pe întâistătătorii vechilor Patriarhate ortodoxe: Alexandria, Antiohia, Ierusalim, și Arhiepiscopul de Cipru. Deși Ciprul nu este patriarhie și ocupă locul 10 în dipticele eclesiastice, primatul său a fost invitat în Fanar pentrucă își datorează autocefalia unui Sinod Ecumenic. În scrisoarea sa pe care a adresat-o acestor primați ai Bisericilor vechi ortodoxe, Patriarhul Bartolomeu a spus: „Vechile patriarhate ale Bisericii Ortodoxe au văzut, împreună cu Preasfânta Biserică a Ciprului, autocefalia lor confirmată de un Sinod Ecumenic, ele trebuind să se preocupe mai intens de problematica relațiilor ortodoxe, pentru că ele reprezintă trunchiul comun al structurii și al articulației Bisericii Ortodoxe, fără a exclude alte Biserici Ortodoxe de la deciziile pan-ortodoxe, ci din contra, de a facilita unitatea pan-ortodoxă”.

Cele trei patriarhii și arhiepiscopul de Cipru au răspuns pozitiv la invitația patriarhului ecumenic. Sinaxa primaților se va ocupa de două teme care sunt fixate în scrisoarea patriarhului ecumenic Una dintre ele este dezvoltarea evenimentelor în Orientul Mijlociu, care aduce mare îngrijorare creștinilor ortodocși și eterodocși din această zonă. Patriarhul ecumenic a subliniat necesitatea unui „efort comun pentru situația Bisericilor noastre în circumstanțele actuale pentru ajutorul fratern reciproc”. Cea de a doua temă de dezbatere este o schimbare de viziuni asupra „progresului către sfântul și marele sinod al Bisericii Ortodoxe”. Sinaxa primaților vechior Biserici Ortodoxe va avea loc în zilele de 1 și 2 septembrie. În același timp, Patriarhul ecumenic va co-rezida Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală Sfântul Gheorghe din Fanar pentru a marca începutul anului bisericesc.

Traducerea și adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati, Sursa: Amen.gr

sursa>

http://www.doxologia.ro/ortodoxia-lume/sinaxa-intaistatatorilor-vechilor-biserici-ortodoxe

~~~+~~~

Fragmente in engleza din comunicatul final al Sinaxei

Patriarchate.org/ 3 septembrie 2011

„[…] 3. In the context of its deliberations, the Synaxis also discussed the subject of the Holy and Great Council, deciding that it should hasten its preparation in order to permit its convocation in the foreseeable future. The Synaxis regretfully ascertained that the impasse created last February in the process of the long-prepared convening of this Council is due to provisions in the Regulations Governing the Panorthodox Preconciliar Consultations regarding unanimous decisions. Therefore, the Synaxis submitted a proposal to His All-Holiness the Ecumenical Patriarch, that he should convene a Synaxis of Their Beatitudes the Patriarchs and Presidents of the Orthodox Autocephalous Churches in order to review these provisions, thereby promptly advancing and fulfilling the preparation of the Great Council.

4. The Synaxis adopted the proposal of the Ecumenical Patriarchate that an encounter of religious leaders in the near future should be held in the region of the Mediterranean, during which a form of ecological “Mediterranean Charter” could be issued and declared as a contribution to the effort for the protection of the natural environment, but also to the peaceful coexistence and cooperation of religions in the region.

5. Furthermore, as a result of recent events within the Orthodox Church, the Synaxis underlined the need for all Orthodox Churches to respect and adhere strictly to the geographical boundaries of their respective jurisdictions, as these have been established by the Sacred Canons and their Founding Constitutions.

Finally, Their Beatitudes the Heads of the Churches and His Grace, the representative of the Patriarchate of Antioch, expressed their gratitude to the Ecumenical Patriarch for the invitation extended to them to visit the Sacred Center of Orthodoxy and deliberate in common on matters concerning their Churches during this critical time, and decided that they should meet more regularly on matters pertaining to the Orthodox Church.

At the Phanar, September 3, 2011″

sursa>

http://www.patriarchate.org/documents/announcement-synaxis-of-their-beatitudes-the-heads-of-the-ancient-orthodox-patriarchates-and-the-church-of-cyprus

~~~+~~~

UPDATE 18 sept. 2011

Mitropolitul Ilarion:

NU VĂ TEMEŢI, SINODUL PAN-ORTODOX NU VĂ REZERVĂ NICIO MARE SURPRIZĂ!

PelerinOrtodox/ 16 septembrie 2011

Într-un interviu publicat în urmă cu câteva zile, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, preşedintele Departamentului Afacerilor Externe al Patriarhiei Moscovei, a adus lămuriri importante legate de viitorul Mare Sinod Pan-Ortodox, vorbind despre pregătirile legate de acesta, despre obiectivele sale, oferind chiar şi unele detalii de ordin practic. În rândurile de mai jos, serviciul de presa LONews va ofera traducerea integrală a acestui interviu, realizată de contributor Ing. Catalin Ion.

[…]

– Frecvenţa ridicată a reuniunilor dintre Întâistătătorii Bisericilor din această regiune se justifică doar prin circumstanţele politice? La şedinţa Primaţilor, la Istanbul, se vor discuta problemele regionale şi, de asemenea, problemele cu dimensiuni pan-ortodoxe?

– Pusesem această întrebare celor trei Patriarhi. Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu a spus că reuniunea este dedicată în primul rând problemelor din Orientul Mijlociu. Patriarhii Antiohiei şi Ierusalimului mi-au confirmat acest lucru. Patriarhul Teofil, de asemenea, a adăugat că, în cadrul întâlnirii, vor putea discuta toate aspectele care îi afectează. Dacă discută şi despre tema Sinodului Pan-Ortodox, eu nu pot şti. Dar cred că problemele pan-ortodoxe urmează să fie discutate de către toate Bisericile Ortodoxe locale, astfel încât să nu se creeze impresia că un grup de Biserici încearcă să ia decizii în numele tuturor Bisericilor locale, în absenţa lor.

– Aţi vorbit despre viitorul Sinod Pan-Ortodox şi despre pregătirea acestuia, cu Patriarhii Antiohiei şi Ierusalimului?

– Da, am abordat această problemă. Este important să se discute cu Întâistătătorul Patriarhiei de Constantinopol şi cu aceste Biserici configuraţia posibilă a Sinodului, tematica sa, modul în care el va reprezenta Bisericile, în ce mod vor fi luate deciziile. Astăzi, în contextul colaborării inter-ortodoxe, singura metodă de luare a deciziilor este consensul; doar acesta poate sta la baza cooperării între Bisericile Ortodoxe locale. Acesta este metoda de rezolvare a problemelor, în spiritul iubirii fratesti şi armoniei, pentru a lămuri problemele aflate în litigiu. Recent, câteva voci s-au ridicat, propunând să se renunţe la această metodă. Pentru unii, deciziile conferinţei inter-ortodoxe ar trebui să fie luate prin asigurarea unei majorităţi simple. O schimbare atât de radicală în activitatea organismelor inter-ortodoxe ar avea consecinţe serioase: în cazul în care o Biserică s-ar pronunţa împotriva unei anumite decizii iar opinia sa ar fi ignorată prin vot, atunci am asista în mod inevitabil la divizări ale familiei Bisericilor Ortodoxe. Şi, dacă divizarea nu este depăşită, în mod clar aceasta se va răsfrânge în mod direct şi asupra Sinodului Pan-Ortodox. Prin urmare, este imposibil să se propună astăzi orice altă metodă în afara consensului.

[…]

– În opinia dumneavoastră, unde şi când ar putea avea loc Sinodul Pan-Ortodox?

– Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu şi-a exprimat speranţa că acest Sinod ar trebui să aibă loc la Istanbul, în biserica Sf. Irina, unde a avut loc, în anul 381, şi Sinodul al II-lea Ecumenic. Cred că acest Sinod ar putea avea loc în viitorul apropiat, cu condiţia să fi fost discutate şi rezolvate toate problemele legate de reprezentare, protocol şi ordinea de zi.

– Putem spune că, dacă s-ar fi ajuns la un acord privind toate aceste aspecte, Patriarhia Moscovei s-ar pronunţa astăzi pentru convocarea Sinodului?

– Ne declarăm în favoarea convocării Sinodului, date fiind problemele cu care se confruntă astăzi Biserica Ortodoxă din întreaga lume, întrucât trebuie să se facă auzită vocea unităţii şi a solidarităţii Ortodoxiei. Acesta este motivul pentru care este foarte important să fie depăşite toate diferenţele, în etapa pregătitoare, astfel încât viitorul Sinod să fie un factor unificator, nu un factor de dezbinare. Prin urmare, este imperativ ca, aşa după cum se şi practică deja în colaborarea inter-ortodoxă, varianta consensului să rămână singura metodă de luare a deciziilor.

– Unii reprezentanţi ai lumii ortodoxe se aşteaptă la altceva: cel de-al VIII-lea Sinod Ecumenic să se întrunească şi să suprime toate deciziile celor 7 Sinoade precedente…

– Aceste temeri sunt nefondate. În primul rând, pentru că Sinodul nu va lua nicio decizie care să nu fi fost deja formulată pe parcursul ultimilor cincizeci de ani de către Comisia pregătitoare. Deciziile Comisiei pregătitoare sunt cunoscute, nu le ascunde nimeni: documentele şi protocoalele întâlnirilor din cadrul acestor comisii pot fi puse la dispoziţia celor care doresc asta. O mare parte din documentele Comisiei pregătitoare a fost publicată chiar şi în Jurnalul Oficial al Patriarhiei Moscovei, în anii 1970-1980. În plus, în cazul în care va fi luată decizia convocării Sinodului Pan-Ortodox (mi-ar plăcea să subliniez, şi ar tebui să reţineţi, că această decizie nu poate fi luată decât de către toate Bisericile Ortodoxe locale), toate temele care au fost discutate în cincizeci de ani vor fi studiate din nou. Acesta va face doar corecţiile necesare, ţinând seama de circumstanţe; deciziile luate vor fi cunoscute în avans: nu există niciun motiv să ne aşteptăm la surprize din partea acestui Sinod.

– Putem spune că respectarea principiului consensului în desfăşurarea Sinodului ar exclude orice decizie care ar putea fi luată împotriva Sfintei Tradiţii Bisericesti, după cum se temeau unii dintre credincioşi?

– Da, este exclus, deoarece principiul consensului necesită acordul tuturor Bisericilor în faţa deciziei. Daca o Biserică nu este de acord, ea are motivele ei, motive bazate pe Tradiţia unei Biserici locale în special. Trebuie spus că nu există nicio diferenţă doctrinară sau niciun dezacord în domeniul dreptului canonic între Bisericile Ortodoxe locale. Toate dificultăţile cu care ne confruntăm sunt, în primul rând, de ordin politic. Ele pot fi depăşite printr-un dialog între Bisericile locale, între care au intervenit dezacorduri, sau la nivel inter-ortodox. În ceea ce priveşte cele 10 teme introduse pe ordinea de zi a Sinodului Pan-ortodox, sunt cele din cei 50 de ani şi am ajuns deja la un acord asupra a 8 dintre ele. Ultimele două sunt de ordin, aş spune, tehnic. Acestea se referă la semnarea unui tomos privind autocefalia, în cazul în care aceasta se acordă unei Biserici, şi la ordinea în care Bisericile sunt trecute pe listele oficiale de pomenire, diptice. Aceste probleme, aş dori să subliniez în mod special, nu au nicio dimensiune doctrinară, putând fi rezolvate în urma Sinodului Pan-Ortodox.

– lucrare – traducere, interpretare si redactare, pentru serviciul LONews, contributor: Ing. Catalin Ion

sursa:http://stiri.lacasuriortodoxe.ro/news/pf-parinte-patriarh/mitropolitul-ilarion-sinodul-pan-ortodox-nu-ne-rezerva-nicio-mare-surpriza.html

sursa>

http://acvila30.wordpress.com/2011/09/16/mitropolitul-ilarion-nu-va-temeti-sinodul-pan-ortodox-nu-va-rezerva-nicio-mare-surpriza/

foto>

http://www.buzznews.ro/wp-content/uploads/2011/06/ilarion.jpg

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Cele două sinoade paralele ale Patriarhului Moscovei și a toată Rusia

Preluare de la 

Savatie.wordpress.com / 31 mai 2011

Pe cît de mult se vorbește despre Moscova, pe atît de puțin se știe despre ea. Este o tactică comunistă de succes, practicată și de structurile europene, aceea de a ascunde esențialul în grămada de hîrtii, hotărîri, știri, evenimente, care pînă la urmă aruncă în lehamete pînă și pe cel mai atent comentator. Așa s-a întîmplat și în cazul constituirii la Moscova a ceea ce se cheamă ”Soborul Rusesc Popular Mondial” pe care îl conduce patriarhul Moscovei și a toată Rusia, dar care nu are scopuri bisericești, ci folosește biserica în scopuri pur politice ale statului Federația Rusă.

