RSS

Arhive pe etichete: sondaj

Sondaj IRES despre perceptia si atitudinea credinciosilor cu privire la rearondările teritoriale din cele doua mitropolii ale Transilvaniei

Intr-un surprinzator sondaj IRES remis recent presei, privind perceptia si atitudinea credinciosilor la posibila dezmembrare a Mitropoliei Clujului, s-a putut constata faptul ca majoritatea enoriasilor intervievati din eparhiile sufragane mitropoliei resping ideea rearondarii teritoriale a Arhiepiscopiei Alba Iuliei si a Episcopiei Oradiei la Mitropolia Ardealului (parca in contrast cu ceea ce s-a comunicat de Patriarhia Romana> „hotărârea de înfiinţare a Mitropoliei Clujului a fost luată în grabă de către Sfântul Sinod, fără consultarea prealabilă a clerului şi credincioşilor din eparhiile desemnate să depindă jurisdicţional de Mitropolia nou înfiinţată”). Intr-adevar, nu au fost consultate atunci formal Adunarile Eparhiale ale episcopiilor sufragane acum Mitropoliei Clujului *(asa cum s-a intamplat acum cu cele doua eparhii care vor sa treaca sub Sibiu), poate si pentru faptul ca hotararile acestora au doar rol consultativ, deci, pana la urma, informal; totusi, realitatea statistica a acestui sondaj confirma, si dupa 7 ani, vointa neconsultata *(formal) a comunitatii de credinciosi ortodocsi transilvaneni. Nu mai vorbim de faptul ca Patriarhia Romana a confundat vointa unei Adunari Eparhiale *(formata in general, pe langa preotii desemnati, din personalitati politice si oameni de afaceri instariti) cu vointa „clerului” si a „credinciosilor” de rand. Astfel „restul” nu a avut un cuvant de spus in aceasta chestiune si, in general, nu are un cuvant de spus in orice chestiune de natura bisericeasca. Asadar, putem sa dam uitarii celebra sintagma: „Vox populi, vox Dei”! O alta hiba in acest statut sagunian este, daca vreti, chiar lipsa monahilor din Adunarile Eparhiale. De asemenea, un mare procent dintre intervievati *(aprox. 60%) a declarat ca si-ar dori un referendum pe aceasta chestiune, fapt care arata tendinta, de jos in sus, de democratizare a Bisericii *(si nu cred ca are legatura neaparat cu secularizarea care a cuprins Biserica, ci poate cu ceea ce am spus mai sus), iar 70% dintre credinciosi considera ca impactul mutării uneia dintre episcopii la o altă mitropolie ar fi negativ.

Despre rezultatele interesante ale acestui sondaj aflam de la sociologul Vasile Dancu, presedintele IRES, care a relatat in articolul> „Orgoliile ierarhilor si misiunea Bisericii noastre” *(contributors.ro, 13 februarie 2012), urmatoarele:

„[…] Puțină lume știe despre dezmembrarea Mitropoliei Clujului, spune un sondaj de opinie publică. Așa cum am fost avertizați cu ocazia funeraliilor părintelui Bartolomeu, destrămarea prin echilibrare teritorială a Mitropoliei Clujului, Albei, Maramuresului și Oradiei a început. Totul cu justificarea că este dorința clerului, a mirenilor și a credincioșilorAlipirea la Sibiu a Arhiepiscopieii Albei și a Episcopiei Oradiei nu găsesește nici o justificare serioasă legată de dorințele oamenilor sau o păstorire optimă a enoriașilor. Ancheta de opinie pe care am realizat-o pe un eșantion reprezentativ de credincioși arată că mulți dintre ei se declară destul de puțin cunoscători privind organizarea administrației religioase, darămite să ceară reechilibrări teritoriale păstorilor lor. Procentul celor care se autoevaluează ca fiind informați despre organizarea Bisericii se apropie undeva de 60%, dar și acest procent trebuie luat cu mici rezerve, deoarece este vorba de o autoestimare unde oamenii au tendința de a se pune într-o lumină favorabilă.

Despre mutarea Arhiepiscopiei Albei la Mitropolia Sibiu declară că au auzit doar 51% dintre credicioșii din întreaga mitropolie, iar din cele două județe vizate declară că sunt la curent 56% dintre ortodocșii din Alba și doar 45% dintre credincioșii ortodocși din județul Mureș. Este adevărat că discuțiile legate de proximitatea geografică a Arhiepiscopiei Albei de Sibiu au reușit să creeze și la nivelul Mitropoliei o oarecare acceptare, nu fără strângere de inimă, a trecerii Arhiepiscopiei Albei și Mureșului la Mitropolia Ardealui, discuții care avuseseră loc lângă catafalcul părintelui Bartolomeu.
Dar marea surpriză pentru noi a fost anunțul Episcopiei Oradiei, cum că sunt doritori să treacă peste munți pentru a se uni cu Mitropolia Ardealui. Evident că și aici s-a montat un scenariu cu adunare și voturi, iar explicația a fost și în acest caz dorința ierarhilor, a clerului și a credincioșilor.
Ancheta noastră a arătat că datele despre această manufacturare a consensului de scindare este și mai puțin cunoscută. Evident că acesta este și un efect al discreției și decenței cu care Mitropolia Clujului a tratat acestă problemă, ca pe una internă, dar și o urmare a lucrării fără mult zgomot din partea Episcopului Oradiei. 67% dintre enoriașii ortodocși ai Mitropoliei Clujului nu au auzit de această hotarâre a Adunării eparhiale a Oradiei și 57% dintre bihoreni sunt total neștiutori despre lucrarea conducătorilor sau mirenilor care au votat trecerea la Sibiu.

