Diplomatul revolutiei de la 1848
Ziua on line | Nr. 4486 de sambata | 14 martie 2009
Acum 200 de ani s-a nascut Andrei Saguna, cel care a reusit refacerea Mitropoliei ortodoxe din Ardeal * In octombrie 2008, autoritatile locale maghiare din orasul Jula au interzis ridicarea unei statui a acestuia
Anul acesta se implinesc 200 de ani de la nasterea mitropolitului Andrei Saguna, una dintre cele mai importante personalitati ale romanilor transilvaneni – si totusi un gest simplu, ca ridicarea unui bust al sau in orasul Jula (Gyula) din Ungaria a fost blocat. Tot anul acesta se implinesc 160 de ani de la implicarea lui Andrei Saguna in revolutia de la 1848-1849 – atunci ierarhul ortodox capatandu-si numele de „diplomatul revolutiei” pentru ravna depusa in impacarea diferitelor factiuni din Transilvania.
Nascut la 20 ianuarie 1809 la Miscolt, dintr-o familie de aromani, viitorul mitropolit a fost botezat catolic cu numele de Anastasie. La 29 decembrie 1826 a trecut la ortodoxie, iar intre anii 1826 si 1829 a studiat filozofia si dreptul la Buda. In 1829 a plecat la Varset unde a studiat teologia. La 1 noiembrie 1833 s-a calugarit luand numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu. La 18 aprilie 1848 a fost hirotonit la Carlovit ca episcop. Atunci el a spus: „Pe romanii transilvaneni, din adancul lor somn vreau sa-i trezesc si cu voia catre tot ce e adevarat, placut si drept sa-i indrumez”. La 3 mai 1848 prezideaza, impreuna cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. In fruntea unei delegatii, duce petitia de la Blaj imparatului Franz Joseph la Viena. In 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o noua petitie imparatului. Ideea unitatii romanilor este continuta in „Memoriul” natiunii romane din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din partile vecine ale Ungariei si din Bucovina, prezentat tot imparatului.
Situatia romanilor ortodocsi din Imperiul Habsburgic nu era cea mai fericita: dupa ce Transilvania fusese ocupata de habsburgi la 1688, noile autoritati au desfiintat Mitropolia ortodoxa a Transilvaniei cu sediul la Alba Iulia, ca urmare a aderarii fostului mitropolit Atanasie Anghel la unirea cu Biserica Romei. Pentru noua Biserica unita s-a creat o episcopie, initial cu sediul la Alba Iulia, mutat apoi la Fagaras si apoi la Blaj, unde se afla si astazi. Clerul si credinciosii ortodocsi au ramas fara un ierarh pana in anul 1761, cand autoritatile habsburgice, in urma numeroaselor proteste si chiar rascoale, au acceptat reactivarea vechiului scaun ierarhic de la Alba Iulia, dar numai la rangul de episcopie, cu sediul la Sibiu, supusa Bisericii Ortodoxe Sarbe. Andrei Saguna a fost cel care, dupa demersuri care au durat 15 ani, a reusit sa reinfiinteze vechea Mitropolie a Transilvaniei, in decembrie 1864, tot cu sediul la Sibiu.
Promotor al romanilor
Arhiepiscopul si mitropolitul Andrei Saguna este cel care a organizat noua mitropolie prin Statutul Organic din 1868, prin revenirea la vechiul principiu canonic ortodox, de implicare a laicilor in viata si misiunea Bisericii. Tot Andrei Saguna a intemeiat si o tipografie in 1850, in care au aparut peste 200 de lucrari, inclusiv ziarul „Telegraful Roman”, cu aparitie neintrerupta din 1853 pana astazi. Mitropolitul Andrei Saguna este adevaratul reorganizator al invatamantului romanesc din Transilvania, ocrotit de Biserica prin cele aproximativ 800 de scoli primare, existente numai in Arhiepiscopia Sibiului, prin gimnaziul cu opt clase care-i poarta numele din Brasov, si gimnaziul „Avram Iancu” din Brad.
Saguna, interzis in Ungaria
In octombrie 2008 autoritatile locale din orasul Jula din Ungaria au blocat ridicarea in acest oras a unei statui a mitropolitului Andrei Saguna. Eva Iova, redactor sef al revistei romanilor din Ungaria „Foaia Romaneasca”, informa in acea perioada ca „presa din Ungaria si, mai ales, forumurile de pe internet sunt pline de declaratii antiromanesti si comentarii de ura la adresa romanilor din Ungaria. Toata presa maghiara, si nu doar cea de extrema dreapta, prezinta figura mitropolitului roman ca fiind un inversunat antimaghiar, deci nu are ce cauta pe teritoriul Ungariei o statuie a lui Saguna”.