Iată cum este definită această entitate paracanonică pe site-ul Patriarhiei Moscovei: ”Soborul Rusesc Popular Mondial (SRPM) este cel mai însemnat for civic din Rusia. El există din 1993 și în decursul anilor este platforma civică și locul de întîlnire a oamenilor care, indiferent de vederile politice, sînt uniți de un singur țel – grija pentru prezentul și viitorul Rusiei, are un rol însemnat în formarea societății civile. La ședințele lui participă tradițional reprezentanții tuturor ramurilor puterii statale, liderii asociațiilor civice, liderii organizațiilor religioase tradiționale din Rusia, conducători de armată și ai altor structuri de forță a Federației Ruse, profesorii și studenții celor mai mari instituții de învățămînt din țară, savanți și oameni de cultură, delegați ai comunităților ruse din străinătatea apropiată și îndepărtată, mulți reprezentanți ai tineretului”.

Iată și cîteva țeluri și scopuri propuse de SRPM, potrivit propriului statut: ”Sborul urmărește linia unificării societății în numele renașterii Rusiei. Slujește întărirea statalității ruse, amplificarea rolului Bisericii Ortodoxe în viața societății. Contribuie la conlucrarea Bisericii Ortodoxe cu religiile tradiționale din Rusia în vederea însănătoșirii morale a societății și excluderea extremismului religios și a intoleranței. Contribuie la unificarea non-violentă a poporului rus”.

Unificare non-violentă a poporului rus trebuie înțeleasă ca asimilarea celorlalte popoare cucerite de Imperiul Rus, în special de cel sovietic, deoarece în continuare Soborul își propune să ”zidească o Rusie multinațională, să întărească relațiile prietenești dintre popoare și să depășească ura națională și separatismul, precum și terorismul internațional”.

Ura națională și separatismul sînt promovate, în ochii Soborului, de către celelalte popoare împotriva rușilor. De aceea următoarele prerogative ale Soborului sînt acelea de ”implementare a măsurilor de întărire a sănătății nației (zdorovia natsii), în colaborare cu organele cointeresate”. Asta nu fără ”susținerea și ajutorul practic în domeniul înființării unei școli naționale și apărarea limbii ruse”. Desigur școala națională și apărarea limbii ruse nu este necesară la Moscova sau Peterburg, ci în republicile populate de alte popoare, dar peste care Patriarhia Moscovei, în virtutea enerției, stăpînește canonic. Soborul își propune un șir de măsuri pentru susținerea rușilor din străinătatea și promovarea rusismului peste tot în lume.

Nu îmi propun să traduc întregul statut al Coborului Rus, deși ar mai fi lucruri interesante pentru un ochi politic. Intenția mea este aceea de a înțelege cum este posibil ca un patriarh care prezidează un sinod atît de numeros cum este cel al Bisericii Ortodoxe Ruse, numărînd peste 200 de ierarhi și întrunind zeci de state străine ca limbă și cultură de ruși, să ia parte la înființarea unei structuri care, prin folosirea termenului Sobor/Sinod, în propria titulatură induce în eroare comunitatea ortodoxă.

Care este legătura dintre cele două sinoade prezidate de patriarhul Moscovei și cîți din membrii Sinodului oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse fac parte și din sinodul paralel, cel al al panrusismului mondial? Participă mitropolitul Vladimir al Moldovei, în calitatea sa de membru permanent al Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, la Soborul Rusesc Popular Mondial? Dacă da, este oare legitimă punerea unor ierarhi ce păstoresc peste mitropolii de altă naționalitate în slujba politică a nației ruse în cadrul unei structuri susținute și întrepătrunse de structurile de forță ale statului rus? Iar dacă nu, atunci de ce ședința Sinodului oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse este convocată la doar trei zile după ședința sinodului paralel și de ce ambele sinoade au pe agendă aceleași prerogative?

Politica standardelor duble dusă de patriarhul Moscovei, dublată de politica dublelor sinoade, va mări criza în care se află Patriarhia Moscovei. Acest sinod pararel, constituit pe criterii naționale și al cărui singur scop este unul geopolitic în slujba statului rus, dar pe care patriarhul Moscovei nu se sfiește să-l prezideze, contrar oricăror norme canonice și etice, este o instigare brutală la ură națională între popoarele ortodoxe aflate în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei și poporul rus.

Să sperăm că vizita patriarhului Moscovei în Moldova anunțată pentru luna octombrie va aduce puțină lumină asupra situației create și anume care este slujba Moldovei în lupta pentru biruința nației ruse?

sursa>

http://savatie.wordpress.com/2011/05/31/cele-doua-sinoade-paralele-ale-patriarhului-moscovei-si-a-toata-rusia/

 

Rusia va finanta impodobirea cu mozaicuri a Catedralei Sf. Sava din Belgrad (Serbia)

[In contextul recentelor comunicate de presa transmise pe internet Patriarhiei Romane atat de Patriarhia Ierusalimului *(de intrerupere a comuniunii cu Patriarhul Daniel, din cauza statutului „necanonic” al Asezamantului romanesc de la Ierihon), cat si de Patriarhia Serbiei *(ca ultimatum, in ceea ce priveste intruziunea necanonică a unor episcopi şi clerici romani în Estul Serbiei), nu putem sa nu ne gandim si la varianta implicarii in ascuns a rusilor, lasandu-i pentru un moment pe greci *(vezi posibilele motive ale lor). Ar avea si de ce… pentru ca din 2008 am redeschis „frontul Basarabiei” prin reactivarea de jure a trei episcopii istorice romanesti, sufragane Mitropoliei Basarabiei (fapt pentru care atat Patriarhia Serbiei, cat si Patriarhia Ierusalimului au dezaprobat atunci public initiativa Patriarhiei Romane, dand „dreptate” Rusiei). Mai nou, Adunarea Eparhiala a Mitropoliei Basarabiei (24 mai a.c.) si-a dat avizul in vederea formarii circumscripţiilor electorale pentru alegerea Adunărilor Eparhiale ale Episcopiei de Bălţi şi Episcopiei Basarabiei de Sud, fiind amanate pentru alta data alegerile pentru Episcopia Dubăsarilor şi a toată Transnistria (care include raionul Dubăsari şi toate satele din stânga Nistrului). Cu alte cuvinte, este pasul premergator alegerii de episcopi in respectivele episcopii vacante. Sarbii sunt, dupa cum vedeti, „indatorati” rusilor (lucru confirmat si de neinvitarea papei Benedict la Nis in 2013 – cum isi dorea Patriarhul Irineu, care s-ar fi lovit in cele din urma de refuzul categoric al rusilor in aceasta problema), iar pe Patriarhul Teofil al Ierusalimului inca il mai leaga de Rusia anumite amintiri, ramase din perioada cand in 2001 a fost trimis de Sinodul grecesc in calitate de comisar patriarhal la Moscova. De fapt atitudinea rusofila a acestuia este scoasa in evidenta cu spaima chiar de greci, care tare s-au mai mirat atunci cand Patriarhul Teofil a ales sa indeparteze toate steagurile grecesti de la Locurile Sfinte, pe motiv ca Patriarhia Ierusalimului este „Patriarhia tuturor credinciosilor si nu doar a grecilor”, si pentru ca nu le-a mai dat Sfanta Lumina de Pasti, preferandu-i mai degraba pe… rusi. Cu toate acestea, este demn de semnalat si faptul ca, Patriarhia Romana, la ultima intalnire a Comisiei Inter-ortodoxe pentru pregatirea Marelui Sinodului Pan-Ortodox, desfasurata anul acesta la Chambesy, s-ar fi dat de partea Moscovei, iar Biserica Serbiei – de limba slava, din contra, i-ar fi urmat pe greci (informatii partial confirmate la greci). De asemenea, Patriarhia Serbiei ar avea si un motiv direct pentru acest ultimatum – influenta si organizarea tot mai puternica a romanilor din Valea Timocului prin achiziţionarea de catre Patriarhia Romana in 2010 a un imobil în oraşul Negotin din Serbia, pentru sediul Protopopiatului Daciei Ripensis si ridicarea de biserici pentru romanii de acolo *(ex. Malainita etc.). Probabil ca timpul va arata, in cele din urma, care sunt adevaratele interese care se ascund in spatele atitudinilor „ortodoxiste” ale celor doua patriarhate fata de romani, afisate public la scurt timp una de cealalta – dan.camen.]

Pravmir.ru / 23 mai 2011

Belgrad – Guvernul rus a fost de acord să finanţeze împodobirea cu mozaicuri a Catedralei St. Sava din Belgrad a Bisericii Ortodoxe Sârbe. Negocieri în acest sens au fost purtate în ultimii opt ani, dar decizia finală a fost luată în timpul ultimei vizite la Belgrad din luna martie a acestui an a lui Vladimir Putin. Suprafaţa totală a mozaicurilor este de 17.000 mp, iar costul total al lucrărilor este estimat la 40 mil. euro. Se presupune că finanţarea va veni treptat, pe măsură ce se finalizează lucrarea.

În timpul recentei sale vizite în Serbia, şeful Departamentului pentru Relatii Externe Bisericesti al Patriarhiei Rusiei (DECR), Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, a confirmat disponibilitatea Bisericii Ruse de a promova finanţarea rapidă a lucrărilor, obţinută din Rusia.

Prima etapă presupune crearea a 3.100 mp de mozaicuri pentru domul principal, arcadele şi coloanele din naos. […] Potrivit profesorului Vojislav Milovanovic, concursul pentru alegerea celui mai bun proiect de mozaic trebuie să dureze şase luni, şi punerea în aplicare a proiectului selectat – optsprezece luni. […]

trad.dan.camen.

Citeste si>

Vladimir Putin a primit “Ordinul Sf. Sava” din partea Patriarhiei Sârbe

Mass-media sârbească afirmă că Biserica Ortodoxă Rusă s-a opus venirii papei Benedict la Nis in 2013 