Credincioșii se opun. Dacă ar fi un referendum ar vota contra
Ancheta noastră de opinie a relevat un fapt mult mai îngrijorător decât lucrarea facută fără transparență: este vorba despre dezacordul majorității enoriașilor privind trecerea episcopiilor de care aparțin la o altă mitropolie. Pe ansamblul Mitropoliei Clujului, doar 14% sunt de acord (65% sunt contra și 17% indiferenți), iar dacă analizăm județele afectate de această ”echilibrare” o să vedem că doar 17% ar fi de acord în județele Alba și Mureș și 20% in Bihor. Am observat însă că majoritatea dintre cei puțini care-și declară acordul sunt puțin informați despre organizarea bisericii sau manifestă un comportament religios mai puțin intens.
În fine, 70% dintre credincioșii ortodocși din mitropolia noastră sunt de părere că mutarea ar aduce un impact negativ. Am întrebat dacă ar trebui organizat sau nu un referendum pentru o asemenea decizie și 60% (și chiar 63% în județul Bihor) dintre enoriașii mitropoliei au raspuns afirmativ. Chiar dacă referendumul nu face parte, cel puțin la noi, dintre rânduielile Bisericii Ortodoxe, la un asemenea eveniment ar vota pentru mutarea episcopiilor menționate la Mitropolia Ardealului doar 19% dintre credincioșii din ansamblul mitropoliei, 23% dintre enoriașii din Alba și 29% dintre cei din Mureș. Dar absurditatea acestei așa-zise echilibrări se vede foarte clar mai ales în județul Bihor, episcopie care nu poate fi revendicată pe principiul proximității geografice de Sibiu și unde doar 17% dintre credincioșii de peste 18 ani ar vota pentru.[…]”

De asemenea, dansul pune punctul pe ‘i’ si afirma, pe buna dreptate, ca> „Textul comunicatului Patriarhiei se antepronunță și arată clar că este vorba de o voință strategic definită, nicidecum vreo dorință a maselor de credincioși„. Practic, prin asta se clatina si ultima lui nadejde, exprimata la finalul articolului> „Încă nu mi-am pierdut speranța. Dacă Patriarhul nu va încuraja acest act de orgoliu și răzbunare târzie, nedemne de ierarhia Bisericii noastre, atunci speranța mea că Biserica noastră a ieșit din timiditate, dar și din războaiele mărunte – semnul instituțiilor nepregătite pentru provocările modernității – va reveni. Sunt sigur că Patriarhul înțelege mai bine decât oricine care sunt misiunile bisericii noastre, și nu doar în Transilvania„.

Despre sondaj aflam de la Ziua de Cluj ca> „a inclus un eşantion de peste 1.000 de persoane din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, plus câte 500 de persoane din judeţele Alba, Mureş şi Bihor […]” *(deci cu mult peste numarul membrilor unei Adunari Eparhiale – 30). „[…] Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), în rândul unui eşantion de 1.021 de persoane cu vârsta peste 18 ani din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, vizând şi câte 500 de persoane de 18 ani şi peste această vârstă din judeţele Alba, Mureş, (care alcătuiesc Arhiepiscopia de Alba Iulia), respectiv Bihor (care formează Episcopia Oradiei). Eroarea maximă tolerată a sondajului este de 3%, considerată valoarea maximă admisă pentru reprezentativitatea unui sondaj”.

Mai detaliat> „[…] 65% dintre respondenţii de pe cuprinsul întregii Mitropolii a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului nu sunt de acord cu trecerea eparhiei de care aparţin la o altă mitropolie. La nivelul judeţelor chestionate în particular, 64% dintre respondenţii din Alba şi câte 57% dintre cei din judeţele Mureş şi Bihor nu sunt de acord cu iniţiativa respectivă. Aceasta este agreată de 20% din respondenţii din judeţul Bihor, câte 17% din judeţele Mureş şi Alba, respectiv 14% la nivelul întregii mitropolii, în timp ce un procent ce variază între 17 şi 20% dintre respondenţi priveşte cu indiferenţă un astfel de demers. Impactul mutării unei episcopii la o altă mitropolie ar fi mai degrabă negativ în opinia a 72% dintre respondenţii din judeţul Bihor, 70% dintre cei de la nivelul întregii mitropolii, 67% dintre cei din judeţul Alba şi 66% dintre respondenţii din judeţul Mureş. Mai mult de jumătate dintre respondenţi din toate ariile de chestionare (63% din judeţul Bihor, câte 60% din întreaga mitropolie şi din judeţul Alba şi 55% din judeţul Mureş) au răspuns afirmativ la întrebarea cu privire la oportunitatea organizării unui referendum în scopul luării deciziei cu privire la mutarea celor două episcopii la Mitropolia Ardealului.