Astfel Partidul Fidesz-MPSZ din Jula a dat publicitatii un comunicat in care considera ca decizia amplasarii unei statui a lui Saguna nu a fost bine pregatita si ca asta a provocat un scandal la Jula. Viceprimarul Erdmann Gyula, fost director al Arhivei din Jula, merge mai departe. Intr-un articol publicat in saptamanalul local „Gyulai Hirlap”, acesta descrie pe scurt activitatea lui Saguna, acordand o parte mai insemnata neprieteniei lui cu ungurii: „Este incontestabila responsabilitatea lui in izbucnirea si raspandirea revoltei inarmate a romanilor contra revolutiei maghiare din Ardeal.”
Argumentele lui Erdmann contra amplasarii statuii lui Saguna la Jula sunt urmatoarele: „Planul statuii la Jula este mai mult decat o greseala. La tratativele de la Sibiu, unde s-a discutat si despre problema statuii, partea maghiara probabil ca nu a fost bine informata; speram ca asa a fost, pentru ca asta ar fi o greseala de iertat, nu insa si acordul constient cu un plan care jigneste sentimentele, demnitatea si respectul fata de morti al maghiarimii. Noi, aici la Jula, suntem multi cei care (urmand exemplul nobil al inaintasilor) suntem adeptii inflacarati ai colaborarii pasnice, corecte si ai respectului reciproc al nationalitatilor maghiara, romana si germana. Nutrim speranta ca romanii de bun simt, bine informati si interesati in colaborarea pasnica vor intelege pozitia noastra contra statuii planuite, si nicidecum nu va considera aceasta ca o pozitie dusmanoasa. Stim ca Saguna a facut mult bine invatamantului si culturii romane si a avut un mare merit in despartirea bisericilor ortodoxe romana si sarba, in anul 1864, in obtinerea independentei bisericesti a romanilor. Dar nici asta nu justifica amplasarea statuii lui pe teritoriul Ungariei.”
Extremistii iritati de un mitropolit
Jobbik („Miscarea pentru o Ungarie mai buna”), partidul de extrema dreapta din Ungaria si organizatia sustinuta de acesta, Garda Maghiara, s-au opus realizarii acestei statui in orasul Jula, unde se gaseste cea mai numeroasa comunitate de romani din Ungaria. In cadrul intalnirii interguvernamentale romano-maghiare din noiembrie 2007 s-a convenit ridicarea unei statui a lui Andrei Saguna in curtea Catedralei Ortodoxe din acelasi oras, avand in vedere faptul ca in anul 2009 se implinesc 200 de ani de la nasterea sa. Ziarul Magyar Hirlap cita pe 29 octombrie 2008 o declaratie a presedintelui filialei Jobbik din orasul Gyula, Kis-Pal Botond, care afirma inainte de posibila sfintire a locului unde trebuia amplasat bustul: „Andrei Saguna! Pana aici! Niciodata nu va exista o statuie a unui fost mitropolit ortodox roman in Gyula!”. Mai mult, acesta a declarat ca „dincolo de radicalismul national, dincolo de bunul-simt, existenta unei statui a unui mitropolit roman declarat impotriva maghiarilor nu va fi tolerata in oras. Din inima si trupul tarii au fost smulse Partium-ul si tinutul secuiesc si au fost date romanilor. Ei doreau sa ajunga pana la Tisa, dar nu s-a putut. Orasul Gyula mai apartine de teritoriul Ungariei doar datorita norocului”.
Pe romanii transilvaneni, din adancul lor somn vreau sa-i trezesc si cu voia catre tot ce e adevarat, placut si drept sa-i indrumez.
Monumentul Mitropolitului – un gest firesc
Aurel Chiriac, directorul Muzeului Tarii Crisurilor ne-a declarat in legatura cu monumentul mitropolitului Saguna din Ungaria: „Sta in firea lucrurilor ca la 200 de ani de la nasterea Mitropolitului Andrei Saguna, romanii ortodocsi care traiesc in Ungaria – acolo unde s-a nascut, instruit si a faurit istorie – acesta sa doreasca a avea un monument de for public langa sediul Episcopiei Ortodoxe a Romanilor din Ungaria, din Jula (Gyula), pe o palma de pamant aflata in proprietatea acesteia, dar care in asteptarea acceptului de expunere in exterior isi poate gasi locul, pentru a fi cinstit, si in interiorul catedralei romanilor din tara vecina. Este un drept firesc, stiut fiind ca Andrei Saguna a fost Episcopul si, apoi, Mitropolitul Ortodox al Transilvaniei, un teritoriu ce era parte a constructiei statale de atunci. Acest gest de recunoastere se cere implinit de catre romanii ce i-au urmat marelui arhiereu, ierarhi si laici deopotriva, si recunoscut de statul maghiar de astazi, tocmai pentru ca Andrei Saguna a fost un cetatean care si-a respectat propria natiune, dar si pe aceia care, la vremea respectiva, au detinut puterea in aceasta parte a Europei”.
George DAMIAN
sursa>
http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-03-14&id=250529
foto>
http://hu.wikipedia.org/wiki/Andrei_%C5%9Eaguna
Theologhia 