sursa>

http://www.pravmir.ru/rossiya-profinansiruet-sozdanie-mozaik-v-belgradskom-kafedralnom-sobore-sv-savvy/

~~~+~~~

Fragment din Comunicatul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe, reunit în sesiune ordinară de lucru la Belgrad, între 16 şi 27 mai 2011, sub preşedinţia Patriarhului Irineu:

Razboi intru Cuvant / 30 mai 2011

Printr-o reuniune a Comisiei Centrale pentru încheirea lucrărilor la Catedrala Sf. Sava de pe Vraciar – (cea mai mare catedrală sârbă, situată în centrul Belgradului n.n.), Sinodul a salutat cu aleasă recunoştinţă frăţească disponibilitatea Bisericii Ortodoxe Ruse şi a mărinimosului stat rus de a ajuta pline de însufleţire la pictura interioară a Catedralei; după şedinţa sinodală, s-a făcut o slujbă de pomenire pentru ctitori, donatori binefăcători şi miluitori.

 tr.din lb sarba Gh. Ciocioi

sursa>

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/05/30/patriarhia-serbiei-se-raliaza-ierusalimului-si-da-ultimatum-patriarhiei-romaniei-se-confirma-astfel-presiunea-moscovei-in-jocul-periculos-de-a-rupe-comuniunea/

foto>

http://i.pbase.com/u35/vmarinkovic/large/31830228.HramR.jpg

http://v6.cache2.c.bigcache.googleapis.com/static.panoramio.com/photos/original/7329931.jpg?redirect_counter=2

 

Episcopii Ortodocsi Canonici din America de Nord si Centrala despre internet: „Tehnologia nu este pacatoasa; dar abuzul de tehnologie este pacat si crima”

Basilica.ro / 27 mai 2011

În perioada 25 – 27 mai 2011, la Chicago, a avut loc a doua ședință a Adunării Episcopilor Ortodocși Canonici din America de Nord și Centrală. Iată câteva fragmente din Mesajul Adunării Episcopilor Ortodocși Canonici din America de Nord și Centrală, postat pe site-ul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi, romarch.org:

„[…] Nu putem să tăcem în fața atrocităților și persecuțiilor săvârșite împotriva minorităților creștine de fundamentaliști și extremiști, în Palestina și Egipt, mai ales împotriva creștinilor prinși în mișcările de revoluție arabă care au descătușat animozități sectare mult timp reprimate. În particular, comunitățile creștine din Palestina și Orientul Mijlociu au fost drastic reduse și obligate să se refugieze. Cerem liderilor politici din lumea întreagă să nu mai ignore manifestările de intoleranță, discriminare și persecuție fățișă împotriva tuturor comunităților religioase – evrei, creștini sau musulmani – care trăiesc în zone de război și țări ale lumii, mai ales în Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Considerând faptul că luna iunie a fost desemnată “luna securității internetului”, îi îndemnăm pe preoți și credincioși să devină conștienți și să asigure protecție pentru copiii și comunitățile noastre față de multele și diversele pericole, cum ar fi pornografia, riscurile de atac prin internet, etc. și mai ales dezbinarea ce poate fi produsă în Biserică. Tehnologia nu este păcătoasă; dar abuzul de tehnologie este păcat și crimă. În îndemnăm pe credincioși să distribuie literatură despre securitatea internetului, să organizeze lecții despre acest subiect, să se folosească de posibilitățile de control și să ia măsuri serioase pentru a determina companiile și distributorii să folosească opțiuni de protecție a copiiilor. […]”

Intreg comunicatul AICI

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/adunarea_episcopilor_ortodoci_canonici_din_america_de_nord_i_centrala_6095.html

 

Serbia: scrisoare deschisa catre intelectuali in apararea fostului episcop Artemie in ziua reunirii Sinodului B.O.S.

Pravmir.ru / 17 mai 2011

Belgrad – Episcopul Irineu de Backa a cerut mass-mediei sa nu faca speculatii cu privire la ordinea de zi a sedintei Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sarbe (B.O.S.).

Apelul episcopului se referă în principal la o scrisoare deschisă catre intelectualii sârbi în apărarea fostului episcop de Raska şi Prizren, Artemie. Această scrisoare a circulat în mass-media în prima zi a intrunirii Sinodului, ca urmare a zvonurilor că se va decide excomunicarea fostului episcop Artemie. […]

În ciuda declaraţiei episcopului Irineu, analişti sârbi spun că situatia lui Artemie va fi abordata la reuniunea sinodalilor. Potrivit analistului Tutsicha, mai mulţi episcopi sârbi nu au fost de acord cu caterisirea fostului episcop Artemie şi încă îl consideră episcop. Este cunoscut faptul că aceeaşi poziţie o impartaseste in mod deschis si mitropolitul Serafim al Pireului (Grecia). Poate că situaţia controversată din jurul fostului episcop Artemie, care este sprijinit de mai mulţi episcopi sârbi sau episcopi din celelalte Biserici Ortodoxe locale, precum şi de reprezentanţi ai intelectualilor sârbi care au trimis Sinodului acea scrisoare deschisa, a fost cauza declaraţiilor episcopului Irineu. […]

trad.dan.camen.

sursa>

http://www.pravmir.ru/arxierejskij-sobor-serbskoj-cerkvi-mozhet-ne-rassmotret-vopros-ob-otluchenii-byvshego-episkopa-artemiya/

foto>

http://spc.rs/sr/foto_sveti_arhijerejski_sabor_spc_maj_2011_godine

 

Mass-media sârbească afirmă că Biserica Ortodoxă Rusă s-a opus venirii papei Benedict la Nis in 2013

Pravmir.ru / 15 mai 2011

Belgrad: Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe o să ia în discuţie viitoarea întâlnire din 2013 a patriarhului sârb Irineu cu papa Benedict al XVI-lea în oraşul Nis din Serbia, cu ocazia celebrării a 1700 de ani de la Edictul de la Milan. După cum este deja cunoscut, nu toţi episcopii sinodului sârbesc au susţinut ideea venirii Papei pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În plus, ediţia sârbească a ziarului croat  «Vesti-online» a relatat faptul că, potrivit unor declaratii neconfirmate, în timpul recentei sale vizite în Serbia, preşedintele Departamentului de Relaţii Externe Bisericeşti (DECR) al Patriarhiei Moscovei, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, i-ar fi spus patriarhului sârb Irineu că patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, precum şi întreaga Biserica Ortodoxă Rusă, este împotriva venirii papei Benedict al XVI-lea la Nis. Potrivit reprezentantului Bisericii Ortodoxe Ruse, ar fi fost mai înţelept dacă s-ar organiza o întâlnire a Papei cu întâistătătorii tuturor Bisericilor Ortodoxe locale. În acest sens, trimisul Patriarhiei Moscovei ar fi declarat că Biserica Ortodoxă Sârbă nu ar fi trebuit să-l invite pe papa pentru a desfăşura o vizită oficială în 2013 pe teritoriul ei canonic. În conformitate cu reglementările adoptate de către Vatican, Papa nu poate vizita niciun teritoriu canonic al vreunei Biserici Ortodoxe locale, decât numai dacă întâistătătorul acelei biserici îi trimite în prealabil o invitaţie specială.

În plus, evenimentul acesta ar produce o tensiune mare care ar complica şi mai mult relaţia dintre sârbii ortodocşi şi croaţii catolici, deoarece papa Benedict al XVI-lea şi-a planificat ca, în timpul vizitei sale în Croaţia, să viziteze şi mormântul Fericitului Cardinal Alois Stepinac, care se află în Serbia, cardinalul fiind un persecutor al Ortodoxiei. În acest caz, o sursă credibila anonima a spus ca nu exclude faptul ca, în ciuda tuturor obstacolelor, mai mult de jumătate dintre ierarhii Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe „ar putea vota pentru vizita Papei la Nis”.

Relatările mass-mediei sârbeşti, preluate în general de la surse anonime şi care fac referire la o anumită „poziţie a Bisericii Ortodoxe Ruse” în această chestiune, pot face subiectul de discuţie al adversarilor vizitei papei în Serbia pentru a influenţa ierarhii Bisericii Ortodoxe Sârbe pentru viitoarea sedinţă de Sinod.

Problema posibilei vizite a Papei în oraşul Nis din Serbia, cât şi a vizitei Papei în Croaţia va fi dezbătută la reuniunea Sinodului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe.

trad.dan.camen.

[Stirea originala spune ca la sedinta viitoare a Sinodului se va lua in discutie si cazul fostului episcop Artemie de Raska-Prizren – n.m.]

sursa>

http://www.pravmir.ru/serbskie-smi-zayavlyayut-chto-russkaya-cerkov-vystupila-protiv-priezda-papy-rimskogo-v-nish/ 

~~~+~~~

Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe ia în considerare vizita Papei în Croaţia

Pravmir.ru / 14 mai 2011

Belgrad: Anunţul făcut de serviciul de presă al Vaticanului cum că papa Benedict al XVI-lea va vizita pe 4 şi 5 iunie Croaţia a provocat diverse reacţii în rândul clerului sârbesc. Croaţia este considerată a fi parte a teritoriului canonic al Patriarhiei Serbiei şi o vizită a papei în Croaţia este considerată în Serbia ca o vizită pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

Analistul sârb Zhivitsa Tutsich consideră că în şedinţa Sinodului Bisericii Ortodoxe Sârbe, programată pentru 16 mai a.c., se va discuta cel mai probabil despre vizita papei în Croaţia şi se va trimite Vaticanului o adresa în care se va exprima regretul faţă de această vizită.

Programul vizitei papale prevede ca papa Benedict sa viziteze mormântul cardinalului Alois Stepinac. Însă în mediul ortodox sârbesc imaginea Cardinalului Stepinac este extrem de negativă. Acest lucru se datorează faptului că Stepinac, în timpul guvernarii miscarii croate Ustase, a utilizat la scară largă practica convertirii forţate a sârbilor ortodocşi la catolicism. Stepinac justifica botezul forţat al sârbilor cu ideea că prin astfel de măsuri el a încercat salvarea populaţiei sârbe de la genocidul pregătit de Ustase, care a şi distrus Ortodoxia în Croaţia. Cu toate acestea, tot de numele Cardinalului Stepinac este strâns-legată şi introducerea în Croaţia a măsurilor de eliminare a Ortodoxiei.

În afară de chestiunea cu privire la vizita papei Croaţia, în luna iunie a acestui an Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe va discuta şi problema întâlnirii în 2013 a patriarhului sârb Irineu cu papa Benedict al XVI-lea pentru comemorarea a 1700 de la Edictul de la Milan. De asemenea, această viitoare întâlnire a stârnit deja reacţii mixte în clerul sârb.

trad.dan.camen.

sursa>

http://www.pravmir.ru/arxierejskij-sobor-serbskoj-cerkvi-rassmotrit-vopros-o-vizite-rimskogo-papy-v-xorvatiyu/ 

foto>

http://www.spc.rs/sr/susret_patrijarha_irineja_mitropolita_ilariona

http://www.vesti-online.com/Vesti/Srbija/137443/Sveti-arhijereski-sabor-SPC-pocinje-danas

 

Facultatea de Teologie din Pitesti se va desfiinta incepand cu anul universitar 2011-2012

[Se pare ca doua sunt motivele principale care au dus la desfiintarea, incepand cu anul universitar viitor, a Facultatii de Teologie de la Pitesti: coruptia anumitor cadre didactice din conducere si „lipsa controlului” ierarhului locului asupra facultatii pe care a infiintat-o in urma cu 20 de ani. Ce mai aniversare! Ce-i drept, in mediul teologic Facultatea din Pitesti era considerata „oaia neagra” a invatamantului teologic superior. Se poate vorbi in acest caz si despre un „scandal al diplomelor” obtinute in mod fraudulos? – dan.camen.]

ArgesNews.ro / 14 mai 2011

Facultatea de Teologie a Universitatii Pitesti se va desfiinta incepand cu anul universitar 2011-2012, conform deciziei din sedinta din 18 martie a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.

Conducerii Universitatii i s-a solicitat punerea in aplicare a deciziei BOR chiar de catre IPS Calinic, prin intermediul unei adrese datata 11 mai 2011 catre PC prof. dr. Ion Popescu, decanul Facultatii de Teologie a Universitatii din Pitesti, P.C. conf. dr. Vasile Sorescu, sef de catedra, precum si rectorului Gheorghe Barbu. Masura a fost impusa in urma controlului desfasurat in ziua de 27.01.2011 la Facultatea de Teologie „Sfanta Mucenita Filofteia” de catre comisia de evaluare.

In luna ianuarie a acestui an, saptamanalul argesean „Ancheta” a publicat un articol referitor la situatia de la acea vreme de la Facultatea de Teologie din Pitesti. Iata ce se spunea in acel articol: Arhiepiscopul Argesului si Muscelului, Inalt Preasfintitul Calinic, a demarat oficial o serie de controale indreptate asupra Facultatii de Teologie. A cerut sa vada documente interne ale institutiei de invatamant pe care a infiintat-o in urma cu mai bine de 20 de ani.

„Toata lumea spune faptul ca acolo se fac si desfac anumite lucruri, ca Facultatea de Teologie are o conducere mafiota care si-a pus rudele pe functii, ca acolo se cer anumite avantaje, ca unele cadre didactice sunt avantajate, iar altele nu, si tot asa. Totul a culminat cu niste semnale de alarma, daca le pot numi asa, ce au fost trase de Patriarhul Daniel, care mi-a cerut personal sa fac ordine, pentru ca si la urechile Preafericitului ajunsesera lucruri de toata jena. Si am cerut verificarea, desi nu imi venea sa cred urechilor ca se poate intampla cu adevarat asa ceva.

Am cerut sa mi se aduca statele de plata ca sa vad cum au fost intocmite. Jale mare! Orele sustinute de unii profesori erau date la altii. Sa vedem de unde se vor da banii acelora care pe drept au muncit cu studentii. Acesta ar fi numai un aspect al neregulilor sesizate la Facultatea „Sfanta Mucenita Filofteia”. Si atunci, pentru ce sa ajung eu sa fiu ocarat? Pentru ce sa zica lumea ca face Calinic, ca ia bani Calinic? Mai bine o desfiintam, procedam asa cum se face, ca la carte. Eu nu pot da verdicte la acest moment, pentru ca nu stiu cine este cu adevarat vinovat, dar stiu cu certitudine ca aceia care sunt vinovati vor plati pentru ceea ce au facut“, a declarat la acea vreme, foarte hotarat arhiepiscopul de Arges si Muscel, Inalt Preasfintia Sa Calinic.

 Dumitru Dorneanu

sursa>

http://www.argesnews.ro/ro/index.php?id=10052&lang=ro

~~~+~~~

De anul viitor, adio Facultate de Teologie!

ZiarulArgesul.ro / 13 mai 2011

Aseară târziu, o veste a căzut ca un trăsnet: începând cu anul universitar 2011-2012 Facultatea de Teologie din Piteşti nu va mai şcolariza studenţi pentru Teologie Pastorală. Este aproape de necrezut, dar există documente oficiale emise de BOR care confirmă desfiinţarea acesteia.

Iată adresa prin care ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, le solicită PC prof. dr. Ion Popescu, decanul Facultăţii de Teologie a Universităţii din Piteşti, PC conf. dr. Vasile Sorescu, şef de catedră, precum şi rectorului Gheorghe Barbu să ducă la îndeplinire măsurile Comisiei de evaluare luate în urma controlului desfăşurat în ziua de 27.01.2011 la Facultatea de Teologie „Sfânta Muceniţă Filofteia”.

De remarcat că adresa poartă data de 11 mai 2011, când a fost înregistrată la Registratura Eparhiei Muscelului, dar decizia de desfiinţare a facultăţii a fost luată în şedinţa din 18 martie 2011 a Sfântului Sinod al BOR. Să nu fi dorit ÎPS Calinic să-i strice ziua rectorului Gh. Barbu, căruia tocmai în această zi ambasadorul Austriei venise special la Piteşti ca să-i confere Marele Ordin de Onoare în Aur, pentru merite profesionale şi ştiinţifice aduse Republicii Austria?

sursa>

http://www.ziarulargesul.ro/index.php/actualitate/de-anul-viitor-adio-facultate-de-teologie.html

~~~+~~~

Facultatea de Teologie din Pitesti, desfiintata de BOR pentru ca functiona ilegal

Ziare.com / 14 mai 2011

[…] IPS Calinic declara, pentru Absolut TV, inainte de controalele comisiei de evaluare, ca exista nereguli la institutie si conducerea a „eludat” legatura cu centrul eparhial al arhiepiscopiei care a infiintat-o.

sursa>

http://www.ziare.com/scoala/universitati/facultatea-de-teologie-din-pitesti-desfiintata-de-bor-pentru-ca-functiona-ilegal-1094634

 

Pentarhia şi unitatea ortodoxă

Preluare de la

PresaOrtodoxa.wordpress.com / 15 mai 2011

Unele din evenimentele recente denotă fisuri subterane în relaţiile dintre bisericile ortodoxe locale şi Patriarhia Ecumenică, precum şi întreruperea făţişă a comuniunii dintre Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română. Este vorba de o epistolă-invitaţie a Patriarhului Ecumenic şi de scandalul bisericii din Ierihon, evenimente care ameninţă să arunce în aer unitatea Ortodoxiei. Pentru mulţi, cele două evenimente au semnificaţii similare.