Peste jumătate dintre respondenţi ar participa la referendumul respectiv, iar cei mai mulţi ar vota împotriva mutării – 63% din respondenţii din întrega mitropolie, 61% din judeţul Bihor, 60% din judeţul Alba şi 50% din judeţul Mureş. Cel mai ridicat procent pentru mutare ar fi înregistrat, conform sondajului, în judeţul Mureş – 29%, urmat de judeţul Alba – 23%, mitropolia per ansamblu – 19% şi judeţul Bihor – 17%. Sondajul citat chestionează şi autopercepţia respondenţilor cu privire la religiozitate, dar şi la frecventarea bisericii. În privinţa primeia dintre categoriile amintite, între 90% (judeţul Bihor) şi 96% (judeţul Alba) dintre respondenţi se consideră persoane religioase. De asemenea, procentul celor care frecventează biserica de câteva ori pe săptămână, respectiv de câteva ori pe lună totalizează 60 de procente în judeţul Alba, 58% la nivelul mitropoliei, 57% în judeţul Bihor şi 48% în judeţul Mureş. Mai amintim că, potrivit sondajului, respondenţii sunt mai informaţi cu privire la iniţiativa trecerii Eparhiei Alba Iuliei sub jurisdicţia Sibiului decât cu privire la cea a Oradiei„.

Va lua in considerare Sfantul Sinod acest sondaj sau il va considera profan si nerealist, sau realizat intr-un moment nepotrivit si, de ce nu, poate cam tarziu?…

dan.camen.

surse>

http://www.contributors.ro/fara-categorie/orgoliile-ierarhilor-%C8%99i-misiunea-bisericii-noastre/

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/biserica-se-rupe-de-popor–84117.html

foto>

http://www.puterea.ro/articol/credinciosii_se_opun_spargerii_mitropoliei_clujului

http://www.citynews.ro/_Files/Thumbs/NewsAttachments/2011/10/21/0000205216/3385_0000205216_W340-H405-HA1-VA4.jpg

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Februarie 14, 2012 în articole, citadela, diverse, ecclesia, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Patriarhul Daniel fundamentalist?… Poate doar in pastorale!

Am trait s-o aud si pe asta: ASUR il critica pe Patriarhul Daniel de… fundamentalism, si ii cere să revină asupra afirmatiilor facute in Pastorala de Pasti 2011 „în spiritul ecumenismului demn de o biserică a secolului XXI”. :))) 

In conceptia celor de la Asur categorisirea oamenilor de catre Patriarh in Pastorala in „buni” (direct) si „rai” (indirect) prin „promovarea unui concept de cetăţenie pe baze confesionale” ataca conceptul de egalitate intre cetateni si dreptul la identitate, stipulate in  Constitutia romana. 

Pai in primul rand in Pastorala se vorbeste numai despre cei botezati crestineste (nu si de ceilalti pagani); neofiti care, daca sunt crescuţi în credinţă şi vieţuire creştină, au posibilitatea („pot”) sa devina „buni cetateni” ai Patriei pamantesti si „cetateni” ai Patriei ceresti. Ce e rau in asta? Se observa, deci, clar ca pe pamant, spre deosebire de Cer, exista o impartire a oamenilor in buni si rai. Acest dualism exista de cand e lumea; nu e Patriarhul primul om care o spune acum in public. Însă o spune şi din punct de vedere religios, cum are autoritatea să o facă. Deci asa-zisul concept de egalitate invocat de Asur, care ar exclude orice categorisire a oamenilor intre „buni” si „rai”, este inexistent. Conceptul invocat de ei ar trebui se refere strict la drepturile (cetatenesti) care apartin omului, nu si la insusirile omului de a fi bun sau rau, prost sau destept etc.

Prin acel „numai” folosit de Patriarh in Patorala se arata ca botezul crestin este poarta prin care orice om (cetatean – cf. Asur) are posibilitatea sa imbratiseze religia adevarului, care indeamna la virtute si nu la vicii. Este deci o afirmare a Crestinismului ca religie princeps. Da, aici Patriarhul chiar ca este fundamentalist, dar in sensul bun al cuvantului!

Asadar, este normal sa fie considerati crestinii ca avand ceva in plus fata de necrestini, tocmai din pricina primirii botezului, iar daca Biserica ii numeste pe cei din urma pagani, iata ca acum Asur le spune secularizat si indirect „cetateni de rangul doi”. Problema este ca cei de la Asur nu au avut initial intentia aceasta, insa nu au sesizat diferenta facuta in Pastorala intre cei botezati si cei nebotezati, spunandu-le si primilor „cetateni de rangul doi”, fiindca nu observa ca de fapt Patriarhul transmite pastorala crestinilor credinciosi si nu neaparat asur-ilor si celorlalti atei. 

Asta a fost cu „egalitatea intre cetateni”. In ceea ce priveste dreptul la „identitate”, este de ajuns sa reamintim faptul ca poporul nostru, inca de la formarea lui, a imbratisat crestinismul. Deci, fie ca vor sau nu umanistii, suntem crestini de la origini. Identitatea nu se fabrica dupa cum e moda sau gandeste o persoana sau alta la un moment dat, sau mai ales un ONG de-o mana de persoane, ci este expresia constiintei unei natiuni de-a lungul existentei sale.

Vicepresedintele Asur citeaza apoi asa-zisele „sondaje”, care e de fapt decat unul singur, din 2010, si-l interpreteaza in mod silogistic si denaturativ, specific umanistilor atei. Apoi cifrele expuse in sondaj nu pot fi reale, pentru ca niciun sondaj nu se efectueza la o asa scara mare, de milioane de oameni, ci numai un recensamant poate oferi informatii de acest gen. In superficialitatea lor, cei de la Asur au luat probabil procentajul rezultat de la un anumit esantion de oameni intervievati si l-au aplicat apoi la numarul total de romani, nestiind ca de fapt credinta nu se masoara in sondaje, fiindca nu suntem indivizi cum ne considera, ci persoane.

Adevaratul motiv al cestui comunicat il reprezinta oportunitatea de a ataca recentul proiect al legii „parteneriatului” Stat – Biserică în domeniul asistenţei sociale. Catalogand Biserica Ortodoxa pe nedrept ca un furnizor de servicii sociale inadecvat si inechitabil fata de cei aflati in nevoi, ei nu fac decat sa-si arate coltii si intentiile ascunse.

La final Asur catalogheaza afirmatiile Patriarhului ca fiind niste „rataciri trecatoare”, care sunt de fapt expresia gandirii proprii Patriarhului si nu a BOR, si il indeamna sa „revina asupra lor în spiritul ecumenismului demn de o biserică a secolului XXI”. :))))

Stau si ma intreb cu aceasta ocazie: ce legatura o avea ecumenismul cu ateismul?

dan.camen.

~~~+~~~

Iata si comunicatul ASUR:

Cetăţeni „buni” şi cetăţeni „răi” în viziunea BOR

„Asociaţia Secular-Umanistă din România îşi manifestă surprinderea şi îngrijorarea faţă de recentele afirmaţii ale conducătorului BOR, Patriarhul Daniel. În „Pastorala de Sfintele Paşti – 2011”, publicată vineri 22.04 a.c., acesta atacă două dintre fundamentele Constituţiei României – egalitatea între cetăţeni (art. 4) şi dreptul la identitate (art. 6), prin promovarea unui concept de cetăţenie pe baze confesionale:

„[…] părinţii şi naşii care botează copiii, dar nu-i cresc sau nu-i educă în credinţă, nu-i iubesc cu adevărat, deoarece numai copiii botezaţi şi crescuţi în credinţă şi vieţuire creştină pot deveni buni cetăţeni ai Patriei pământesti […]” (sublinierea apare în original!)

Această atitudine este cu atât mai nocivă cu cât mesajul patriarhului a fost citit în bisericile din ţară, în cadrul slujbei de înviere.

„Semnalul pe care-l transmite BOR prin vocea conducătorului său este că milioane de români sînt consideraţi cetăţeni de rangul doi. Conform sondajelor [1], 8 milioane de români nu cred în viaţa de apoi – element fundamental în creştinism, 6,5 milioane de români merg extrem de rar sau nu se duc niciodată la biserică, 1,3 milioane de români declară pe faţă că nu cred într-o divinitate. Peste noapte, toţi aceştia descoperă că nu sînt consideraţi „buni cetăţeni”!

Declaraţia pune într-o lumină interesantă recentul proiect al legii „parteneriatului” Stat – Biserică în domeniul asistenţei sociale. Se pune din nou în evidenţă inadecvarea Bisericii ca furnizor echidistant de servicii sociale. Cum am putea să ne închipuim că aceasta i-ar trata la fel pe toţi cei în nevoie atâta vreme cât cel mai înalt reprezentant al BOR împarte cetăţenii României în „buni” sau „răi” în funcţie de credinţa acestora?

Trebuie să transmitem un semnal clar celor din Parlament: Nu puneţi cruce protecţiei sociale!” a declarat Toma Pătraşcu, vicepreşedinte ASUR.

Cu speranţa că afirmațiile regretabile din „Pastorală” sînt doar expresia unei rătăciri trecătoare şi nu reflectă adevăratele valori ale BOR, facem un apel la PF Daniel să revină asupra lor în spiritul ecumenismului demn de o biserică a secolului XXI”.

[1] Ştiință şi societate. Interese şi percepții ale publicului privind cercetarea ştiințifică şi rezultatele cercetării, București 2010 (STISOC 2010)

sursa>

http://www.asur.ro/noutati/cet%C4%83%C5%A3eni-%E2%80%9Ebuni%E2%80%9D-%C5%9Fi-cet%C4%83%C5%A3eni-%E2%80%9Er%C4%83i%E2%80%9D-%C3%AEn-viziunea-bor

 
7 comentarii

Scris de pe Aprilie 27, 2011 în articole, citadela, diverse, ecclesia, religie, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pretul instrainarii: Biserica si Armata pierd increderea romanilor

Ziare.com/ 19 februarie 2011

[Un articol la care subscriu – dan.camen.]

Biserica si Armata au fost considerate institutiile cele mai vechi si traditionale ale natiunii romane.

Generatia mea era inflacarata de legendele vitejiei voievozilor care au luptat in fruntea armatelor de boieri si tarani impotriva hoardelor de invadatori, dar si de chipul marturisitorilor crestini din inchisorile comuniste.

La inceputul anilor ’90, priveam cu deosebit respect la Armata care (credeam noi cu naivitate) il izgonise pe Ceausescu. In biserici aflam din predicile unor preoti batrani, cum suferisera preotii, calugarii si intelectualii anti-comunisti in inchisorile si lagarele comuniste de la Aiud, Pitesti, Canal si Delta. Traiam visul renasterii romanesti. Apoi, a venit trezirea la realitate.

Armata omorase oameni in Decembrie 1989. O conspiratie, nici pana astazi lamurita, a varfurilor esaloanelor doi si trei din PCR si Securitate, aliati cu generali de armata, organizase o terifianta punere in scena, cu „teroristi” nevazuti si mii de victime inocente jertfite pe altarul noii puteri politice instaurate dupa inlaturarea si asasinarea sotilor Ceausescu.

Am privit la mascarada anchetelor penale indreptate impotriva unor ofiteri de Armata si Securitate. Am vazut cum fostul patrimoniu al Armatei Romane devine oportunitate de afaceri pentru indivizi veniti din fundaturile mahalalelor, asociati cu ofiteri superiori fara onoare.

Coruptia, nepotismul si infeudarea politica au invins Armata. Intr-un sfarsit, tavalugul asa-zisei reforme a Armatei pentru aderarea la structurile NATO a distrus ramasitele a ceea ce candva se numea Armata Romana.

Astazi avem o armata de profesionisti. Eu ii privesc mai mult ca pe niste mercenari. A fi militar nu mai este o vocatie, a devenit o meserie. Armata noastra a ajuns cu bocancul in Afganistan si Irak, a devenit o biata rotita in mecanismul complicat si uneori ocult, al NATO. Armata Romana nu mai este o armata romaneasca. Cum spuneam, este doar o armata de profesionisti.