Desigur, în alte împrejurări, dacă ar fi existat bunăvoinţă, lucrurile s-ar fi putut rezolva în 24 de ore. După cum mărturisesc clerici cu experienţă, conflictele recente nu constituie decât pretexte în spatele cărora se ascund alte interese, confruntări eteroclite, puncte de vedere şi scopuri divergente.

Două categorii

Într-una din zilele de Paşti, Patriarhul Ecumenic a convocat la Fanar, la sfârşitul lunii august, întâistătătorii Bisericilor Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului şi Ciprului pentru o consultare privind evoluţia evenimentelor în Orientul Mijlociu. În afara discuţiilor pe această temă, sinodul arhieresc va dezbate şi soarta viitorului Sinod Panortodox, strategia pe care o aplică Biserica Rusiei, dar şi recentele contre dintre Biserica României şi cea a Ierusalimului.

Disconfortul produs de apariţia în presă a epistolei Patriarhului Bartolomeu a fost major şi s-a datorat, în principal, neinvitării reprezentanţilor celorlalte Biserici autocefale. Dreptul participării, spune Patriarhia Ecumenică, îl au doar Bisericile care au fost instituite prin hotărâri ale Sinoadelor Ecumenice. Prin această mişcare, Patriarhia Ecumenică desparte Bisericile Ortodoxe în două categorii, defavorizând astfel unitatea ortodoxă. Unii ierarhi consideră că Fanarul nu ar trebui să separe conducătorii Bisericilor în întâistătători şi „de-ai doilea”-stătători, îndeosebi pentru faptul că, la recenta întrunire inter-ortodoxă de la Geneva, pe tema Autocefaliei Bisericilor, au fost atâtea şi atâtea probleme.

„Întâistătătorii care vor participa la sinodul din Fanar nu reprezintă nici măcar 10% dintre credincioşii ortodocşi”, considera un Mitropolit cu turmă mare din Vest. Prin această hotărâre, Patriarhia Ecumenică desfiinţează principiul sinodalităţii şi creează un precedent care ar putea leza ireparabil unitatea ortodoxă.

Pentru un hotel

Cealaltă problemă majoră care a împărţit în două tabere comunitatea ortodoxă internaţională este conflictul dintre Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română. În urmă cu puţine zile, Patriarhia Ierusalimului a recurs la o acţiune extremă şi a întrerupt comuniunea cu Biserica Română, caterisind reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, aducând învinuiri de intruziune pe teritoriul lor şi luând cele mai drastice măsuri posibile în relaţiile dintre Bisericile Ortodoxe. Acest lucru, spun unii, a intenţionat tăierea poftei altor Biserici (mai ales celei Ruse) de a acţiona similar. În prealabil, Patriarhul Ierusalimului, Theofilos, nu a aprobat cererea Patriarhului României, Daniil, de a-şi da binecuvântarea pentru a intra în funcţiune biserica şi hotelul din Ierihon construite de Biserica Română pe teritoriul aflat în jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului. La rândul său, Patriarhul Daniel l-a acuzat pe Theofilos de superficialitate, subliniind faptul că biserica în cauză a început să fie ridicată în anii `90, în urma acordului dintre Patriarhului Ierusalimului din acea vreme, Diodoros şi Patriarhul României, Teoctist. S-a precipitat nefast Patriarhul Ierusalimului, consideră Patriarhia Română, deoarece nu a aşteptat găsirea unei soluţii comune, după cum au căzut de acord reprezentanţii celor două Biserici cu ocazia unei întâlniri în luna mai.

Apărut în Romfea, 15 mai 2011; traducere> Presa Ortodoxa de limba greaca 

sursa>

http://presaortodoxa.wordpress.com/2011/05/15/pentarhia-si-unitatea-ortodoxa/

 

Membrii Adunarii Eparhiale de la Alba Iulia mentin lista cu cei doi candidaţi eligibili pentru scaunul de Arhiepiscop al Alba Iuliei

Menţinerea listei candidaţilor eligibili pentru scaunul de Arhiepiscop al Alba Iuliei

Comunicat de presă

Mitropolia Clujului/ 10 mai 2011

Marţi, 10 mai 2011, în Aula „Nicolae Ivan” a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, a avut loc, sub preşedinţia Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului şi Locţiitor de Arhiepiscop al Alba Iuliei, şedinţa specială de consultare a Sinodului Mitropolitan cu membrii Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Şedinţa specială de consultare a fost precedată de slujba de Tedeum, oficiată în Catedrala Mitropolitană.

În conformitate cu prevederile din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române privitoare la alegerea de Arhiepiscop, la această şedinţă consultativă au fost prezentate numele Preasfinţitului Părinte Episcop Vicar ANDREI FĂGĂRȘANUL şi al Preasfinţitului Părinte Episcop vicar IRINEU BISTRIŢEANUL, cei 2 candidaţi eligibili care au fost desemnaţi, prin vot secret, în cadrul consultării din Sinodul Mitropolitan al Clujului.

Întrucât cei doi candidaţi întrunesc aşteptările membrilor Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Alba Iuliei s-a decis, cu unanimitate de voturi, menţinerea listei, fără a se impune completarea ei cu încă un ierarh eligibil.

Astfel, lista finală cu numele celor doi candidaţi desemnaţi de Sinodul Mitropolitan şi confirmată de Adunarea eparhială va fi înaintată Sfântului Sinod, care se va întruni în şedinţă de lucru, joi, 19 mai 2011, la reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, pentru a-l alege, prin vot secret, pe viitorul Arhiepiscop al Alba Iuliei.

Biroul de presă

sursa>

http://www.mitropolia-clujului.ro/p.aspx?t=Stiri-si-evenimente&eID=223

foto>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/lista_candidatilor_pentru_scaunul_vacant_de_arhiepiscop_al_alba_iuliei_9104.html

 

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu doreste o intalnire cu patriarhii ortodocsi din Orientul Mijlociu

[Dorinta Patriarhului Ecumenic de a convoca anul acesta o intalnire cu intaistatatorii ortodocsi din Orientul Mijlociu pentru a „examina şi aprofunda instabilitatea situaţiei politice actuale în ţările Orientului Mijlociu” nu este rea, daca tinem cont de recentele revolutii primavaratice din tarile arabe; cel putin acest lucru creaza cadrul perfect si justificarea pentru o astfel de reuniune. Problema este ca aflam ca aceasta intalnire va fi, intamplator – desigur :), si „ocazia pentru a înfrunta [! – n.m.] o serie de problematici de ordin general cu privire la relaţiile inter-ortodoxe şi pregătirea viitorului sinod panortodox”. Era de la sine inteles ca se vor aborda [„infrunta”] si piedicile aparute in ultima vreme la intalnirea de la Chambesy (22 / 26 februarie 2011) a Comisiei pregatitoare inter-ortodoxe a viitorului Sinod Panortodox, in legatura cu modul proclamarii autocefaliei Bisericilor locale Ortodoxe, problema dipticelor, precum si tot mai acuta problema a diasporelor. De ce spun ca era previzibil acest lucru? Deoarece toti primatii care urmeaza sa fie convocati, in afara de Patriarhul Ignatie al IV-lea al Antiohiei (desi slujeste, cf. traditiei, si in limba greaca), sunt de nationalitate greaca, iar bisericile pe care le pastoresc fie fac parte din vechea Pentarhie greaca, fie sunt autocefale inca din „veacul de aur” (sec. V) al Bisericii, veac al sfintilor parinti de limba greaca. Deci primatii ce urmeaza a fi convocati sunt elinofoni si vor sprijini cauza Patriarhului Ecumenic, care isi vede pozitia de lider al Ortodoxiei tot mai amenintata de influenta tot mai crescanda a Patriarhiei Ruse, mai nou sprijinita, in anumite demersuri, de Patriarhia Romana. Au si motiv pentru asta… deoarece, desi au un numar relativ mic de credinciosi in comparatie cu „noile” patriarhate ale Rusiei si Romaniei, prin traditie aceste biserici ocupa primele locuri in diptice si intentioneaza sa pastreze si pe viitor aceeasi ordine. Mai nou, la Chambesy, Biserica Ciprului dorea sa fie inscrisa mai sus in diptice, intamplator, nu-i asa? Cine stie, poate ca i se va implini cererea, daca va sprijini cauza Patriarhului Ecumenic de Constantinopol pentru viitorul Sinod Panortodox… Este, deci, interesant de urmarit pe mai departe strategia Patriarhului Ecumenic de a-si atrage sustinatori in lupta pentru mentinerea pozitiei de primat intre egali al Ortodoxiei – dan.camen.]

Scrisoare a patriarhului Bartolomeu I:

spre o întâlnire a ortodocşilor din Orientul Mijlociu

Radio Vaticana / 27 aprilie 2011

Patriarhul ecumenic Bartolomeu I are intenţia de a convoca o întâlnire a capilor Bisericilor ortodoxe din Orientul Mijlociu, anunţă site-ul de informare religioasă în limba greacă „Romfea”, plecând de la o scrisoare pe care Bartolomeu I a trimis-o patriarhilor Teodor II al Alexandriei, primat al Bisericii ortodoxe din Africa, Ignaţiu al IV-lea al Antiohiei, primat al Bisericii ortodoxe din Siria, Liban, Irak şi Kuweit, Teofil al III-lea al Ierusalimului, primat al Bisericii ortodoxe din Israel, Iordania şi Teritoriile Palestiniene şi Hrisostomos al II-lea, primat al Bisericii din Cipru.

În scrisoarea – preluată de cotidianul vatican L’Osservatore Romano – Bartolomeu I justifică această iniţiativă prin necesitatea responsabililor Bisericii de a examina şi aprofunda „instabilitatea situaţiei politice actuale”, în ţările Orientului Mijlociu. Patriarhul a subliniat că este ceva propriu în tradiţia canonică a Bisericii a reuni când e necesar primaţii diferitelor Biserici. Întâlnirea – explică patriarhul ecumenic – va fi ocazia pentru a înfrunta o serie de problematici de ordin general cu privire la relaţiile inter-ortodoxe şi pregătirea viitorului sinod panortodox.

Întâlnirea, potrivit celor relatate de „Romfea”, ar putea avea loc la Istanbul în zilele de 31 august şi 1 septembrie anul acesta.

sursa> 

http://www.radiovaticana.org/rom/articolo.asp?c=482059

foto>

http://4.bp.blogspot.com/_6dkJabC3YD0/SPuXjUtNgGI/AAAAAAAAALs/B3qktT7oFoE/s1600-h/Phanar_2008.10.Pentarchy.jpg

 

Sfânta sobornicitate în ecumenicitate…

Un articol provocator intitulat „Romanul Daniel il ameninta pe Patriarhul Ecumenic” a fost postat de doamna Maria Antoniadou pe popularul site de stiri ortodoxe din Grecia Romfea.gr joi, 7 aprilie a.c., articol in care se face referire la presupusele pretentii hegemonice ale Patriarhului Daniel in defavoarea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu si cel al Ierusalimului, Teofil.

Autoarea condimenteaza constant articolul cu diversi termeni stradali, neconformi in tratarea obiectiva a unui astfel de subiect, cum ar fi: „sferă de influenţă”, „ameninţare”, „pericol”, „atacă”, „putere”, „puternic”, „încăierare”, „luptă”, „capcană” şi altii asemanatori acestora.