Biserica s-a asezat, la randul ei, pe fagasul modernizarii. A fost mai intai epoca Patriarhului Teoctist, a carui inteleapta diplomatie a reusit sa salveze unitatea Bisericii Ortodoxe Romane si sa-l determine pe Papa Ioan Paul al II-lea sa faca un pelerinaj in Romania, prima tara ortodoxa vizitata oficial de un papa.

Patriarhul Teoctist a plecat la Dumnezeu. Alegerile pentru noul Patriarh al Bisericii au dezvaluit credinciosilor existenta, pana atunci doar banuita, a grupurilor de interese din Biserica. Parintele Patriarh Daniel, impreuna cu ierarhii echipei sale reformatoare, a lansat un fel de „ofensiva a modernizarii”. S-a creat un trust mass-media, cu televiziune, radio si cotidian national. Au fost luate cu asalt fondurile europene. Au fost infiintate centre sociale, s-a negociat cu factorul politic finantarea Bisericii.

Au aparut societati comerciale care administreaza ferm si eficient proprietatile Bisericii. Altfel spus, Biserica a coborat in lume si a luat chipul acestei lumi. Simbolul cel mai potrivit acestei incercari de coabitare intre Biserica si societatea romaneasca a inceputului de secol XXI va fi, fara indoiala, Catedrala Mantuirii Neamului.

Totusi, „modernizarea” Bisericii nu a exorcizat sufletul romanesc. In Romania, numarul casatoriilor este in scadere, iar cel al divorturilor creste, la avorturi femeile romance ocupa locul trei in Uniunea Europeana, numarul copiilor abuzati fizic, sexual sau traficati este tot mai mare, iar coruptia si hotia au adus tara in pragul colapsului economic. Unde sunt, deci, efectele coborarii in lume?

In ianuarie 2009, Biserica avea o cota de incredere de 89,3%. In ianuarie 2011, scazuse la 81,9%. Armata avea o cota de incredere de 71, 1%, in ianuarie 2009, iar in ianuarie 2011, scazuse la 63,5%.

Intr-un ritm de pierdere de aproximativ 3,5 procente anual, Biserica va deveni peste nici un deceniu, un fel de organizatie neguvernamentala filantropica ceva mai rasarita, iar Armata va fi doar o firma de paza. Atunci vom spune ca ne-am despartit definitiv de sufletul romanesc.

Pr. Marcel Radut Seliste

sursa>

http://www.ziare.com/social/biserica/pretul-instrainarii-biserica-si-armata-pierd-increderea-romanilor-opinii-1076489

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Februarie 20, 2011 în articole, citadela, diverse, ecclesia

 

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

Eurobarometru: 70% din romani nu doresc sa-si doneze organele dupa deces

Incropit ca un arogant articol pro-transplant, care are menirea sa arate ca Romania este iarasi pe ultimele locuri in Europa, de data aceasta in ceea ce priveste rata transplanturilor de organe, materialul de mai jos ne ofera totusi datele oficiale ale unui studiu realizat anul trecut [!] la Cererea Comisiei Europene [!] si prezentat la Bruxelles saptamana trecuta. Tantosi, medicii romani, specializati in sistemul transplanturilor de organe din Romania, contesta veridicitatea acestor date. Conform studiului, din cei peste 70% de romani care refuza sa-si doneze organele dupa moarte, 17% o fac din motive religioase, religia fiind unul dintre cele trei motive principale *(alaturi de lipsa de informare asupra acestei chestiuni, precum si sistemul medical defectuos sau medicii nepregatiti) care ii determina pe oameni sa opteze in a nu-si dona organele. Lidera in aceasta materie – Spania –  este laudata pentru ca a creat un SISTEM care ii identifica pe POTENTIALII DONATORI. – dan.camen.

De ce nu vrem sa donam organe

Romania Libera/ 15 noiembrie 2010

Codasi. 70% din romani sunt reticenti in a-si oferi organele dupa deces, arata studiile unui Eurobarometru.

Lipsa informaţiilor corecte, religia şi neîncrederea în medici îngroaşă listele de aşteptare ale celor care au nevoie de transplant.

Patru din zece români declară că nu sunt de acord să-şi doneze un organ după deces, iar 29% spun că sunt indecişi. De asemenea, 35% dintre cei chestionaţi nu ar fi de acord ca un membru decedat din familia lor să-şi doneze un organ şi cam tot atâţia spun că nu ştiu cum ar proceda dacă ar fi puşi într-o astfel de situaţie. Ca termen de comparaţie, 83% din suedezi ar fi de acord să-şi doneze organele după moarte, la fel şi 72% din finlandezi şi belgieni.

Aproape jumătate dintre românii care refuză donarea de organe spun că nu ştiu să-şi motiveze decizia, în timp ce 15% afirmă că nu au încredere în sistemul medical. 17% oferă motive religioase pentru refuzul de a dona organe. Acestea sunt rezultatele unui Eurobarometru realizat anul trecut, la cererea Comisiei Europene, pe un eşantion de 1.000 de români şi prezentat săptămâna trecută la Bruxelles. La cercetare au participat aproape 27.000 de cetăţeni din cele 27 de state membre UE. În jur de 76% din românii care au participat la sondaj spun că nu au discutat niciodată cu familia despre donarea de organe sau despre transplant, iar 73% nu cunosc legislaţia privind aceste proceduri. Olandezii au cele mai multe discuţii în familie despre transplantul de organe, 74% din  ei vorbind cu rudele despre acest subiect, urmaţi de suedezi, cu un procent de 62%.

Cele mai multe transplanturi se fac în Spania