Ea pleaca de la rezultatul discutiilor ultimei intalniri a Comisiei Inter-ortodoxe de pregatire a Marelui Sinod Panortodox, care s-a reunit intre 22 si 26 februarie 2011 la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambesy (Geneva), sedinta in care reprezentantul Patriarhiei Romane, D-l George Grigoriţă, secretarul Cancelariei Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, zice-se, ar fi luat partea Patriarhiei Ruse in privinta modului in care se pecetluieste recunoasterea naturii autocefale a unei biserici de catre celelalte biserici-surori. Mai mult decat atat, Patriarhia Romana nu si-ar fi ascuns atunci intentiile hegemonice, mai ales in ceea ce priveste spatiul diasporei ortodoxe. Asadar, prin asta Patriarhul Daniel ar fi dat „sah” Patriarhului Ecumenic Bartolomeu.

Apoi, dansa aminteste de recenta telegrama WikiLeaks, care il prezinta pe Patriarhul Daniel ca fiind „un suflu nou adus Bisericii” si un om pregatit, cu o vasta experienta, fiind pe deplin constient de puterea pe care o are ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.

Dupa ce trece in revista faptul ca Biserica Ortodoxa Romana are 20.000.000 de credinciosi (daca or mai fi atatia), 14500 preoti, 9000 de studenti la teologie si sute de calugari si calugarite, deci o adevarata „forta” in spatiul bisericesc (ca sa folosesc limbajul dansei), concluzioneaza ca Patriarhul Daniel reprezintă o noua mare putere in spatiul ortodox, care „ameninta jurisdictia si drepturile intaistatatorilor de limba greaca” – in speta pe pe cele ale Patriarhului Ecumenic Bartolomeu si ale Patriarhului Teofil al Ierusalimului.

Partea de final a articolului face o retrospectiva a ultimelor „ciocniri” din diaspora ortodoxa, pe de-o parte dintre Patriarhia Romana si Patriarhia Ecumenica, iar pe de alta parte cu Patriarhia Ierusalimului. Sunt amintite, asadar, doua cazuri:

– cel legat de situatia Manastirii Sf. Ioan din Sudul Italiei, unda au intervenit si carabinierii; ulterior aceasta a fost data romanilor, si

– cel legat de „orasul discordiei”, Ierihon, unde asezamanatul romanesc de acolo ar fi fost pus in zona de „jurisdictie spirituala” a Patriarhiei Ierusalimului.

Fraza de final este probabil si cea mai dura la adresa Patriarhului Daniel si, implicit, la adresa Patriarhiei Romane, semanand mai mult cu o amenintare: „In cazul in care Biserica Ortodoxa Romana nu se conformeaza, Ierusalimul ameninta sa rupa comuniunea cu Patriarhul Daniel, asa cum a procedat la jumatatea anului 2000 Patriarhul Ecumenic Bartolomeu cu Arhiepiscopul Hristodul al Greciei, care avea pretentii teritoriale”.

~~~+~~~

Cam acesta ar fi rezumatul articolului in cauza. Este adevarat ca Biserica Ortodoxa Romana este, dupa cea a Rusiei, ca numar de credinciosi, a doua in spatiul ortodox si ca, din acest punct de vedere, Patriarhia Ecumenica si cea a Ierusalimului se afla, din pacate, la polul opus, cu toate ca ultimele doua sunt in diptice mai sus decat primele. Daca tot vorbim in Ortodoxie de pliroma Bisericii, haideti sa nu o obiectivam! Ortodoxia se centreaza pe persoana, nu pe titulatura. Mantuitorul nu S-a intrupat si rastignit de bunavoie, pentru ca astazi sa existe pe hartie un Patriarh Ecumenic (a toata lumea) de Constantinopol, dar fara credinciosi. Daca eram in Vechiul Legamant intelegeam ca lucrurile trebuie sa ramana asa cum sunt, pentru ca avea sa vina Mesia pe pamant, dar in perspectiva Eshatonului noi nu mai trebuie sa gandim evreieste, fiindca aceste lucruri nu mai conteaza, deoarece il avem deja pe Hristos cu noi si, in decursul timpului, s-au tot infiintat si desfiintat eparhii. Dupa Schisma din 1054 Biserica Romei nu a mai fost vreodata reactivata in mod patriarhal in spatiul ortodox, desi se implineste aproape un mileniu de atunci. Acest lucru ne arata ca nu este imperios necesar sa mentii peste veacuri o titulatura doar ca sa se implineasca „numarul”. Viata bisericeasca din Apus isi continua insa mai departe drumul. In Franta, de exemplu, exista numeroase diaspore ortodoxe care vietuiesc in armonie, iar intaistatatorii lor de diferite nationalitati au creat impreuna un sinod care depaseste granitele nationalismului. Au nu este aceasta ecumenicitate? In America situatia se prezinta aproximativ la fel, desi niciodata acolo nu a existat inainte o eparhie ortodoxa. Sau ce, am atins problema nationalismului, iar pe greci ii doare? Au ajuns se se considere, ca oarecand evreii, popor ales, iar celelalte neamuri? Dar toata lumea stie cat de mult rau poate provoca nationalismul exacerbat Ortodoxiei. Vezi situatia din Muntele Athos, unde romanii nu sunt lasati sa se „inmulteasca”, ca nu cumva grecii sa ramana minoritate. In acelasi timp, pretentiile Patriarhiei Rusiei sunt intemeiate pana la un punct, dupa care risca sa promoveze, sub o alta forma, gandirea hegemonica a Patriarhiei Ecumenice de azi. Sintagma, inca din anii 1500, a lui Filoteu din Pskov, destinata cneazului Vasile al III-lea: „Două Rome au căzut. A treia rezistă. Şi nu va mai exista o a patra”, a fost transpusa de nostalgicii rusi in spatiul bisericesc, desi acela cand spunea Roma se referea la Rusia, nu la Moscova si, in acelasi timp, nu cred ca Moscova reprezinta astazi ceea ce era Constantinopolul altadata. Poate ca vremurile de acum fac ca principiul primus inter paters sa fie inteles exact asa cum trebuie, un adevarat primat duhovnicesc de respect in colegialitate, si nu cum a fost inteles mai inainte, pentru ca trebuie sa recunoastem, autoritatea Patriarhului Ecumenic de Constantinopol, exercitata de-a lungul secolelor, a depasit in unele situatii aceasta sfanta sobornicitate, principiul suprem de guvernare bisericeasca. Probabil ca aceasta este adevarata problema care ar trebui luata in discutie la acest sinod Panortodox, de la care, cred, se vor rezolva si celelalte.

dan.camen.

~~~+~~~

UPDATE

Traducerea integrala din greaca a articolului de mai sus

Pelerin Ortodox / 8 aprilie 2011

Patriarhii şi Arhiepiscopii elinofoni îl urmăresc cu nelinişte pe Patriarhul României care revendică noi „sfere de influenţă”. O nouă „ameninţare” apare în ultima perioadă de timp în Ortodoxie.

Este vorba de apariţia dinamică şi revendicativă a Patriarhului României, kir Daniel, care prin atitudinea sa îl „ameninţă” pe Patriarhul ecumenic, kir Bartolomeu, torpilând încercările acestuia de a convoca Sfântul şi Marele Sinod, primul de după Schisma Bisericilor din Răsărit şi Apus, din 1054.

Concomitent încearcă să obţină noi sfere de influenţă, „declanşând atacuri” la adresa Ţării Sfinte şi „ameninţând” jurisdicţia duhovnicească a Patriarhului Ierusalimului, k. Theofilos.

Kir Daniel pare că s-a pregătit ani de zile pentru promovarea Patriarhiei României ca putere suverană.

Semnificative sunt rapoartele ambasadorului american la Bucureşti, dl. Ν. F. Τaubman, care într-o telegramă difuzată pe WikiLeaks declară: „După deceniile patriarhatului lui Teoctist există un nou suflu în Biserica Română”.

Desigur, aşa cum a adăugat, „Patriarhul Daniel are o mare experienţă, vorbeşte fluent engleza şi alte limbi, şi totodată este pe deplin conştient de puterea şi influenţa Bisericii în formarea opiniei publice”.

Întâlnirea Întâistătătorului Bisericii Române cu ambasadorul american a avut loc în 2007, la scurt timp după alegerea sa, iar principala temă a întâlnirii a fost modul de abordare a prostituţiei şi a traficului de arme.

De atunci au trecut trei ani şi cu importanta forţă a 20 de milioane de credincioşi, a 14.500 de preoţi, a 9.000 de studenţi ai Facultăţilor de Teologie, Seminariilor şi Şcolilor Bisericeşti şi, mai presus de toate, a sute de monahi şi monahii, Patriarhul României, kir Daniel, constituie noua, marea şi puternica forţă a ortodocşilor, care vine să ameninţe drepturile şi jurisdicţiile Întâistătătorilor elenofoni şi mai ales ale Patriarhului ecumenic, k. Bartolomeu, şi ale Patriarhului Ierusalimului, k. Theofilos.

Prima demonstraţie ostentativă şi de facto neliniştitoare pentru elinofoni a puterii şi a revendicărilor Bisericii Române a avut loc la sfârşitul lui februarie, la Geneva, când reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe au discutat despre modul de acordare a autocefaliei în încercarea de pregătire a Sfântului şi Marelui Sinod, care va fi primul sinod al ortodocşilor de după Schismă.

Toţi reprezentanţii Bisericilor elinofone şi mai ales ai Bisericilor Constantinopolului, Alexandriei, Ierusalimului, Ciprului şi Atenei, erau gata să facă faţă eventualelor argumente ale slavofonilor sub conducerea Patriarhiei Rusiei.

Dar brusc a izbucnit un „nou fulger” şi un prieten s-a transformat în adversar. Era vorba de reprezentantul Patriarhiei României, un mirean, lector de Drept Canonic, care, conform clericilor greci, a trasat o direcţie proprie. Pentru prima dată, Patriarhia României a părut că nu acceptă privilegiile speciale ale fiecărui patriarh ecumenic.

Astfel, a refuzat să accepte propunerea Mitropolitului de Pergam, k. Ioannis, ca de fiecare dată când i se acordă autocefalie unei Biserici Ortodoxe, fiecare întâistătător al Bisericii Constantinopolului să semneze primul cu menţiunea „hotărăşte” şi să urmeze semnăturile celorlalţi patriarhi şi arhiepiscopi cu menţiunea „împreună-hotărăsc”.

Primele tensiuni între elini şi români au apărut în sudul Italiei cu prilejul cazului Mănăstirii Sfântului Ioan Secerătorul şi, conform presei italiene, a fost nevoie de intervenţia carabinierilor pentru evitarea unui conflict.

Cu toate acestea, mănăstirea, după intervenţia şi a administraţiei locale din regiune, a trecut în administrarea Patriarhiei României, în ciuda apelurilor elinilor referitoare la prezenţa lor îndelungată în regiune.

Astăzi, Italia, Spania şi Portugalia sunt cele trei ţări din Europa de Vest, în care trăiesc mii de imigranţi români din motive economice, care au părăsit România după căderea regimului Ceauşescu.

Mitropoliţii şi episcopii lor, care sunt desemnaţi de Patriarhia Română în aceste ţări, sunt de obicei impetuoşi şi revendicativi, fapt care de multe ori are drept consecinţă conflicte cu ierarhii Patriarhiei Ecumenice, care au un rol coordonator între ortodocşi.

„Lupta este dură şi există posibilitatea să-l vedem pe episcopul român că se întâlneşte de unul singur cu regele şi regina Spaniei, iar mitropolitul Patriarhiei Ecumenice să afle despre audienţă din comunicate”, subliniază cu înţeles, vorbind ziarului „Vima”, un mitropolit din Europa Centrală.

Totul depinde, după cum declară, de capacitatea şi de forţa fiecărui mitropolit al Patriarhiei Ecumenice de a evita „capcanele”… Şi „oraşul discordiei”, Ierihon, cel mai vechi oraş din Ţara Sfântă, cunoscut în întreaga lume din Vechiul Testament, constituie azi „oraşul discordiei” între Patriarhiile Ierusalimului şi României.

Motivul disputei, care a izbucnit între cele două Biserici, îl constituie biserica pe care a construit-o Patriarhia Română, biserică în care se slujeşte, deşi regiunea face parte din jurisdicţia duhovnicească a Patriarhiei Ierusalimului.

Biserica a început să fie construită acum aproximativ zece ani şi, după cum se spune în scrisoarea Patriarhului Ierusalimului, „contestaţiile şi protestele Patriarhiei noastre nu au putut să oprească construirea bisericii”.

Conform lui k. Theofilos, „dacă şi alte Biserici Ortodoxe ar urma acest exemplu al Bisericii Ortodoxe Române, atunci am avea în Ţara Sfântă reprezentanţele a treisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale, care vor fi exemplul unei polifonii şi poliarhii ortodoxe arbitrare, greu de condus administrativ…”.

Până acum, aşa cum a declarat lui k. Daniel Patriarhul (Theofilos) „Patriarhia Ierusalimului a înfruntat cu profundă întristare, dar şi cu toleranţă şi cu multă moderaţie această situaţie anticanonică implantată în sânul ei, pentru care s-a şi limitat la a-l opri de la Împărtăşanie doar pe prim-colaboratorul ei (BOR), Preacuviosul Arhimandrit, p. Ieronim Creţu, fără a-l caterisi sau a întrerupe pomenirea Bisericii Române în Diptice, aşa cum era îndreptăţită să procedeze”.

Dar dacă Biserica Română nu se conformează, Ierusalimul amenință să întrerupă pomenirea lui k. Daniel, așa cum a făcut în mijlocul deceniului anului 2000, Patriarhul ecumenic k. Bartolomeu cu fericitul (întru adormire) Hristodoulos, cu prilejul cazului aşa-numitelor Ţări Noi.

(TRADUCERE: http://acvila30.wordpress.com/)

sursa>

http://acvila30.wordpress.com/2011/04/08/cand-se-ciocnesc-patriarhii-patriarhul-daniel-il-ameninta-pe-patriarhul-ecumenic-patriarhul-ierusalimului-il-ameninta-pe-patriarhul-daniel/

foto>

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/04/08/conflict-intre-patriarhii-pe-motive-de-hegemonie-patriarhia-ierusalimului-ameninta-cu-intreruperea-comuniunii-patriarhia-romana/#more-14621

 

Primii doi candidaţi la rangul de Mitropolit al Clujului vor fi aleşi astăzi

Ziua de Cluj / 14 martie 2011

Şedinţa Sinodului Mitropolitan începe în jurul amiezii. Cele mai mari şanse le au episcopul Irineu Pop-Bistriţeanul şi arhiepiscopul Andrei Andreicuţ.

Primii doi candidaţi la rangul de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului vor fi aleşi astăzi de ierarhii din Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Un grup de clujeni, printre care intelectuali şi credincioşi, a demarat o acţiune de susţinere a episcopului Irineu Pop- Bistriţeanul, care are cele mai mari şanse de a fi ales candidat astăzi, alături de arhiepiscopul Andrei Andreicuţ. Mâine, după consultările cu Adunarea Eparhială, lista se mai poate completa cu un nume, stabilit tot prin vot. Alegerea viitorului arhiepiscop şi mitropolit al Clujului va avea loc în şedinţa Sfântului Sinod din 18 martie.

Cele mai mari şanse de a fi desemnaţi candidaţi de către Sinodul Mitropolitan le au arhiepiscopul Andrei Andreicuţ şi episcopul Irineu Pop-Bistriţeanul. În timp ce, potrivit surselor ziuadecj.ro, unii clerici susţin varianta alegerii arhiepiscopului Andrei Andreicuţ, un grup de persoane, cuprinzând intelectuali şi credincioşi din Cluj, a demarat de câteva zile o acţiune de strângere de semnături pentru susţinerea candidaturii la rangul de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului a episcopului vicar Irineu Pop-Bistriţeanul.

„Iniţiativa e lăudabilă în sinea ei, în sensul că un grup de credincioşi îşi manifestă susţinerea pentru un anumit candidat, dar acest lucru nu influenţează canoanele şi regulamentele bisericeşti„, a punctat preotul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, Vadului şi Feleacului. Un al treilea candidat la rangul de arhiepiscop şi mitropolit va putea fi ales tot de Sinodul Mitropolitan, după consultările de mâine cu Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Clujului, cu reprezentanţi ai Adunărilor Eparhiale din Mitropolia Clujului. Este posibil ca mirenii şi clericii să îl propună între candidaţi pe episcopul vicar Vasile Someşanul, recunoscut unanim pentru duhovnicia sa.

La cei trei candidaţi, Sfântul Sinod mai poate adăuga un nume, astfel că viitorul arhiepiscop şi mitropolit va fi ales din cel mult patru candidaţi. Arhiepiscopul Ioan Selejan, al Covasnei şi Harghitei, are şanse mari să fie desemnat candidat. Ierarhul s-a născut în Bihor şi e văzut de tot mai mulţi ca o variantă bună la cârma mitropoliei. Este foarte posibil ca viitorul arhiepiscop şi mitropolit să fie ales dintre cei patru ierarhi. Alegerea viitorului arhiepiscop şi mitropolit al Clujului va avea loc în şedinţa Sfântului Sinod din 18 martie, iar instalarea acestuia va avea loc în 25 martie, la Cluj.

„Viitorul candidat trebuie să cunoască realităţile vieţii religioase, să fie dinamic şi să desfăşoare o activitate intensă misionară şi socială”, a precizat preotul Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Experienţa într-o eparhie cu un profil similar celei în care candidează reprezintă un argument puternic în alegerea viitorului întâistător, în cazul de faţă, a arhiepiscopului şi mitropolitului de Cluj, conform purtătorului de cuvânt al patriarhiei.

Potrivit Statului de funcţionare al BOR, „eligibil pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Mitropolit este oricare ierarh membru al Sfântului Sinod, începând de la eparhia vacantă, care este doctor sau licenţiat în Teologie şi s-a distins prin viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc. Lista ierarhilor eligibili se întocmeşte în ordinea dipticelor, descrescător, începând de la eparhia vacantă„.

După unele amendamente aduse statutului, pentru rangul de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului vor putea candida ierarhii care au un rang inferior decât cel de mitropolit şi cei cu o vechime de minimum şapte ani în eparhia în care se află în prezent. „De obicei, se ştie prea bine profilul candidaţilor, ce au făcut sau nu aceştia în eparhiile sau funcţiile lor. Sigur, după acceptarea rezultatului, cel ales rosteşte un discurs în faţa sinodalilor în care poate schiţa un program pastoral. Adevăratul «plan de guvernare» se anunţă în predica din ziua întronizării„, a precizat, pentru ziuadecj.ro, teologul Radu Preda.

sursa>

http://www.ziuadecj.ro/eveniment/primii-doi-candidati-la-rangul-de-mitropolit-vor-fi-alesi-astazi–62684.html

foto>

http://fotonicu.wordpress.com/2011/02/03/ips-bartolomeu-anania-ultima-zi-pe-pamant/

 

Sinod Mitropolitan la Cluj

Basilica.ro/ 14 martie 2011

Sinodul Mitropolitan al Clujului Albei Crişanei şi Maramureşului se va întruni pe 14 martie, la reşedinţa Mitropolitană din Cluj, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Locţiitor de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Sinodul Mitropolitan se întruneşte pentru a desemna candidaţii pentru scaunul vacant de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Scaunul de Arhiepiscop şi Mitropolit al Clujului a rămas vacant în urma trecerii la Domnul a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu în data de 31 ianuarie 2011.

Alegerea noului Mitropolit al Clujului se va face de către Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care se va întruni la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, în data de 18 martie. Ceremonia de întronizare a noului Mitropolit va avea loc de sărbătoarea Bunei Vestiri, pe 25 martie, la Catedrala Mitropolitană din Cluj.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/sinod_mitropolitan_la_cluj__7236.html

 

Pregătiri pentru Marele Sinod Panortodox

Basilica.ro/ 23 februarie 2011

O nouă întâlnire a reprezentanţilor comisiei interortodoxe de pregătire a Marelui Sinodului Panortodox are loc, până pe 27 februarie, la Centrul Patriarhiei Ecumenice la Chambesy, în Geneva, Elveţia.

Biserica Ortodoxă Română este reprezentată de domnul George Grigoriţă, secretar la cancelaria Sfântului Sinod.

„În principal sunt două subiecte înscrise pe ordinea de zi şi anume, Autocefalia în Biserica Ortodoxă şi modul proclamării ei, iar cel de al doilea este cel al dipticelor”, a spus domnul George Grigoriţă.

La întâlnire participă reprezentanţi din fiecare biserică locală autocefală.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/pregatiri_pentru_marele_sinod_panortodox_4205.html

foto>
http://www.basilica.ro/_upload/img/12983930429156759624.jpg

 

Scrisoarea de raspuns a Mitropolitului Serafim de Pireu catre Artemie, fost episcop de Raska-Prizren si Kosovo-Metohia, depus din treapta episcopala

Preluare de la Graiul Ortodox/

19 februarie 2011

[Cum era previzibil, Mitropolitul Serafim a raspuns scrisorii lui Artemie adresata tuturor episcopilor Bisericii Ortodoxe din intreaga lume, urmand si aici tema bine-cunoscuta a discursurilor sale indreptate impotriva sionistilor *(pe plan politic), denuntand indeosebi ecumenismul sincretist *(pe plan religios). Cu toata experienta sa acumulata in domeniul dreptului bisericesc, acesta spune ca in privinta judecarii episcopului Artemie si a protosinghelului Simeon Vilofski s-a procedat anticanonic si ca atat autoritatile bisericesti (Sinodul Permanent si Sinodul mare al Bisericii Ortodoxe Sarbe), cat si cele guvernamentale sarbe, au „fabricat” acuzatiile, pe care le catalogheaza ca fiind „marsave” si „josnice”. Astfel, in opinia sa, atat Sinodul, cat si Guvernul sarb, se supun „ordinelor politicii demonice americano-sioniste”. Serafim il confirma, deci, pe Artemie, in continuare, ca episcop legitim si canonic de Raska-Prizren si Kosovo-Metohia, si considera „nule” si „neavinte” pedepsele date lui si parintelui Simeon, pe care il socoteste prigonit „din cauza poziţiilor sale religioase şi naţionale”. Il numeste apoi pe Artemie „singurul” si „adevaratul” ucenic al Sf. Iustin Popovici si il indreptateste sa-si asemene patimirea cu exilul Sf. Ioan Hrisostom, cu care este, in opinia sa, „părtaş obiceiurilor, şi urmaş tronurilor”. Mitropolitul aminteste si de relatiile ecumeniste ale Patriarhiei sarbe si ale unor ucenici (acum ierarhi) ai Sf. Iustin Popovici „cu papistaşii nepocăiţi şi neîndreptaţi, rău-credincioşi şi eretici”, dar uita sa mentioneze, cum era si firesc, de participarea patriarhului Irineu si a episcopului Irineu de Backa la inaugurarea sarbatorii Hanuka intr-o sinagoga din Belgrad. De remarcat este si punctul de vedere exprimat in legatura cu ceea ce el numeste „teocratia” islamica din Europa, promovata de kosovarii musulmani.