Spania este ţara cu numărul cel mai mare de donatori din UE şi totodată statul în care se fac cele mai multe transplanturi. Formula de succes pe care a aplicat-o în urmă cu zece ani guvernul spaniol şi care a crescut rata donatorilor cu peste 130% a fost punerea la punct a unui sistem care să monitorizeze POTENŢIALII DONATORI. Organizaţia Naţională de Transplant din Spania are ca scop alcătuirea listelor de aştep­tare cu pacienţi care au nevoie de transplant, realizarea unor statistici, educarea medicilor, dar şi punerea nonstop la dispoziţie a unui număr de telefon unde cei interesaţi pot pune întrebări. În 2009, în Spania se înregistrau 34 de donatori la un milion de persoane, în timp ce în România numărul donatorilor se oprea la 2. „România are mai mulţi paşi de făcut pentru ca situaţia să se îmbunătăţească. Doi din aceştia sunt creşterea numărului de coordonatori de transplant şi identificarea donatorilor în spitale. Încrederea populaţiei în sistemul medical este un alt criteriu important„, afirmă Axel Rahmel, director medical la Eutransplant International Foundation din Olanda.

Sondaj contestat de specialişti români

Rezultatele studiului sunt însă contrazise de unii specialişti români. „Am vrut să dau în judecată firma din România care a făcut studiul în 2006, pentru modul în care a cules datele. E păcat ca o firmă care habar n-are ce înseamnă transplant să trimită date pentru un Eurobarometru. Un asemenea studiu nu se face pe stradă sau la piaţă. Realitatea în populaţie e alta: românii acceptă donarea de organe. Anul acesta am identificat cel mai mare număr de donatori de până acum, aproape 70. Din familiile cu care au discutat cei şase coordonatori de transplant, sub 20% ne-au refuzat„, afirmă Victor Zota, coordonator de transplant, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Transplant, care mai spune că în România există 3,5 donatori la un milion de locuitori. În România, există şase coordonatori de transplant, în timp ce în Spania, numărul lor este de aproximativ 1.000. „Pentru ca numărul coordonatorilor să crească e nevoie de o salarizare mai bună. În plus, donarea de organe trebuie făcută fără constrângeri, pentru că altfel membrii familiei pot crede că ruda decedată nu a fost îngrijită cum trebuie sau că nu au dat suficienţi bani”, explică Ionel Sinescu, şeful Clinicii de chirurgie urologică şi transplant renal din cadrul Spitalului Fundeni din Bucureşti.

Ramona Samoila

sursa>

http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/sanatate/de-ce-nu-vrem-sa-donam-organe-205945.html

 
Un comentariu

Scris de pe Noiembrie 15, 2010 în articole, citadela, diverse, medicina, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

Romanii si stiinta: ne tragem sau nu din maimute?…

Un sondaj realizat anul trecut *(în perioada iulie – septembrie 2009) „pe un eşantion de 1.161 de persoane de peste 18 ani, la nivel naţional, folosindu-se metoda interviului faţă în faţă pe baza unui chestionar structurat”, avand titlul „Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării”, mai pe scurt „Romanii si stiinta”, fiind coordonat de sociologul Lazăr Vlăsceanu pentru a se afla procentul de „analfabetizare stiintifica” in randul populatiei, a scos la iveala si cateva lucruri interesante privind modul in care poporul percepe relatia dintre religie si stiinta. Acest sondaj a fost prezentat publicului de ziarul Gandul pe 30 iulie de d-l Dan Radu (de ce asa de tarziu nu stiu sa va spun, dar cred ca poate are legatura cu ultimele actiuni ale A.S.U.R. impotriva B.O.R.), iar concluzia autorilor studiului a fost ca poporul roman este analfabet stiintific. Sa fie aceasta si din cauza ca romanii inca mai cred, intr-un procent majoritar, in Dumnezeu si ca Biserica Ortodoxa Romana ramane institutia cea mai credibila din Stat, deoarece se cunosc foarte bine desele divergenete care apar intre religie si stiinta?

Lasand la o parte incultura stiintifica (cat are in comun cultura cu stiinta si experimentele stiintifice) si gradul ridicat de superstitiozitate (ce are  in comun vrajitoria si babismele cu religia) pe care multi dintre romani il au, studiul a revelat si latura spirituala a romanilor: „patru din cinci români cred în miracole, în timp ce doi din trei români consideră că Biserica nu greşeşte niciodată în ceea ce spune„. De asemenea, 95% dintre cei care au raspuns au declarat că cred în Dumnezeu, 52% cred în iad, 73% cred în Rai, 84% cred în păcat, 63% în viaţa de apoi şi 88% în puterea rugăciunii. In ceea ce priveste relatia religie-stiinta, rezultatele studiului au aratat „tendinţa poporului roman de a crede mai degrabă în religie decât în ştiinţă” (de parca poti crede, asa cum o faci in religie, si in stiinta, sau asta se si incearca??), acestea fiind prezentate mai jos:

Uneori, ceea ce spune Biserica este greşit – 36% s-au situat în dezacord total, iar 25% în dezacord, faţă de 23% în acord şi 10% acord total;

Ne bazăm prea mult pe ştiinţă şi nu destul pe credinţă – 9% dezacord total, 24% dezacord, 35% acord, 24% acord total;

Există miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de ştiinţă – 7% dezacord total, 6% dezacord, 29% acord, 48% acord total;

Există oameni posedaţi de diavol – 16% dezacord total, 10% dezacord, 24% acord, 32% acord total;

Ştiinţa greşeşte când contrazice scrierile sfinte – 9% dezacord total, 20% dezacord, 27% acord, 28% acord total.