Consider, asa cum am afirmat si mai inainte, ca episcopul Artemie nu a procedat inspirat, atunci cand a ales sa se impotriveasca Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe. Mai mult decat atat, felul cum a ales sa gestioneze apoi situatia lui si a acolitilor sai in cadrul *(si apoi in afara) Bisericii Ortodoxe Sarbe, nu se aseamana patimirii Sf. Ioan Gura de Aur, Artemie insusindu-si atitudini „schismatice” si chiar „sectare„. Nu neg insa nici eventuala indeplinire de catre anumiti sinodali sarbi, sau chiar de catre patriarhul Irineu, a „ordinelor politicii demonice americano-sioniste”. Este adevarata si momeala „cu perspectiva participării Serbiei la structurile euro-atlantice”, precum şi „ameninţarea Tribunalelor internaţionale”, exercitata atat asupra structurii guvernamentale sarbe, dar si asupra celei bisericesti. De asemenea, ecumenismul sincretist vizibil al patriarhului Irineu a jucat un rol important in indepartarea lui Artemie. Nu in ultimul rand, pot spune ca tensiunile politice din Kosovo s-au resfrans nefast asupra modului cum a fost solutionata aceasta problema bisericeasca. Pozitia Mitropolitului Serafim nu este singulara, tot din Grecia vocea protopresbiterului Theodor Zisis a sustinut inca de la inceput cauza episcopului „prigonit”, el fiind si coordonatorul de doctorat al protosinghelului Simeon. Calugari de la M-rea Sf. Sava de langa Ierusalim au procedat la fel *(nu-i de mirare, pentru cei care nu stiu unul dintre calugarii de acolo este chiar fiul lui Theodor Zisis). In fine, pozitia Mitropolitului Serafim e cea mai transanta de pana acum la adresa Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe, mai ales ca vine din partea unui ierarh. Curios de aflat cum va raspunde Sinodul sarb si, implicit patriarhul Irineu, la aceste „acuzatii” – dan.camen.]

~~~+~~~

Pireu, 31 ianuarie 2011

Către Prea Sfinţitul Episcop de Ras-Prizren și Kosovo-Metohia, Artemie

Serbia

Prea Sfinţite, Prea Cinstite şi Iubite Frate,

Cu negrăită durere, amărăciune şi mâhnire am primit şi am citit documentele pe care mi le-a trimis Prea Sfinţia Voastră, atât documentul adresat Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Sârbe, cât şi cel adresat ierarhilor ortodocşi din toată lumea care dimpreună cu cei păstoriţi de ei alcătuiesc Biserica Una, Sfântă, Sobornicească, Apostolească, Nedespărţită şi Neschimbată a lui Hristos. În ultimul document am citit cu atenţie şi decizia cu numărul 1410/2010 a Departamentului VI Penal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a Republicii Democrate Elene şi cu multă evlavie şi cu cel mai mare respect vă adresez următoarele:

1. Cred neclintit şi cu smerenie o declar în mod public, având în spate o experienţa de 20 de ani în chestiuni de drept bisericesc în calitate de anchetator bisericesc şi secretar al tribunalelor sinodale ale Bisericii Ortodoxe Elene, că, în conformitate cu dumnezeieştile şi sfintele canoane ale Sfintelor Sinoade Ecumenice şi ale Sinoadelor Locale (25, 74 şi 75 ale Sfinţilor Apostoli, 6 al Sinodului II Ecumenic, 9 şi 17 ale Sinodului IV Ecumenic, 12, 87 şi 96 ale Sinodului VIII Local de la Cartagina şi canonul 1 al Sfântului Chiril al Alexandriei) şi potrivit dumnezeieştii legi a Evangheliei, Prea Sfinţia Voastră sunteţi episcopul canonic al Prea Sfintei Episcopii de Ras-Prizren și Kosovo-Metohia. Iar cele făptuite împotriva Voastră de către Sinodul Permanent, precum şi de către plenul Sinodului Bisericii Ortodoxe Sârbe sunt fără rechizitoriu canonic şi fără o acuzaţie întemeiată pe fapte reale, fără interogare canonică şi investigare a rechizitoriului, fără judecată canonică şi fără apărare, fără mijloace legale. Şi anume:

a. decizia din 11/2/2010 a Sinodului Permanent asupra îndepărtării temporare a Prea Sfinţiei Voastre din jurisdicţia pe care Dumnezeu V-a încredinţat-o,

b. decizia din 2/5/2010 a plenului Sinodului asupra impunerii pedepsei cu înlăturarea din jurisdicţia Voastră canonică,

c. decizia din 18/9/2010 a Sinodului Permanent asupra impunerii pedepsei cu întreruperea oricărei activităţi sacramentale, şi

d. decizia din 18/11/2010 a plenului Sinodului asupra impunerii pedepsei cu caterisirea din înalta demnitate arhierească şi întoarcerea la treapta monahilor, prin care se încălcă în mod vădit orice noţiune de drept canonic şi de disciplină procedurală canonică. Potrivit canoanelor Bisericii, tocmai cei care au aplicat aceste pedepse necanonice, prin aplicarea acestor pedepse, se invalidează canonic, cu consecinţa imediată că deciziile luate de ei se adeveresc nule şi neavenite. Prin aceste acte este lezată ireparabil credibilitatea canonică a respectivelor organe judecătoreşti şi administrative ale Bisericii Serbiei, precum şi principiul canonic pe temeiul căruia funcţionează Bisericile Ortodoxe Autocefale, principiul identităţii pedepselor.

2. Decizia cu numărul 1410/2010 a Departamentului VI Penal al Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie a Republicii Democrate Elene prin care se respinge mandatul de arestare cu numărul Ki/Br 1181/01 eliberat de anchetatorul Tribunalului Suprem al Serbiei şi cererea de extrădare în Serbia a Prea Cuviosului Arhimandrit Simeon Vilofski, protosinghel al Sfintei Voastre Episcopii, şi el caterisit şi înlăturat în mod necanonic, a dovedit cu claritate că Biserica Aghiosavaită[1] a Serbiei, precum şi Guvernul Sârb se supun ordinelor politicii demonice americano-sioniste.

Această linie politică urmăreşte distrugerea leagănului poporului ortodox sârb, Kosovo şi Metohia, şi pregăteşte sistematic islamizarea Europei prin atenuarea caracteristicilor creştine ale Europei, în vederea instalării mai lesnicioase a acelui „Mesia al slavei” pe care îl aşteaptă forţele politice americano-sioniste şi care se identifică cu prea mârşavul Antihrist. Acest leagăn al culturii şi civilizaţiei sârbe creştine, Kosovo şi Metohia, este predat în mâinile pătate de sânge ale Kosovarilor islamişti, care în secolul XXI înalţă în Europa idolul mincinos al teocraţiei islamiste. [interesant punct de vedere – n.m.]

Concepţia islamică despre lume susţine în mod contradictoriu că, într-adevăr, Iisus Hristos este adevăratul Mesia şi Cuvântul lui Dumnezeu, Care S-a întrupat de la Dumnezeu şi din Pururea Fecioara Maria, dar în acelaşi timp denaturează şi reduce la zero lucrarea Sa mântuitoare, negrăita Sa golire de Sine (kenoză) prin Cruce şi slăvita împreună-înviere a firii umane prin Învierea Sa.

Momite cu perspectiva participării la structurile euro-atlantice şi sub ameninţarea Tribunalelor internaţionale, autorităţile bisericeşti şi guvernamentale sârbe au fabricat această acuzaţie mârşavă şi josnică împotriva protosinghelului Simeon Vilofski şi, prin extindere, şi împotriva Voastră, cum că acesta, chipurile, ar fi făcut abuz de putere şi ar fi sustras suma totală de 27 640 125 de dinari, adică 349 857 de euro. După cum se declară însă în sus-pomenita decizie a Curţii Supreme de Justiţie şi Casaţie a Republicii Elene, la pagina 8, prin acuzaţia pretinsei deturnări de fonduri, „Părintele Simeon Vilofski, căutat de autorităţile sârbe, este de fapt atacat din cauza poziţiilor sale religioase şi naţionale, iar prin extrădarea sa autorităţilor sârbe există pericolul unei flagrante lezări a dreptului său la o judecată dreaptă în statul care îl revendică <Serbia>”.

În plus, în decembrie trecut, autorităţile sârbe au fost nevoite să îl elibereze din lipsă de probe pe domnul Petrag Suboticki, presupusul complice al Arhimandritului Simeon Vilofski în presupusa delapidare de fonduri, care era antreprenorul construcţiilor. Acest fapt demonstrează cu multă claritate planul lor perfid şi criminal îndreptat împotriva Prea Sfinţiei Voastre şi a Prea Cuviosului Părinte Simeon, protosinghelul Vostru, plan pe care l-au ordonat puterile antihristice care v-au şi înlăturat din Mitropolie.

3. Ca simple mădulare ale Prea Sfintei Biserici Ortodoxe Universale, am resimţit o amară şi dureroasă surpriză în faţa acestei tragice evoluţii, din zi în zi mai gravă, din Biserica Aghiosavaită a Serbiei. În trecut ne refeream cu toţii la Biserica Serbiei cu profund respect şi încredere, pentru că în vremuri cumplite şi sub stăpâniri criminale, Ziditorul şi Pronietorul Bisericii, Domnul nostru Iisus Hristos, trimisese pe îngerul Său, pe mentorul şi călăuzitorul Vostru duhovnicesc, pe teologul cu spirit foarte pătrunzător şi eroul curat, pe luminătorul ecumenic al Dumnezeirii celei în Trei Sori, pe cel între Sfinţi Cuvios şi Purtător de Dumnezeu Iustin Popovici, prin ale cărui scrieri au fost răniţi de moarte demonii Ecumenismului sincretist, ai Papismului şi ai Iluminismului antihristic. Înţelegerea actualelor realităţi din Serbia produce însă în noi toţi rană şi durere.

Omeneşte vorbind nu suntem în stare să pricepem cum de este posibil ca urmaşii duhovniceşti ai Cuviosului Părintelui nostru Iustin şi fraţii Voştri după duh să ajungă să se roage împreună şi să întreţină relaţii cu papistaşii nepocăiţi şi neîndreptaţi, rău-credincioşi şi eretici, care au măcelărit şi au pustiit neamul sârb, care prin soldaţii croaţi catolici au ucis 800 000 de sârbi neomartiri în timpul ocupaţiei fasciste a Serbiei.. Recent „au canonizat” pe autorul spiritual şi moral al acestui genocid nelegiuit, pe „Arhiepiscopul” catolic de atunci al Zagrebului, Aluision Stepinats. Prezenţa unor Arhierei sârbi cunoscuţi împreună cu răposatul Patriarh Pavle la „liturghia” mincinoasă a papistaşilor eretici care a avut loc la Zagreb (Croaţia) cu prilejul „canonizării” numitului criminal abominabil şi împreună-vieţuitor cu demonii în Iad nu poate fi justificată nici prin motivele curtoaziei de factură ecumenistă, nici prin iertarea şi uitarea răului specific creştine, ci doar prin planurile politice pomenite mai sus.

În acest sens, rugăciunea comună care în urmă cu câteva zile, 27/1/2011, a avut loc în Paraclisul Sfântului Ioan Teologul din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Belgrad, în prezenţa Prea Fericitului Patriarh Irineu, a „Arhiepiscopului” Romano-Catolic al Belgradului, Stanislav Hocevar, şi a Nunţiului papal, Orlando Antonini, demonstrează cu claritate şi întăreşte motivele reale ale înlăturării Voastre anticanonice şi ale condamnării ilicite, căci Prea Sfinţia Voastră v-aţi dovedit urbi et orbi prelungirea glasului Cuviosului Iustin şi, în cele din urmă, singurul său ucenic adevărat.

4. Cu îndreptăţire l-aţi invocat pe Sfântul Ioan Hrisostom, precum şi martiriul şi mărturia acestuia, pentru că v-aţi dovedit „şi părtaş obiceiurilor, şi urmaş tronurilor” Sfinţilor Părinţi şi Mărturisitori.

Sărutând prea cinstita Voastră dreaptă şi cerând rugăciunile Voastre frăţeşti, care au trecere înaintea lui Dumnezeu, rămân al Vostru frate în Hristos,

† Mitropolitul Pireului, Serafim

Ὀρθόδοξος Τύπος, 11 februarie 2011, nr. 1866, p. 5.

Traducere Anna Theodorou

sursa>

http://graiulortodox.wordpress.com/2011/02/19/invocand-canoanele-sfintilor-apostoli-si-hotararile-sinoadelor-ecumenice-mitropolitul-pireului-serafim-demonstreaza-necanonicitatea-caterisirii/

 

Inmormantarea i-a fost de fapt cereasca intronizare… (foto)

Înmormântarea

ÎPS BARTOLOMEU ANANIA

Cluj Napoca, 3 februarie 2011

Această prezentare necesită JavaScript.

sursa foto: Basilica.ro & more

Download fotografii AICI (8,8 mb; link valabil 30 zile)

 

Artemie proclama in mod oficial rezistenta impotriva Bisericii Ortodoxe Sarbe

John Sanidopoulos – Mystagogy/ 30 decembrie 2010

Fostul episcop de Raska-Prizren si Kosovo-Metohia, Artemie, a proclamat in mod oficial rezistenţa împotriva Bisericii Ortodoxe Sârbe oficiale, sub forma a două scrisori trimise recent de el, prin care caută să-si justifice acţiunile şi deciziile sale.

Prima epistolă a fost trimisa tuturor episcopilor Bisericii Ortodoxe din întreaga lume.

Susţinând că este persecutat in mod necanonic de către sinodalii Bisericii Ortodoxe Sârbe, el se compară cu Sf. Ioan Gură de Aur care, în timp ce era exilat din scaunul lui patriarhal de la Constantinopol, a fost in continuare considerat episcop legitim de către turma sa, precum şi de către alţi episcopi.

De asemenea, el face apel la toţi episcopii ortodocşi ca sa-l considere pe el drept episcop legitim de Raska-Prizren, în detrimentul Episcopului Teodosie de Raska-Prizren, care l-a înlocuit recent in tronul episcopal.

A doua epistola a lui Artemie este adresată Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Sârbe din Belgrad.

În această epistolă el dă vina pe Sfântul Sinod pentru haosul din Kosovo şi Metohia, Sinod pe care el l-a urmat cu supunere mai mulţi ani, de multe ori împotriva propriilor sale idei.

El îl mai acuză de eradicarea monahismului din regiune şi de cooperarea cu albanezii pentru ca sa obţină lauda lor. De asemenea, îl acuză mai departe si pe Patriarh, deoarece caută să-i unească pe sârbi pentru activităţile sale ecumenice.

El cere Sinodului să îi dea înapoi scaunul eparhial, spunând că oamenii îl doresc pe el ca episcop şi nu pe Teodosie. Totodata, el spune ca nu accepta deciziile Sinodului, deoarece sunt necanonice.

Cu privire la schisma din Biserica Ortodoxa Sârbă, el dă vina pe Sfântul Sinod şi ii datează inceputul la 11 februarie 2010.

Din aceste două epistole vedem că Artemie face apel la Sfântul Sinod să se pocăiască şi să-l reprimească în Adunarea Episcopilor, în timp ce Sfântul Sinod ii cere, de asemenea, să se pocăiască.

Ambele părţi se acuză reciproc de acţiuni şi decizii necanonice care provoacă schismă în Biserica Sârbă. În timp ce acuzele persistă, situaţia se înrăutăţeşte.

Cele doua epistole le puteţi citi în limba greacă AICI (Romfea.gr)

trad.dan.camen.

sursa>

http://www.johnsanidopoulos.com/2010/12/artemije-officially-proclaims.html

foto>

http://www.kurir-info.rs/static/imgs/article_thumbs/632×474/003/219/3219742.jpg

http://www.serfes.org/missionary/images/artemijesig.gif

 

Enciclică a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei „CĂTRE POPOR”

„CĂTRE POPOR”

enciclică a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei

Ierarhia Bisericii Greciei, care s-a întrunit în şedinţă ordinară pe 5-8 octombrie 2010, simte nevoia să se adreseze creştinilor săi, poporului lui Dumnezeu, dar şi fiecărui om bine intenţionat, pentru a vorbi pe limba adevărului şi a dragostei.

Zilele pe care le trăim sunt grele şi critice. Trecem ca ţară printr-o criză economică cumplită care creează multora nesiguranţă şi teamă. Nu ştim ce ne aşteaptă în ziua de mâine. Ţara noastră se pare că nu mai este liberă, ci în fapt este administrată de creditorii noştri. Ştim că mulţi dintre voi aşteptaţi de la Biserica ce vă păstoreşte să vorbească şi să ia poziţie asupra evenimentelor la care suntem martori.

Este adevărat că ceea ce se întâmplă în patria noastră este inedit şi cutremurător. Criza duhovnicească, socială şi economică merge mână în mână cu răsturnarea întregii firi. Este vorba de încercarea dezrădăcinării şi distrugerii temeiurilor multor tradiţii care până acum erau considerate de la sine înţelese pentru viaţa din spaţiul nostru. Din punct de vedere social se operează o răsturnare a datelor şi a drepturilor, desigur cu un argument evident: măsurile acestea le cer creditorii noştri. Declarăm de aceea că suntem o ţară sub ocupaţie şi că executăm poruncile conducătorilor-debitorilor noştri. Întrebarea care se naşte este dacă solicitărilor lor privesc doar chestiunile economice şi de asigurări sau vizează şi fizionomia duhovnicească şi culturală a patriei noastre.

În faţa acestei situaţii orice om raţional se întreabă: de ce nu am luat mai devreme toate aceste măsuri drastice, care astăzi sunt caracterizate drept necesare. De ce nu am schimbat la timpul lor toate aceste patogenii ale societăţii şi ale economiei pe care azi le realizăm în un mod brutal? Persoanele de pe scena politică din ţara noastră sunt, de decenii, aceiaşi. Cum au socotit atunci costul politic, ştiind că conduc ţara la catastrofă, iar azi ei se simt în siguranţă, pentru că acţionează de pe poziţia celor care dau porunci? Au loc răsturnări radicale pentru care altădată se revolta întreaga Grecie, iar azi ele se impun aproape fără împotriviri.

Criza noastră economică, în cuvinte foarte simple, se datorează diferenţei dintre producţie şi consum. Între ritmul lent al producţiei pe care îl atingem şi nivelul ridicat de viaţă cu care ne-am învăţat să trăim. Când ceea ce se consumă este mult mai mare decât ceea ce se produce, atunci balanţa economică înclină spre partea cheltuielilor. Ţara noastră, pentru a face faţă, este nevoită să se împrumute cu speranţa că balanţa perturbată se va reechilibra. Atunci când însă nu se întâmplă acest lucru şi debitorii cer returnarea împrumuturilor plus dobândă, se ajunge la criză şi la faliment. Criza economică care chinuie şi domină ţara noastră nu este însă decât vârful iceberg-ului. Este urmarea şi rodul unei alte crize, a celei duhovniceşti. Disproporţia dintre producţie şi consum prezintă însă nu doar o dimensiune economică, ci în primul rând este un fapt duhovnicesc. Este indiciul crizei duhovniceşti, care priveşte atât conducerea ţării, cât şi poporul. O conducere care nu a putut să aibă o atitudine responsabilă faţă de popor, care nu a putut sau nu a vrut să vorbească pe limba adevărului, care a promovat modele eronate, care a cultivat relaţiile clientelare, numai şi numai pentru că a avut ca scop deţinerea puterii. O conducere care în practică se vădeşte că a subminat interesele reale ale ţării şi ale poporului.

Şi pe de altă parte, un popor, adică noi, care ne-am purtat iresponsabil. Ne-am lăsat pradă bunăstării, îmbogăţirii facile şi traiului bun, ne-am dedat câştigului uşor şi înşelăciunii. Nu ne-am pus problema adevărului lucrurilor. Revendicarea arbitrară a drepturilor de către bresle şi grupuri sociale, cu o desăvârşită nepăsare faţă de coeziunea socială, au contribuit în mare măsură la situaţia de astăzi.

Esenţa crizei duhovniceşti este absenţa sensului vieţii şi încarcerarea omului în prezentul rectiliniu, adică în instinctul lui egoist. Un prezent fără viitor, fără perspectivă. Un prezent condamnat la plictis şi monotonie. Viaţa a devenit un interval de timp între două date, a naşterii şi a îngropării, cu un interval necunoscut între ele.

Într-o asemenea perspectivă, deşertăciunea se ia la întrecere cu iraţionalul şi lupta o câştigă totdeauna tragicul. Când te adresezi tinerilor şi îi întrebi: „de ce iei droguri, fiule?” şi îţi răspund: „spuneţi-mi dumneavoastră de ce să nu iau? Nu sper nimic, nu aştept nimic, singura mea bucurie este atunci când înfig injecţia şi călătoresc (în alte lumi)”; sau atunci când atragi atenţia unui tânăr că luând droguri va muri, iar el îţi răspunde cu un zâmbet tragic: „nu înţelegeţi că eu iau droguri, ca să trăiesc”, atunci înţelegi cât de incredibil de adevărate şi de potrivite în tragismul lor sunt cuvintele de mai sus. În loc deci de sens al vieţii noi am urmărit bunăstarea, traiul bun, puterea economică. Când însă nu există altă perspectivă de viaţă în afară de consum, când puterea economică şi demonstrarea ei ostentativă devine singurul mod al recunoaşterii sociale, atunci diferenţierea de restul lumii este singurul drum de viaţă, pentru că altfel, dacă nu eşti imoral, eşti prost. Aşa au gândit şi au făptuit mulţi, aşa am ajuns la diferenţierea şi de putere, dar şi de poziţie în poporul nostru. Întrebarea – dilema lui Dostoievski „libertate sau fericire?” o trăim în tot tragicul ei. Am ales bunăstarea contrafăcută şi am pierdut Libertatea persoanei noastre, am pierdut Libertatea ţării noastre. Astăzi omul în mod justificat tremură mai degrabă „oare nu cumva i se vor micşora veniturile?”, dar nu se nelinişteşte pentru deficienţele educaţiei care îi privesc pe copiii săi şi nu se îngrijorează de înjosirea persoanei umane. Aceasta deci este esenţa adevăratei crize şi sursa crizei economice pe care atât de nemilos o exploatează actualii „negustori de popoare”.

În Sinodul Ierarhiei, noi, părinţii voştri duhovniceşti, ne-am făcut autocritica, am dorit să ne confruntăm cu responsabilităţile noastre şi să cercetăm care este partea noastră de vină în prezenta criză. Ştim că uneori v-am mâhnit, v-am smintit chiar. Nu am reacţionat direct şi la momentul potrivit faţă de atitudini care v-au rănit. Negustorii distrugerii relaţiei dintre popor şi Biserica sa care îl păstoreşte au exploatat îndeajuns şi în mod pragmatic scandalurile fabricate şi au încercat să destrame încrederea dumneavoastră în Biserică.

Dorim să vă spunem că Biserica are antidotul consumului ca mod de viaţă şi acesta este asceza. Şi dacă consumul este sfârşitul, pentru că este o viaţă fără sens, asceza este drumul, pentru că conduce la o viaţă cu sens. Asceza nu este privarea de plăcere, ci îmbogăţirea vieţii cu sens. Este antrenamentul sportivului care îl conduce la competiţie şi la medalie, iar această medalie este viaţa care biruieşte moartea, viaţa care se îmbogăţeşte cu dragoste. Asceza este drumul libertăţii, împotriva sclaviei inutilului care astăzi ne înjoseşte.

Ne nelinişteşte situaţia Educaţiei noastre, pentru că sistemul educaţional actual se raportează la elev nu ca la o persoană, ci ca la un calculator electronic şi singurul lucru pe care îl face este să îl „încarce” cu materie, neinteresându-se de întreaga sa personalitate şi de aceea copiii noştri cu îndreptăţire se împotrivesc. De aceea suntem neliniştiţi în privinţa proiectului Noului Liceu care se pregăteşte. Manualele şcolare se scriu, într-adevăr, cu răspunderea guvernului, dar conţinutul lor îl vizează şi pe ultimul cetăţean grec, care aşteaptă de la Biserica sa să îi facă cunoscut cu putere şi glasul său smerit.

Înţelegem că toate parohiile noastre trebuie să devină spaţii ospitaliere pentru tinerii noştri, aşa cum sunt deja destule dintre ele, în care mulţi tineri găsesc refugiu în căutarea lor după sens şi speranţă.

Ştim că cereţi de la noi, păstorii voştri, o Biserică eroică, cu vigoare, care să aibă cuvânt profetic, cuvânt pentru tânărul contemporan, nu o Biserică secularizată, ci una sfinţită şi sfinţitoare, o Biserică liberă şi care să păstorească cu putere. O Biserică care nu se teme să ia poziţie faţă de sistemul viclean al acestei lumi, indiferent dacă împotrivirea conduce la prigoană şi martiriu.

Biserica este singurul organism care poate să stea nemijlocit alături de om şi să îl sprijine. Biserică însă suntem cu toţii şi aceasta este puterea noastră şi puterea ei. La unitatea dintre păstori şi popor ţintesc negustorii de popoare şi încearcă să o submineze. Ei ştiu că dacă vor „pierde” păstorul, cu uşurinţă se vor risipi oile şi le vor supune. Istoria ne învaţă că acolo unde Dumnezeu a fost luptat, scopul final era omul şi înjosirea lui. Întruparea lui Dumnezeu este cea mai mare recunoaştere a persoanei umane. Biserica nu se opune guvernării, ci acelora care exploatând guvernarea şi ascunzându-se în spatele puterii lucrează să vă priveze de speranţă. Aduceţi-vă aminte că pentru mulţi specialişti în economie, prezenta criză este fabricată, este o criză care urmăreşte controlul mondial de către puteri care nu sunt iubitoare de oameni.

Biserica lui Hristos are cuvânt pentru actuala situaţie, pentru că nu a încetat să fie şi trup al lumii, parte a istoriei. Nu poate să îngăduie nici nu fel de nedreptate, dar este datoare să arate disponibilitate pentru mărturisire şi martiriu. Ştim că oamenii de lângă noi suferă de foame, se află în sărăcie, se sufocă economic, deznădejdea de multe ori stăpâneşte inima lor. Cunoaştem acest lucru, pentru că prima lor oprire în căutarea speranţei este Biserica din zona lor, parohia lor. Scopul şi lupta noastră este ca fiecare parohie să devină centrul de unde activitatea pastorală a bisericii locale să îmbrăţişeze întreaga societate locală respectivă.

Decizia noastră este să creăm un observator al problemelor sociale cu scopul de a urmări îndeaproape şi de a preîntâmpina metodic problemele pe care le creează prezenta criză. Scopul nostru este să dezvoltăm lucrarea de asistenţă socială a fiecărei parohii, în aşa fel încât să nu mai existe nici măcar un om care să nu aibă o farfurie de mâncare. Cunoaşteţi şi dumneavoastră că în această privinţă Biserica realizează o lucrare uriaşă. Cunoaşteţi acest lucru, pentru că mulţi dintre dumneavoastră sprijiniţi voluntar acest efort al parohiei voastre şi îl susţineţi economic. Vă chemăm să staţi aproape fiecare de parohia voastră, ca să ne confruntăm împreună cu aceste momente grele.

Poporul nostru a trecut şi altă dată prin sărăcie şi foame, dar a îndurat şi a biruit, pentru că atunci avea perspective. Noi toţi putem să ajutăm pe unul şi unul pe mulţi. Dumnezeu nu ne-a dat duh de frică, ci de putere şi de dragoste. Cu acest duh, adunaţi-va în jurul marii noastre familii, Biserica, scoţând la iveală greşelile noastre, căutând sensul vieţii în dragoste, vom ieşi din acest ceas greu.

Ierarhia Bisericii Greciei

Traducere Mihail Ilie

__________________

http://www.zoiforos.gr/

http://www.inews.gr/152/olo-to-keimeno-tou-fylladiou-pros-to-lao-tis-ieras-synodou-tis-ekklisias-tis-ellados.htm

__________________

sursa postarii> Razboi intru Cuvant, 29 decembrie 2010

http://www.razbointrucuvant.ro/2010/12/29/marturisire-esentiala-profetica-a-sinodului-bisericii-greciei-despre-cauzele-crizei-economice-planul-de-inrobire-mondiala-si-remediile-sale-duhovnicesti-si-despre-o-prima-strategie-diversionista-d/