Ce m-a frapat pe mine a fost insa o intrebare din chestionarul la care, chipurile, doar „unul din 100 de romani a raspuns corect”, „d.p.d.v. stiintific”, si care cuprindea, in total, 13 intrebari. A 8-a intrebare a fost pusa acolo tendentios si suna cam asa: „Fiinţele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale?”. Intrebarea asa cum era construita (vezi descrierea dintre virgule) te facea sa raspunzi ca un ateu, de aici poate si procentul rezultat ca doar 36% dintre cei care au raspuns la sondaj cred ca oamenii nu au evoluat din animale, iar restul ca da, acesta fiind de fapt si singurul procentaj nefavorabil religiei din sondaj in relatia cu stiinta. Raspunsul era pentru ei, asadar, d.p.d.v. stiintific, „adevarat”. Deci se incerca ideologizarea, printr-un sondaj bazat „stiintific”, a populatiei, astfel ca daca ziceai ca este fals, avand constiinta religioasa, erai considerat un prost de catre ei, un analfabet, pentru ca, chipurile, s-ar fi dovedit stiintific ca omul se trage din animale. Ceea ce e fals, acestea fiind decat simple supozitii si pareri personale gresite ale unor oameni de stiinta care au fost atei. Astfel ca acest sondaj n-a mai fost deloc stiintific, pentru ca nu poti totusi spune ca alfabetizezi stiintific un popor pe baza unor adevaruri relative sau incerte sau chiar nedovedite stiintific. Plus ca acest lucru nu este recunoscut in mod unanim pe plan mondial. Faptul ca descoperi un schelet de acum cateva mii de ani sau observi, pe baza unor argumente „rationale”, niste similitudini intre membrele unui animal si cele ale omului inseamna, d.p.d.v. stiintific, mai nimic. N-ati vazut la televizior ca de fiecare data cand oamenii de stiinta gasesc un schelet sau un animal preistoric se entuziasmeaza copilareste, precum Geoana la alegeri, si spun ca au gasit „veriga lipsa” care face legatura intre om si maimuta. E penibil, inseamna ca toate celalalte verigi lipsa de dinainte erau niste minciuni, ceea ce nu este exclus! A fi om de stiinta in zilele noastre aproape ca inseamna sa fi ateu, iar a spune ca vrei sa alfabetizezi stiintific un popor religios inseamna, printre cuvinte, a spune ca vrei sa-l secularizezi, sa-l transformi intr-un popor ateu. Atunci a cui a fost initiativa aceasta? De ce se incearca sa se umble la constiinta religioasa a poporului? Ce-a determinat redactia Gandul sa gireze un astfel de sondaj?

Daca toate celalate 12 intrebari  din chestionarul amintit au la baza cat de cat un fundament stiintific, o cercetare stiintifica si obiectiva anterioara dovedita si recunoscuta pe plan mondial, aceasta intrebare cu tragerea omului din animale este pusa acolo pur si simplu tendentios, ceea ce spune multe despre obiectivitatea acestui sondaj si intentiile care au stat la baza efectuarii lui, iar apoi a mediatizarii lui in societate.

dan.camen.


 
6 comentarii

Scris de pe Iulie 31, 2010 în articole, citadela, diverse

 

Etichete: , , , , , , , , ,

Românii sunt bisericoşi

Evz.ro, 4 mai 2010

„Aproape o treime dintre cei care au donat 2% din impozitul pe venit în 2009 către organizaţii nonprofit au dat banii Bisericii, deoarece au încredere în instituţie, iar cuvântul preotului contează.

Încrederea de care se bucură în rândul populaţiei, faptul că este aproape de comunitate şi că o influenţează direct sunt cele mai bune instrumente de marketing ale Bisericii.

Aproape o treime dintre românii care au decis să direcţioneze, anul trecut, 2% din impozitul pe profit au făcut-o către conturile bancare ale bisericilor şi fundaţiilor bisericeşti, arată rezultatele unui studiu realizat de GfK. Astfel, românii au donat circa 34 de milioane de lei din impozitul pe venit către instituţiile bisericeşti. Suma reprezintă 29% din totalul de 117,3 milioane de lei direcţionaţi de conaţionalii noştri anul trecut, coform datelor Fiscului, transmise EVZ.

Eforturile de a se promova ale altor organizaţii nonprofit care încearcă să atragă cei 2% din impozit nu au nici pe departe acelaşi succes, chiar dacă multe dintre ele îşi fac publicitate pe diverse canale. SMURD a atras 10% din această sumă, iar Salvaţi Copiii 9%. Câte 6% din suma totală direcţionată de români anul trecut au ajuns la Crucea Roşie şi la Copii în dificultate.

La studiu, realizat în martie 2010, au participat 426 de persoane din sate şi oraşe, ce obţin venituri din salarii şi alte surse.

„Biserica este destul de aproape de oameni. Are mijloace de a-i influenţa destul de direct, spre deosebire de alte organizaţii care fac campanii de publicitate, promovare”, ne-a explicat sociologul Mircea Kivu, director de operaţiuni la Mercury Research.

Sondajele realizate în rândul populaţiei plasează Biserica în topul încrederii românilor, urmată de Armată. „Românii sunt religioşi, iar cuvântul preotului contează foarte mult pentru ei”, adaugă sociologul. El aminteşte că un sondaj realizat de Mercury Research, publicat acum circa două săptămâni, arată că românii îşi manifestă comportamentul civic şi filantropic în special prin donaţii la Biserică, 33% dintre respondenţi alegând această metodă de implicare.

Au rămas mai puţin de două săptămâni până la termenul-limită de depunere a declaraţiilor de venit – 17 mai.”

sursa>

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-reuseste-biserica-sa-atraga-donatii-de-la-romani-893914.html

foto>

http://www.orthphoto.net/photo.php?id=12561&id_jezyk=1

~~~+~~~

Iată o veste bună care tinde să confirme faptul că programul 2% poate aduce beneficii mari Bisericii. E intersant acest sondaj, mai ales când ne referim, poate, şi la credincioşii “activi” din Biserică. Doar până mai acum se spunea că este vorba de un procent real de numai 5 -10%  de aşa-zişi ortodocşi „practicanţi” (din totalul populaţiei botezate ortodox) care sprijină Biserica şi vin duminical la slujbe, iar aceştia sunt în mare parte pensionari. Cei care sprijină însă Biserica chiar şi prin donaţii, adică indirect, fără o participare constantă la slujbe, îi putem defini ca pe nişte credincioşi “activi”, doar prin prisma donaţiilor făcute?… este un aspect pe care trebuie să-l analizăm mai mult pentru a da un răspuns satisfăcător. Evident, Ortodoxia nu se rezumă doar la atât, la o simplă donaţie, însă ne reaminteşte de vremurile apostolice când membrii Bisericii contribuiau fiecare cu cât puteau la strângerea de colecte şi altele. Astfel, dacă luăm acest procent de 30% şi-i numim “activi” pe credincioşii care au donat Bisericii 2% din ce au avut,  adică cei doi bănuţi, perspectivele sumbre de odinioară se risipesc făcând loc razelor speranţei pentru un secol creştin, filantropic. E interesant de văzut acest sondaj detaliat pe regiuni, probabil că ar edifica mult mai mult problema. Iarăşi, printr-un silogism simplu putem spune că dacă aceşti credincioşi (salariaţi) sprijină Biserica deşi nu participă la slujbe, fiind mai mulţi decât aceia care participă constant la slujbe dar nu au de fiecare dată posibilitatea de a sprijini material sau financiar Biserica (în general pensionarii), atunci cel mai probabil cei care nu participă la slujbe nu vin ori din motive personale, ori din cauza slujbelor şi a preoţilor. Şi mă refer aici la un cântăreţ bisericesc fără ureche muzicală şi nepregătit, la un preot care are anumite vicii şi patimi pe care şi le manifestă public sau care nu se înţelege cu credincioşii, având adesea percepţii materialiste decât duhovniceşti; sau pur şi simplu este dezinteresat de soarta bisericii pe care o păstoreşte. Iată un lucru care ar trebui să ne preocupe mai intens! Pe de altă parte şi uşurătatea cu care se poate face această doanţie probabil că a contribuit la creşterea în favoarea Bisericii şi a ONG-urile ei a procentului de credincioşi donatori. Acest sondaj confirmă, de asemenea, sondajul mult mai cunoscut care spune că Biserica este instituţia care se bucură de cea mai mare credibilitate în rândul populaţiei, ceea ce ne umple de încredere, dar ne şi responsabilizează! Un lucru demn de constatat este şi acela menţionat mai sus, care spune că eforturile de promovare prin diverse metode media ale unor ONG-uri şi ale unor instituţii sociale recunoscute pe plan naţional, n-au avut deloc acelaşi succes precum a avut Biserica în a atrage donatori. În secolul 21 cuvântul viu rostit este mai puternic decât metodele media moderne?… cel puţin aşa spune sociologul de mai sus, şi poate că avem destule motive să-l credem. Iată un lucru care ar trebui să-i pună pe gândit pe mulţi, chiar şi pe preoţi, care n-ar trebui să slăbească predica şi s-o subţieze până la dispariţia cu desăvârşire după Sfânta Liturghie (aceasta întâmplându-se mai ales în mediul rural). Încă un lucru interesant este că sondajul a fost realizat atât în mediul urban, dar şi în cel rural, unde se zice că lumea nu are habar de programul 2%. Concluzia socilogului este demnă de remarcat: Românii sunt religioşi. Aş defini eu mai bine, spunând că românii sunt bisericoşi, adică ortodocşi.

dan.camen.

foto>

http://www.orthphoto.net/photo.php?id=46568&id_jezyk=1#

 
2 comentarii

Scris de pe Mai 4, 2010 în articole, citadela, diverse, ecclesia

 

Etichete: , , , ,